3ra-391/20 — contestarea actelor administrative

3ra-391/20 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-391/20

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud: P. Cocitov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Gheorghieș, R. Burdeniuc, E. Bejenaru)

ÎNCHEIERE

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Eduard Suhari

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din

27 mai 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 20 februarie 2019 Eduard Suhari, reprezentat de avocatul Lilia Berladean, a

depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul Eduard Suhari a indicat că începând cu anul

1990 Eduard Suhari, a activat în cadrul subdiviziunii Ministerului Afacerilor Interne.

Începând cu 07 aprilie 2006 până la 12 iunie 2015 a activat în cadrul subdiviziunii de

pază escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoarele de detenție provizorie).

Reclamantul a relatat că la data de 12 iunie 2015 Eduard Suhari, a încetat

activitatea astfel, stabilindu-i-se pensia pe linia Ministerului Afacerilor Interne, însă

la data concedierii și stabilirii pensiei, vechimea calendaristică în serviciu pentru

perioada 07 aprilie 2006-12 iunie 2015 nu a fost calculată cu înlesniri 1:2. Însă,

datorită promulgării ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie

2018 la moment i s-a calculat și constatat vechimea în muncă cu înlesniri pentru

perioada nominalizată 07 aprilie 2006-12 iunie 2015 de către organul în care a activat

1

și anume Inspectoratul de Poliție Florești, ce constituie 18 ani, 4 luni, 10 zile, iar în

acest sens eliberându-i-se certificat confirmativ cu nr. 10861 din 26 decembrie 2018

pentru a fi prezentat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale.

Reclamantul Eduard Suhari a relatat că în urma acestor noi circumstanțe apărute

la data de 26 decembrie 2018 Eduard Suhari, s-a adresat cu cerere la organul asigurării

sociale, cu cerința de a reexamina pensia stabilită anterior datorită noilor circumstanțe

apărute la moment și anume mărimea vechimii în muncă. Cererea depusă a fost

înregistrată cu nr. 1-01 /08-1161. Astfel, la cererea depusă a primit răspunsul nr. 1823

din 27 decembrie 2018 prin care i s-a refuzat în cele solicitate. Drept temei fiind

invocat că ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018 nu

servește motiv de recalculare a pensiei și doar prevede stabilirea pensiei.

Reclamantul Eduard Suhari a menționat că datorită refuzului Casei Teritoriale

de Asigurări Sociale, în temeiul Legii contenciosului administrativ a expediat cerere

prealabilă în adresa Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la soluționarea

litigiului pe cale amiabilă. Pe marginea cererii prealabile la data de 08 februarie 2019

a primit răspunsul nr. S-123/19/ din 05 februarie 2019 prin care i s-a comunicat că

perioada de activitate 07 aprilie 2006-12 iunie 2015 nu poate fi raportată la

prevederile pct. 8 al Hotărârii de Guvern nr. 78 din 21 februarie 1994.

Astfel, reclamantul consideră că Casa Teritorială de Asigurări Sociale cât și Casa

Națională de Asigurări Sociale au acționat ilegal și au emis soluții contrar prevederilor

legale. Conform, certificatului nr. 10861 din 26 decembrie 2018, eliberat de

Inspectoratul de Politie Florești se constată că perioada de activitate 07 aprilie 2006-

12 iunie 2015, confirmă o vechime în muncă mărită și anume de 18 ani, 4 luni, 10

zile.

Reclamantul Eduard Suhari consideră că în urma acestor circumstanțe și anume

certificatul prezentat care confirmă vechimea în muncă mărită, pârâta urma să dispună

recalcularea pensiei stabilite anterior pe acest motiv, însă necătând la acest fapt i s-a

refuzat în cerința dată.

Reclamantul Eduard Suhari a solicitat admiterea acțiunii, a fi considerat ilegal

refuzul nr. 1823 din 27 decembrie 2018 emis de Casa Teritorială de Asigurări Sociale

Florești prin care s-a refuzat în recalcularea pensiei pe motivul măririi vechimii în

muncă, a fi considerat ilegal răspunsul nr. S-123/19 din 05 februarie 2019 eliberat de

Casa Națională de Asigurări Sociale, obligarea pârâtei la recalcularea pensiei stabilite

anterior, reieșind din faptul măririi vechimii în muncă pentru perioada 07 aprilie

2006-12 iunie 2015 cu înlesniri 1:2 ce constituie această perioadă 09 ani, 2 luni, 28

zile cu coeficientul (2) 18 ani, 4 luni, 10 zile, obligarea pârâtei să recunoască vechimea

în muncă cu includerea avantajelor de 2 luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu pentru perioada 07 aprilie 2006-12 iunie 2015 cu înlesniri 1:2 ce constituie

această perioadă 09 ani, 2 luni, 28 zile cu coeficientul (2) adică 18 ani, 04 luni, 10

zile, încasarea cheltuielilor de judecată suportate în legătură cu soluționarea litigiului

respectiv.

Prin hotărârea din 27 mai 2019 a Judecătoriei Soroca, sediul Central a fost

admisă integral cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului

administrativ depusă de Eduard Suhari împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,

2

se consideră neîntemeiate răspunsul Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Florești,

cu nr. 1823 din 27 decembrie 2018 și Casei Naționale de Asigurări Sociale al

Republicii Moldova, cu nr. S-123/19 din 05 februarie 2019, se obligă Casa Națională

de Asigurări Sociale a Republicii Moldova să-i recalculeze lui Eduard Suhari,

cuantumul pensiei, începând cu 07 aprilie 2006 până la 12 iunie 2015, luându-se în

considerare certificatul eliberat de către Inspectoratul de Poliție Florești nr. 10861 din

26 decembrie 2018, cu achitarea diferenței de pensie neplătită, luând în calcul

înlesnirile 2 zile pentru 1 zi de serviciu (1:2) cu obligarea recunoașterii vechimii în

muncă, cu includerea înlesnirilor 1:2.

Prin decizia din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 27 mai 2019

a Judecătoriei Soroca, sediul Central, în cauza de contencios administrativ la acțiunea

depusă de Eduard Suhari împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

contestarea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data de 12 iunie 2015

Eduard Suhari, a încetat activitatea, stabilindu-i-se pensia pe linia Ministerului

Afacerilor Interne, vechimea calendaristică nefiind calculată cu înlesniri 1:2, fapt ce

se confirmă de încheierea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă din 08 iulie

2015 a Ministerului Afacerilor Interne și calculului vechimii în serviciu pentru

stabilirea pensiei din 29 mai 2015, întocmit de Inspectoratul de Polițe Florești.

Instanța de apel a mai reținut că prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr.

96 din 20 martie 2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea

pensiei anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne”, s-au acordat înlesniri două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu, militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului

de ofițeri și subofițeri din cadrul subdiviziunilor, autorităților administrative și

instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne (funcționarilor publici cu

statut special și din cadrul MAI), pe perioada activității în cadrul subdiviziunilor de

pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire

penală (izolatoarele de detenție provizorie), care urmează a fi luate în considerare la

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile

Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Instanța de apel a invocat că eliberarea confirmărilor privind înlesnirile

prevăzute la pct. 1 al prezentului ordin la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pentru funcționarii publici cu statut special și militarii, care și-au îndeplinit

serviciul în cererea acestora, de către autoritățile administrative și instituțiile din

subordine, prin intermediul subdiviziunilor de resurse umane, conform competenței,

care va fi determinată de ultimul loc de muncă al solicitantului. În cazul lichidării

subdiviziunilor în care solicitanții au activat anterior, confirmările vor fi eliberate de

către subdiviziunile autorităților administrative sau instituțiile din subordinea

Ministerului Afacerilor Interne, care au devenit succesori de drepturi și obligații sau

au preluat competențele subdiviziunilor de poliție reorganizate sau lichidate.

Instanța de apel a reținut că din certificatul nr.10861 din 26 decembrie 2018,

3

eliberat de către Inspectoratul de Poliție Florești al Inspectoratului General al Poliției

urmează că Suhari Eduard Simion a îndeplinit serviciul în cadrul subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne în perioada 01 septembrie 1990-03 iulie 1992,

09 august 1996-06 octombrie 2000 și 13 martie 1996-12 iunie 2015. Intimatul a

activat în cadrul izolatorului de detenție provizorie, care presupunea paza și escortarea

persoanelor deținute, precum și cele condamnate în perioada de la 07 aprilie 2006

până la 12 iunie 2015, ce constituie 9 ani 2 luni și 05 zile cu coeficientul (2) -18 ani 4

luni și 10 zile, astfel vechimea în muncă, calculată cu avantaje, constituie 31 ani 5

luni și 5 zile.

Instanța de apel a reținut că prima instanță just a stabilit că organul de asigurări

sociale nu a controlat autenticitatea actului ce confirmă vechimea în muncă, dar a

refuzat recalcularea pensiei punând la îndoială legalitatea modului în care angajatorul

a calculat stagiul de muncă al reclamantului Eduard Suhari, împrejurare care

depășește noțiunea de control al autenticității. Altfel spus, CNAS, în temeiul normei

precitate, poate verifica actele eliberate de angajator doar cu privire la elementele de

fapt, nu și cele de drept. Prin urmare, din vina organului cu atribuții de stabilire și

calculare a pensiei, care la data pensionării reclamantului era Ministerul Afacerilor

Interne, intimatului i-a fost stabilită o pensie în mărime mai mică decât cel obținut ca

rezultat al recalculării vechimii în muncă, situație ce a generat achitarea unei pensii

mai mici reclamantului, începând cu 12 iunie 2015.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 15 ianuarie 2020,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus prin intermediul oficiului poștal, recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

deciziei instanței de apel cu emiterea unei noi decizii.

În motivarea recursului a indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată

și ilegală, deoarece instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante ale cauzei, iar concluziile, expuse în hotărâre și decizie, sunt în contradicție

cu circumstanțele cauzei, precum și a aplicat eronat normele de drept material și,

anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat eronat unele

prevederi legale.

Recurenta a menționat că la materialele dosarului de pensionare este prezent

calculul vechimii în serviciu în care sunt reflectate toate perioadele de activitate și

modalitatea de calcul a vechimii pentru fixarea pensiei din 12 iunie 2015. Potrivit

calculului efectuat de către Ministerul Afacerilor Interne, toată perioada de activitate

din cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie este calculată corect fără înlesniri de

1:2. Calculul dat a fost adus la cunoștință intimatului sub semnătură la momentul

stabilirii pensiei și până în prezent calculul respectiv nu a fost contestat de către

intimat.

Recurenta a relatat că în urma verificării actului ce confirmă vechimea în

serviciu al intimatului, certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești nr.

10861 din 26 decembrie 2018, Casa Națională de Asigurări Sociale corect a respins

cererea intimatului privind recalcularea pensiei, reieșind din recalcularea vechimii în

muncă cu înlesniri de 1:2, dat fiind faptul că activitatea din cadrul Izolatorului de

Detenție Provizorie nu cade sub incidența pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

4

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar. Conform prevederilor pct. 8 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar, persoanelor care cad sub

incidența normei date se acordă următoarele înlesniri: d) două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele de

urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a relatat că această normă de

drept stipulează expres căror colaboratori se acordă două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu (1:2) în această ordine de idei, conchide că vechimea în

muncă în cadrul altor instituții decât cele menționate în prezenta normă nu poate fi

calculată cu înlesniri de 1:2, respectiv și perioada de activitate a intimatului în cadrul

Izolatorului de Detenție Provizorie nicidecum nu poate fi atribuită sau recunoscută ca

vechime in muncă cu înlesniri. Reieșind din cele expuse supra, temei de recalculare a

pensiei în legătură cu recalcularea vechimii în muncă pentru perioada activității în

cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, ca perioadă calculată cu înlesniri de 1:2, în

baza certificatului eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești nr. 10861 din

26 decembrie 2018, nu este, ori la moment o lege care să prevadă dreptul

colaboratorilor care au activat sau activează în cadrul Izolatorului de Detenție

Provizorie la calcularea vechimii în muncă cu înlesniri nu este.

Cât privește certificatul eliberat de Inspectoratul de Poliție Florești nr. 10861 din

26 decembrie 2018, prin care perioada de activitate a intimatului Eduard Suhari din

cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie a fost recalculată cu înlesniri de două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu, recurenta consideră că urmează a fi

apreciat critic, deoarece ordinul nr. 96 din 20 martie 2018 emis de Ministerul

Afacerilor Interne în baza cărui a fost emisă confirmarea respectivă, depășește vădit

prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că avantajul dat,

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu este expres garantat de Legea

nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, cât

și Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, abrogată

la data 16 mai 2018. De altfel, avantajul pretins de către intimat nu a fost garantat de

către prevederile Legii nr.416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, care

produceau efecte juridice la momentul activității intimatului în cadrul Batalionului

serviciului de escortă și pază, cât și în prezent aceste facilități nu sunt reglementate

de către Legea nr. 320 din 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului.

În acest context recurenta conchide că avantajul pretins, două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu, se răsfrânge doar asupra colaboratorilor care

activează în una din instituțiile enumerate în pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

5

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar.

Suplimentar, recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a specificat că, prin

Hotărârea Guvernului nr. 494 din 29 mai 1997 „Pentru modificarea și abrogarea unor

hotărâri ale Guvernului, pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului

penitenciar, a fost completat cu lit. d), care reglementează dreptul de a calcula două

luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu desfășurat nemijlocit în închisori,

izolatoarele de anchetă penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că modificările

operate în Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 au fost efectuate în

conformitate cu prevederile art. 33 din Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu

privire la sistemul penitenciar, abrogată la data 16 mai 2018 și nicidecum în temeiul

unui alt act normativ care stabilește astfel de garanții și pentru colaboratorii

Ministerului Afacerilor Interne sau Inspectoratul General al Poliției, ori temeiul legal

de emitere a actelor normative este expres stabilit în art. 44 al Legii nr. 100 din

22 decembrie 2017 cu privire la actele normative.

Intimatul Eduard Suhari nu și-a valorificat dreptul de a depune referință la

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, deși după cum rezultă din

avizul de primire, anexat la materialele cauzei, a recepționat copia cererii de recurs

motivate depuse de Casa Națională de Asigurări Sociale a (f.d. 105, vol. I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul

administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de

apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se va verifica prin prisma Codului administrativ.

Conform art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

6

Luând în considerare că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a

recepționat decizia recurată la data de 02 ianuarie 2020, fapt ce se confirmă prin

dovada trimiterii poștale DS3118142240AS (f.d.94,vol.I) și a depus recurs prin

intermediul oficiului poștal împotriva deciziei din 26 noiembrie 2019 a Curții de Apel

Bălți la data de 15 ianuarie 2020, adică în termen de 30 de zile de la recepționarea

deciziei recurate, completul ajunge la concluzia că recurenta Casa Națională de

Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor legale, încadrându-se în termenul de

depunere a recursului prevăzut de art. 245 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel, examinând temeiurile recursului declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat argumente ce țin de dezacordul său

cu felul în care instanța de apel a apreciat înscrisurile probatorii și a constatat

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente,

deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2-a are caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei,

nu și temeinicia ei în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recursul depus

de Casa Națională de Asigurări Sociale nu pot constitui temei de casare a deciziei

recurate, or acestea nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

7

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, recursul

trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în

cerere. La fel, recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de

lucruri, pe când în recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care acest drept este garantat de art. 6 alin. (1) din Convenția pentru apărarea

drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual,

așa cum formal invocă Casa Națională de Asigurări Sociale și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de

Casa Națională de Asigurări Sociale, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin.(3) din Codul administrativ,

precum și art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8