3ra-370/20 — contestarea actului administrativ încasarea diferenței de salariu și a altor plăți de stimulare, repararea prejudiciului moral

3ra-370/20 — contestarea actului administrativ încasarea diferenței de salariu și a altor plăți de stimulare, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-370/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: E.Palanciuc, A.Malîi, V.Clima)

ÎNCHEIERE

11 martie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Vladimir Guțu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ și obligarea efectuării recalculării pensiei,

împotriva deciziei din 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale îîmpotriva hotărârii

din 18 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 14 ianuarie 2019 Vladimir Guțu, reprezentat de avocatul Vladimir Kovali, a

depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului administrativ și

obligarea efectuării recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii reclamantul Vladimir Guțu a indicat că a activat în cadrul

organelor de poliție până la 26 octombrie 2003, apoi a obținut calitatea de pensionar

al Ministerului Afacerilor Interne cu calculul vechimii în muncă de 21 ani. În temeiul

ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. 96 din 20 martie 2018, a fost efectuată

recalcularea vechimii în muncă a lui Vladimir Guțu, fiind introduse avantaje pentru

perioada activității în Batalionul Serviciului Pază și Escortă, în rezultatul căreia,

reclamantului i-a fost stabilită vechimea în muncă la ieșire la pensie de 25 ani.

Reclamantul Vladimir Guțu a relatat că s-a adresat Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Buiucani cu cerere prealabilă, prin care a solicitat recalcularea

pensiei în dependență de vechimea în muncă majorată și achitarea diferenței pensiei

recalculată, însă, prin răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale din 15

decembrie 2018, pârâta a informat reclamantul că nu există temei pentru recalcularea

1

pensiei.

Reclamantul Vladimir Guțu a menționat că potrivit art. 14 al Legii nr. 1544 din

26 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri prevede că mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în

următoarele proporții: pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne care au o

vechime în serviciu stabilită la art. 13 lit. a) – 50 procente din suma soldei, iar pentru

cei pensionați pentru limită de vârstă sau din motive de boală – 55 procente din suma

soldei; pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită la

art. 13 lit. a) – 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de

75 procente din aceste sume.

Reclamantul consideră că prin certificatul eliberat de Direcția de Poliție a

municipiului Chișinău, a fost recunoscut că de facto, reclamantul la eliberare din

serviciu a avut o vechime în muncă de 25 ani și anume din data de 26 octombrie 2003,

Vladimir Guțu avea dreptul să beneficieze de pensie mai mare, în dependență de

vechimea în muncă.

Reclamantul a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ilegalității refuzului

Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani nr. 3865 în recalcularea cuantumului

pensiei lui Vladimir Guțu, și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să

efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui Guțu Vladimir, luându-se în

considerație confirmarea eliberată de Direcția de Poliție a mun. Chișinău cu nr. 17944

din 07 noiembrie 2018, începând cu 01 noiembrie 2003.

Prin hotărârea din 18 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost

admisă cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ depusă

de Vladimir Guțu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii

Moldova privind anularea actului administrativ, obligarea efectuării recalculării

cuantumului pensiei, s-a recunoscut ca fiind ilegal refuzul Casei Naționale de

Asigurări Sociale nr. 3865 privind recalcularea cuantumului pensiei în privința lui

Vladimir Guțu, s-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să dea curs cererii

înaintate de către Vladimir Guțu și să efectueze recalcularea cuantumului pensiei lui

Vladimir Guțu, începând cu 01 noiembrie 2003 cu înlesniri pentru o lună lucrată –

două luni vechime pentru perioada 01 iulie 1992 până la 12 februarie 1996.

Prin decizia din 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii din 18 mai 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la

acțiunea depusă de Vladimir Guțu împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea efectuării recalculării pensiei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că reclamantul Vladimir Guțu

a activat în cadrul organelor de poliție în perioada 01 septembrie 1983 – 08 noiembrie

1983, 15 iulie 1985 – 26 octombrie 2003, ultima funcție deținută fiind deținută în

cadrul Batalionului Independent de Escortă al Comisariatului General de Poliție mun.

Chișinău. Prin probatoriul administrat la dosar instanța de fond a constatat că,

începând cu 26 octombrie 2003, Vladimir Guțu este beneficiar de pensie pe linia

Ministerului Afacerilor Interne.

2

Instanța de apel a stabilit că la 07 noiembrie 2018, Direcția de Poliție a mun.

Chișinău i-a eliberat lui Vladimir Guțu confirmarea nr. 17944, cu mențiunea că,

potrivit informațiilor gestionate de Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în muncă

a lui Vladimir Guțu la 26 octombrie 2003, a constituit 25 ani 05 luni 25 zile.

Instanța de apel a reținut că la 12 noiembrie 2018, Guțu Vladimir a expediat în

adresa Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani cerere prin care a solicitat

recalcularea pensiei luând în calcul mărimea vechimii în muncă. Prin refuzul Casei

Teritoriale de Asigurări Sociale Rîșcani nr. 3865, s-a respins cererea lui Vladimir

Guțu. Motivația expusă în răspunsul respectiv s-a axat pe faptul că perioadele de

activitate din cadrul subdiviziunilor de pază, escortă și deținere a persoanelor reținute

și arestate în izolatoarele de detenție provizorie, nu poate fi raportată la prevederile

hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar și temei de

recalculare a pensiei nu este.

Instanța de apel a constatat că prima instanță temeinic și justificat a constatat că

refuzul Casei Naționale de Asigurări Sociale, este ilegal și urmează a fi anulat, așa

cum, înscrisurile cauzei denotă cert că organul cu atribuții de stabilire și calculare a

pensiei lui Vladimir Guțu, care la 26 octombrie 2003, era Ministerul Afacerilor

Interne, în mod eronat a conchis că pensia lui Vladimir Guțu urmează a fi calculată

reieșind din vechimea totală în muncă de 21 ani, or, această concluzie a autorității

publice contravine normelor legale citate mai sus.

Instanța de apel a reținut că organul cu atribuții de stabilire, calculare și achitare

a pensiei reclamantului nu a dat o apreciere normelor legale citate mai sus, care

stabilesc expres că, la data de 26 octombrie 2003, (adică data de la care a fost stabilită

pensia reclamantului), stagiul vechimii în muncă necesar pentru stabilirea pensiei era

de 21 de ani. Corespunzător, instanța de fond corect a conchis că, din vina organului

cu atribuții de stabilire și calculare a pensiei, care la data de 26 octombrie 2003, era

Ministerul Afacerilor Interne, reclamantului Vladimir Guțu i-a fost stabilită o pensie

mai mică în raport cu pensia care de fapt urma să-i fie stabilită reclamantului.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei enunțate, la 16 decembrie 2019,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi decizii prin care acțiunea depusă de Vladimir Guțu să fie respinsă.

În motivarea recursului recurenta a indicat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, deoarece instanța de apel nu a constatat și elucidat pe deplin

circumstanțele importante ale cauzei, iar concluziile, expuse în hotărâre și decizie,

sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei, precum și a aplicat eronat normele de

drept material și, anume, nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat

eronat unele prevederi legale.

Recurenta a menționat că legiuitorul este unica autoritate care are dreptul de a

stabili condiții specifice pentru exercitarea drepturilor sociale, respectiv, apreciază

critic poziția instanțelor judecătorești inferioare care în lipsa temeiului legal a obligat

Casa Națională de Asigurări Sociale la recalcularea cuantumului pensiei reieșind din

3

vechimea în muncă cu înlesniri pentru perioada de activitate în cadrul Batalionului de

Escort și Pază al Ministerului Afacerilor Interne.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a relatat că conform prevederilor

pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și sistemului penitenciar,

persoanelor care cad sub incidența normei dale se acordă următoarele înlesniri: două

luni vechime în muncă pentru o tură de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis,

izolatoarele de urmărire penală, casele de arest și instituțiile destinate pentru deținerea

și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Această normă de drept stipulează expres căror colaboratori se acordă două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu (2:1) și anume: colaboratorilor instituțiilor

penitenciare de tip închis, colaboratorilor izolatoarelor de urmărire penală,

colaboratorilor caselor de arest, colaboratorilor instituțiilor destinate pentru deținerea

si tratarea bolnavilor contagioși si bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Vechimea în muncă în cadrul altor instituții decât cele menționate în prezenta normă

nu poate fi calculată cu înlesniri de 2:1, respectiv și perioada de activitate a intimatului

în cadrul Batalionului de escortă și pază nicidecum nu poate fi atribuită sau

recunoscută ca vechime în muncă cu înlesniri

Recurenta a invocat că pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesniri este

necesar ca persoana să întrunească două condiții și anume: ca instituția în care

activează sau a activat să fie o subdiviziune indicată în pct. 8 al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar, să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori,

izolatoare de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Recurenta consideră că intimatul Vladimir Guțu nu întrunește nici o condiție din

cele enumerate, deoarece, intimatul a activat în cadrul Batalionului de escortă și pază

care nu este o instituție penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 al Hotărârii Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat prevederile pct. 5 din

Hotărârea Guvernului nr. 583 din 26 mai 2006 cu privire la aprobarea statutului

executării pedepsei de către condamnați. în sensul prezentului Statut, următorii

termeni și expresii semnifică: penitenciar (unitate penitenciară, instituție penitenciară)

— instituție subordonată Administrației Naționale a Penitenciarelor în care, conform

hotărârii instanței de judecată își execută pedeapsa privativă de libertate persoanele

condamnate la închisoare și detențiune pe viață, precum și locurile de detenție

provizorie pentru persoanele față de care a fost aplicată măsura arestului preventiv.

Instituții penitenciare sînt: penitenciarele de tip închis. semiînchis, deschis,

4

penitenciarele pentru minori. penitenciarele pentru femei, izolatoarele de urmărire

penală și spitalele penitenciare;

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale consideră că instanța de apel

eronat a echivalat că activitatea colaboratorilor din cadrul Batalionului de Escortă și

Pază din subordinea Inspectoratului de Poliție sunt egale cu activitatea colaboratorilor

din Izolatoarele de Urmărire Penală din subordinea Administrației Naționale a

Penitenciarelor, dat fiind faptul că instituțiile date sunt complet diferite. Prin urmare,

temei de recalcularea pensiei în legătură cu recalcularea vechimii în muncă din cadrul

Batalionului de Escortă și Pază al MAI, ca perioadă calculată cu înlesniri de 2:1, nu

este, ori la moment o lege care să prevadă dreptul colaboratorilor care au activat sau

activează în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al MAI la calcularea vechimii în

muncă cu înlesniri nu există.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că avantajul dat,

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, este expres garantat de Legea

nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, cât

și Legea nr. 1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, abrogată

la data 16 mai 2018. Art. 53 lit. a) din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire

la sistemul administrației penitenciare este indicat că la stabilirea pensiei,

funcționarilor publici cu statut special li se calculează vechimea în serviciu ținîndu-

se cont de următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituțiile penitenciare de tip

închis, în casele de arest și în instituțiile penitenciare destinate deținerii și tratării

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se

consideră ca 2 zile de vechime în serviciu. Iar, art. 33 alin. (2) lit. a) din Legea nr.

1036 din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar, abrogată la data de

16 mai 2018 este indicat că vechimea în muncă în vederea acordării pensiei

colaboratorilor sistemului penitenciar se calculează cu următoarele înlesniri: o zi de

serviciu în instituții penitenciare de tip închis, izolatoare de urmărire penală și în

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, precum și la lucrări în subteran, se consideră ca 2 zile de serviciu.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a specificat că avantajul pretins

de către intimatul Vladimir Guțu nu a fost garantat de către prevederile Legii nr.416-

XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliție, care producea efecte juridice la

momentul activității intimatului în cadrul Batalionul de Escortă și Pază al MAI,

Izolatorului de detenție provizorie, cât și în prezent aceste facilități nu sunt

reglementate de către Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea

poliției și statutul polițistului.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a mai menționat că prin

Hotărârea Guvernului nr. 494 din 29 mai 1997 pentru modificarea și abrogarea unor

Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar, a fost completat cu lit. d) care reglementează

dreptul de a calcula două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu desfășurat

nemijlocit în închisori, izolatoarele de anchetă penală și instituțiile destinate pentru

5

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de

subteran.

Recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a invocat că în prezent nu există

un act normativ care să prevadă dreptul colaboratorilor care au activat sau activează

în cadrul Batalionului de Escortă și Pază al MAI la calcularea vechimii în muncă cu

înlesniri.

Prin referința depusă la 18 februarie 2020, Vladimir Guțu, reprezentat de

avocatul Vladimir Kovali a solicitat declararea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale inadmisibil.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Luând în considerare că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale a

recepționat decizia recurată la data de 28 noiembrie 2019, fapt ce se confirmă prin

dovada trimiterii poștale DS2035839680AS (f.d.79,vol.I) și a depus recurs împotriva

deciziei din 02 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău la data de 16 decembrie

2019, adică în termen de 30 de zile de la recepționarea deciziei recurate, completul

ajunge la concluzia că recurenta Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat

prevederilor legale, încadrându-se în termenul de depunere a recursului prevăzut de

art. 245 alin. (1) din Codul administrativ.

Examinând temeiurile recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale

în raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil.

6

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

consideră că recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul enunțat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ precizează că, în contextul normelor procedurale din

Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu

verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța

atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din

recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

7

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil

recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

8