3ra-999/20 — cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea recalculării pensiei

Dosarul nr.3ra-999/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima

ÎNCHEIERE

04 noiembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

către Oleg Sîrghi împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, persoana terță

Ministerul Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea

recalculării pensiei,

împotriva deciziei din data de 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel declarată de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

constată:

La 27 iunie 2019 Oleg Sîrghi a depus acțiune în contencios administrativ

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat declararea

ilegalității refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. S-1199/19 din 04 iunie

2019 în examinarea cererii prealabile, obligarea efectuării recalculării cuantumului

pensiei începând cu 12 iunie 2009, luându-se în considerare recalculul Direcției de

Poliție mun. Chișinău prin confirmarea nr. 34/20 din 08 mai 2019.

În motivarea acțiunii Oleg Sîrghi a indicat că a activat în cadrul organelor

afacerilor interne de la 26 februarie 1991 până la 12 iunie 2009, iar în perioada 25

septembrie 1996 – 12 iunie 2009, a activat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă

și Pază al Comisariatului General al Poliției Chișinău, după care a obținut calitatea de

pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne.

Ulterior stabilirii pensiei, Ministerul Afacerilor Interne a emis ordinul nr. 96 din

20 martie 2018, prin care au fost recunoscute unele înlesniri de care urmează să

beneficieze angajații Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General

al Poliției Chișinău, motiv din care a înaintat Ministerului Afacerilor Interne cerere prin

care a solicitat recalcularea și includerea în vechimea în muncă în perioada care a

activat în calitate de polițist al Batalionului Serviciului Escortă și Pază al

Comisariatului General al Poliției Chișinău, cu avantaje.

Urmare a examinării cererii de recalculare a vechimii în muncă, Direcția de Poliție

a mun. Chișinău a eliberat lui Oleg Sîrghi confirmare că vechimea în muncă a

reclamantului constituie 32 ani.

1

În luna mai 2019, cu tot pachetul de acte necesare reclamantul s-a adresat la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale Ciocana cu cerere pentru introducerea modificărilor în

valoarea cuantumului pensiei, însă, actele prezentate nu au fost primite.

La 16 mai 2019 Oleg Sîrghi a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere

prealabilă, însă, autoritatea pârâtă a refuzat în satisfacerea cererii, neexaminând cererea

înaintată.

În opinia reclamantului, Casa Națională de Asigurări Sociale prin refuzul în

recalcularea cuantumului pensiei, a admis lezarea drepturilor sale.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din 10 decembrie 2019 a atras

în proces în calitate de persoană terță Ministerul Afacerilor Interne.

Prin hotărârea din data de 25 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a anulat refuzul Casei Naționale

de Asigurări Sociale nr. S-1199/19 din 04 iunie 2019, s-a obligat Casa Națională de

Asigurări Sociale să recalculeze cuantumul pensiei stabilite lui Oleg Sîrghi, în baza

recalculului vechimii în muncă confirmat prin certificatul Direcției de Poliție mun.

Chișinău nr. 34/20-6813 din 02 mai 2019 și achitarea diferenței pensiei începând cu 13

iunie 2009. ( f.d. 40,43-45)

La 13 martie 2020, în termen, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 25 februarie 2020, prin

care a solicitat casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi

hotărâri prin care să fie respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Sîrghi.

(f.d. 42,53-56)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 15 iulie 2020 a respins apelul

depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale. (f.d. 65,66-75)

Pentru a ajunge la această concluzie, instanțele de judecată au constatat că Oleg

Sîrghi începând cu 26 februarie 1991 până la 12 iunie 2009 a activat în subdiviziunile

Ministerului Afacerilor Interne, iar în perioada 25 septembrie 1996 – 12 iunie 2009 a

activat în cadrul Batalionului Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General al

Poliției Chișinău.

Prin încheierea Ministerului Afacerilor Interne nr. 019731 din 03 iulie 2009 lui Oleg

Sîrghi i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă începând cu 13 iunie 2009, în

mărime de 50 % din salariu, reieșind din vechimea în muncă de 20 ani. Ulterior stabilirii

pensiei, prin certificatul eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău nr. 34/20-681 din

08 mai 2019 s-a confirmat că lui Oleg Sîrghi urmează a-i fi luate în calculul vechimii în

muncă cu înlesniri (avantaje) activitatea în cadrul Batalionului Special de Escortă și Pază

în perioada de la 25 septembrie 1996 până la 12 iunie 2009, vechimea totală în muncă a

lui Oleg Sîrghi constituind 32 ani 10 luni 20 zile.

La caz, s-a stabilit incontestabil că lui Oleg Sîrghi nu i-a fost stabilit corect cuantumul

pensiei din vina organului care a stabilit pensia și anume Ministerul Afacerilor Interne.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 13, lit. a), art. 14, lit. a), art. 54 din

Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, pct. 7, lit. b), pct. 8, lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și

sistemului penitenciar, instanțele de judecată au concluzionat că cererea de chemare în

2

judecată este întemeiată, ori Oleg Sîrghi urmează să beneficieze de calcularea vechimii

în muncă cu avantaje pentru perioada nominalizată.

Totodată instanțele de judecată au menționat că potrivit art. 48 din Legea nr. 1544-

XII din 23 iunie 1993 (în vigoare de la data de 01 ianuarie 2017), pensiile militarilor în

termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar,

ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului

National Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Deci, începând cu data de 01 ianuarie 2017, Casa Națională de Asigurări Sociale

a preluat atribuțiile de stabilire și plată a pensiilor persoanelor din trupele organelor

afacerilor interne, fiind astfel, unica instituție abilitată cu competența de achitare a

pensiilor și alocațiilor lunare persoanelor din trupele organelor afacerilor interne.

În acest context instanțele de judecată au notat că Casa Națională de Asigurări

Sociale este obligată să recalculeze pensia lui Oleg Sîrghi, începând cu data stabilirii

acesteia, or, respingerea acestei cerințe va duce la încălcarea indubitabilă a dreptului

de proprietate asupra părții de pensie neprimită, din vina organului care a stabilit

pensia.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Casa Națională de Asigurări

Sociale, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu

emiterea unei noi hotărâri. ( f.d. 81,89-91)

În motivarea recursului Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că

instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare, care

reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate

de instanțele de judecată ca fiind stabilite.

În opinia autorității recurente, activitatea lui Oleg Sîrghi în cadrul Batalionului

Serviciului Escortă și Pază al Comisariatului General al Poliției Chișinău nu poate fi

raportată la prevederile pct. 8, lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994, deoarece două luni vechime în muncă pentru o lună în serviciu se acordă

persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu în izolatorul de detenție

provizorie.

La 24 septembrie 2020 și la 17 octombrie 2020 avocatul Vladimir Kovali, care

apără interesele lui Oleg Sîrghi, a depus referințe, prin care a solicitat declararea

recursului inadmisibil. ( f.d. 86-87,95-96)

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ recursul se depune la instanța

de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de

Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 15 iulie 2020, notificată Casei

Naționale de Asigurări Sociale la 09 septembrie 2020, fapt confirmat prin avizul de

recepție DS21010145251AS. ( f.d. 78)

Casa Națională de Asigurări Sociale s-a conformat prevederilor art. 245 din Codul

administrativ și în termen a depus recurs nemotivat la 04 august 2020 și recurs motivat

la 08 octombrie 2020. (f.d. 81,89-91)

3

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art.246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f).Din analiza acestor prevederi rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs menționează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea

de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

4

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că cererea de recurs depusă de către Casa Națională de Asigurări Sociale este

inadmisibilă.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, înaintat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

5