2ra-27/20 — obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-27/20 — obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, repararea prejudiciului moral, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-2014/2019

nr. 2ra-27/2020

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. S. Osoianu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, L. Pruteanu, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul

Dorin Podlisnic,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Avram

împotriva lui Gheorghe Jardan, intervenienți accesorii Vera Jardan, Primăria comunei

Lozova și Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni cu privire la obligarea înlăturării

obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni să

efectueze rectificările necesare în registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 mai 2014, Mihail Avram, reprezentat de avocatul Constantin Vornicescu

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Jardan cu privire la

obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin decizia nr. 20.9 din 20

septembrie 1992 a Primăriei comunei Lozova, i-a fost atribuit în proprietate privată

lotul de teren cu suprafața de 0,0748 ha, ulterior, în baza deciziei menționate supra,

la 17 mai 2012, i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren.

Mihail Avram a menționat că de mult timp între acesta și familia Jardan, vecinii

1

săi, au apărut conflicte cu privire la delimitarea hotarelor terenurilor, ultimii fiind

proprietari după decesul lui Gheorghe Nicolaescu.

Mai mult, reclamantul a specificat că s-a adresat cu o cerere Primăriei comunei

Lozova pentru a verifica legalitatea construcțiilor pe hotar între vecini, iar prin actul

de constatare din 10 aprilie 2012, comisia deplasată la fața locului a confirmat că

ultimul nu a încălcat hotarul de vecinătate cu Gheorghe Jardan.

Reclamantul Mihail Avram a mai relatat că vecinul Gheorghe Jardan în lipsa

acordului său a construit o porțiune de gard în fața gardului său, fapt ce îi creează

obstacole de acces la folosirea terenului, ce-i aparține cu drept de proprietate.

Totodată, reclamantul a invocat că din cauza acțiunilor vecinului Gheorghe

Jardan, îi este încălcată demnitatea, fiind pus într-o situație incomodă în fața

consătenilor, iar din cauza că porțiunea de gard este la stradă, permanent este în

situație de stres.

Pentru motivele evocate, Mihail Avram a solicitat obligarea pârâtului să

înlăture obstacolele în folosirea dreptului său de proprietate, prin strămutarea

porțiunii de gard construit nelegitim, repararea prejudiciului moral în sumă de 10000

de lei și încasarea cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de stat și cheltuielile

pentru asistența juridică.

Ulterior, reclamantul a înaintat cerere suplimentară, prin care a solicitat

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXX din

15 noiembrie 2012, eliberat pârâtului Gheorghe Jardan și obligarea Oficiului

Cadastral Teritorial Strășeni să efectueze rectificările corespunzătoare în registrul

bunurilor imobile.

În motivarea cererii suplimentare, Mihai Avram a invocat că de la Primăria

comunei Lozova a primit informație despre eroarea comisă în timpul măsurărilor

terenului aflat în proprietatea lui Gheorghe Jardan, astfel, urmează a fi anulat titlul

menționat, cu întocmirea lui conform realității hotarelor.

Prin încheierea protocolară din 21 martie 2016 a Judecătoriei Strășeni, au fost

atrași în calitate de intervenienți accesorii Primăria comunei Lozova și Oficiul

Cadastral Teritorial Strășeni.

Prin hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

acțiunea formulată de Mihail Avram s-a admis parțial.

S-a obligat Gheorghe Jardan să înlăture obstacolele în folosirea dreptului de

proprietate al reclamantului, prin strămutarea porțiunii de gard construit nelegitim.

S-a dispus încasarea din contul lui Gheorghe Jardan în beneficiului lui Mihail

Avram, a prejudiciului moral în sumă de 1000 de lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Gheorghe Jardan în beneficiul lui Mihail

Avram, a cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 200 de lei și

a cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 6700 lei, în total suma de 6900 de

lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a constatat că prin actul de constatare

anexat la materialele dosarului din 16 iulie 2015, s-a stabilit că lui Mihai Avram,

juridic și fizic îi este limitat accesul la hotarul său de către Gheorghe Jardan și Vera

Jardan. Mai mult, situația fiind confirmată și de reprezentantul pârâtului, prin

prezentarea planului situației de facto cu măsurările din 15 iulie 2017. Referitor la

2

cerința cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

eliberat pe numele lui Gheorghe Jardan, instanța de fond a menționat că este

nemotivată, or, la materialele dosarului nu au fost prezentate acte ce ar confirma că

titlul a fost eliberat greșit.

Împotriva acestui act judecătoresc, la 09 februarie 2018, Gheorghe Jardan,

reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic, a declarat apel, solicitând admiterea

apelului și casarea hotărârii primei instanțe (vol. I, f.d. 194). În apărare, Mihail

Avram, reprezentat de avocatul Constantin Vornicescu a formulat o referință,

solicitând respingerea cererii acestuia (vol. I, f.d. 216).

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Mihail Avram și s-a menținut hotărârea din 05 februarie

2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (vol. I, f.d. 231-236).

Prin decizia din 20 martie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul declarat de către Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic,

s-a casat decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Avram împotriva lui Gheorghe

Jardan, intervenienți accesorii Vera Jardan, Primăria comunei Lozova și Oficiul

Cadastral Teritorial Strășeni cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor în

folosirea dreptului de proprietate, anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni să efectueze

rectificările necesare în registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată (vol. II, f.d. 34-39).

Prin decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea

de apel depusă de Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic, și a

fost menținută hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

(vol. II, f.d. 53-60).

La 22 august 2019, conform ștampilei aplicate pe plicul poștal (f.d. 69, vol. II),

Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic, a declarat recurs

împotriva deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond și

emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat și apreciat în

mod eronat legea, normele dreptului procedural, nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, aplicând o lege care nu trebuia să fie aplicată.

În contextul prevederilor art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 mai 2019.

Materialele cauzei atestă faptul că decizia contestată a fost expediată părților la

data de 01 iulie 2019 conform scrisorii de însoțire nr. 6695 (vol. II, 61), însă lipsesc

date despre recepționarea acesteia.

Astfel, recursul declarat la data de 22 august 2019, conform ștampilei aplicate

pe plicul poștal (f.d. 69, vol. II), este în termen.

La 19 septembrie 2019 în adresa lui Avram Mihail, Primăriei com. Lozova și

OCT Strășeni a fost expediată copia recursului depus de către Gheorghe Jardan,

3

reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, recepționată de OCT Strășeni la 27 septembrie 2019, de către

Avram Mihail la 25 noiembrie 2019 și de către Primăria com. Lozova la 26

noiembrie 2019 (f.d. 76, 77,87 vol. II).

La 18 octombrie 2019, Avram Mihail, prin intermediul avocatului Vornicescu

Constantin a prezentat referință, solicitând să fie respins recursul depus de Gheorghe

Jardan, reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic, cu menținerea deciziei din 21 mai

2019, pe care o consideră legală și întemeiată, invocând că instanța de apel a verificat

minuțios toate circumstanțele, care au importanță pentru soluționarea justă a

litigiului, dând o apreciere corectă suportului probatoriu al cauzei (f.d. 72-73, vol.

II).

Alte referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 439 Codul de procedură civilă, după parvenirea

dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului,

dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul

neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în

lipsa acesteia.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ prin

încheierea din 18 decembrie 2019 a considerat recursul admisibil fără a prejudicia

fondul și a dispus judecarea acestuia de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 441 Codul de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

În corespundere cu art. 444 al Codului de procedură civilă, recursul s-a

examinat fără înștiințarea participanților la proces.

Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite

instanței verificarea legalității hotărârii atacate. Totodată, toate punctele de drept

care puteau exista în această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe

baza înscrisurilor prezente la dosar. În plus, recurentul și intimații au avut ocazia să

își prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. (mutatis

mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs. Finlanda, hotărârea din 19 aprilie

2007, § 72 – 75)

Subsidiar, în § 26 – 27 ale deciziei Curții Constituționale nr. 95 din 19

decembrie 2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 444 al Codului

de procedură civilă, Curtea a statuat că în cazul procedurilor care au ca obiect

autorizarea unui apel sau care consacră verificarea unor aspecte de drept, și nu de

fapt, sunt îndeplinite condițiile articolului 6 din Convenție chiar dacă instanța de apel

sau de recurs nu oferă reclamantului posibilitate să se exprime în fața sa, în persoană.

Iar, în esență nu este afectat accesul liber la justiție.

Verificând hotărârea contestată în raport de criticile formulate, în limitele

controlului de legalitate și temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

declarat de Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic întemeiat și

care urmează a fi admis cu casarea parțială a deciziei decizia instanței de apel și

hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral și emiterea în această

4

parte a unei hotărâri noi, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al Codului de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral

sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă

hotărâre.

Cu referire la înlăturarea obstacolelor prin strămutarea porțiunii de gard

construite nelegitim, Colegiul consideră că această cerință corect a fost admisă de

către instanța de apel. În favoarea concluziei enunțate, Colegiul notează prevederile

art. 316 alin. (1) și (2) al Codului civil (în vigoare la data relevantă speței), conform

cărora, proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă. Dreptul de proprietate este

garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai pentru cauză de

utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire.

În conformitate cu art. 374 alin. (1) al Codului civil (în vigoare la data relevantă

speței), proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea

nelegitimă a altuia.

Conform art. 376 alin. (1) al Codului civil (în vigoare la data relevantă speței),

dacă dreptul proprietarului este încălcat în alt mod decât prin uzurpare sau privare

ilicită de posesiune, proprietarul poate cere autorului încetarea încălcării. El poate

cere, de asemenea, despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Pot fi solicitate

despăgubiri și în cazul în care nu se cere încetarea încălcării sau executarea acestei

cerințe este imposibilă.

Conform art. 377 al Codului civil (în vigoare la data relevantă speței),

proprietarii terenurilor vecine sau ai altor bunuri imobile învecinate, pe lîngă

respectarea drepturilor și obligațiilor prevăzute de lege, trebuie să se respecte

reciproc. Se consideră vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce

influențe reciproce.

Conform art. 379 alin. (1) din aceeași Lege, proprietarul poate cere interzicerea

ridicării sau exploatării unor construcții sau instalații despre care se poate afirma cu

certitudine că prezența și utilizarea lor atentează în mod inadmisibil asupra terenului

său.

Pe parcursul examinării cauzei în fazele procesuale anterioare s-a constatat cu

certitudine că, Mihail Avram este proprietarul bunului imobil cu suprafața de 0,0767

ha, din satul Lozova, mun. Strășeni, cu nr. cadastral XXXXX, dobândit în baza

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 17 mai 2012, înregistrat

la 05 iunie 2012 (f.d. 7-9, vol. I).

Tot din actele cauzei mai rezultă că, lui Gheorghe Jardan îi aparține bunul

imobil cu suprafața de 0,0767 ha, amplasat în satul Lozova mun. Strășeni, cu nr.

cadastral XXXXX, dobândit în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren din 15 noiembrie 2012, înregistrat la 04 februarie 2013 (f.d. 38-40, vol. I).

Deci, Avram Mihail și Jardan Gheorghe sunt proprietari ai bunurilor imobile

sus-menționate. Bunurile imobile fiind învecinate.

Urmează de evidențiat că, Gheorghe Jardan a construit un gard din piatră pe

porțiunea de teren cu nr. cadastral XXXXX ce aparține lui Mihail Avram, limitând

astfel fizic accesul la hotarele proprietății sale.

Colegiul lărgit precizează că, potrivit actului de constatare pe teren din 16 iulie

2015, efectuat de SC „Geomar Grup” SRL Licența nr. AMMII, nr. 035046, privind

5

identificarea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în s. Lozova, s-a

confirmat că la terenul cu nr. cadastral XXXXX, ce aparține lui Avram Mihail

dobândit în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 17 mai

2012 cu suprafața de 0,0748 ha, îi este limitat accesul la hotarul juridic și fizic de

proprietarii terenului cu nr. cadastral XXXXX, Jardan Gheorghe și Jardan Vera,

dobândit în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren din 15

noiembrie 2012, înregistrat la 04 februarie 2013 (f.d. 48-49, vol. I).

Deci, din conținutul planului situației de facto cu măsurările din 15 iulie 2017,

rezultă cert că construcția gardului actual a lui Gheorghe Jardan a fost efectuată cu

depășirea liniei de hotar a acestei gospodării, și mai mult ca atât, terenul îngrădit

include și o porțiune de teren public pe care sunt amplasate gospodăriile părților

antrenate în acest litigiu. Or, prin instalarea ilegală a gardului, Gheorghe Jardan

împiedică utilizarea bunului imobil nr. cadastral XXXXX conform destinației

acestuia.

În consecință, Colegiul lărgit apreciază ca fiind justă concluzia instanței de apel

referitoare la respingerea cerinței privind anularea titlului de autentificare a dreptului

asupra pământului eliberat pe numele lui Gheorghe Jardan, deoarece este una

nemotivată și nu au fost prezentate probe ce atestă că dreptul de proprietate a fost

dobândit pe căi ilegale sau că acesta a fost eliberat greșit. Chiar și din conținutul

acțiunii lui Mihail Avram rezultă că Gheorghe Jardan este proprietarul terenului

vecin. Or, Primăria com. Lozova a eliberat titlul de proprietate conform prevederilor

legale, însă Gheorghe Jardan a instalat în mod abuziv gardul gospodăriei sale în

exteriorul granițelor gospodăriei lui.

Colegiul lărgit precizează că, instanțele just au respins și cerința lui Mihail

Avram privind obligarea OCT Strășeni să efectueze rectificările corespunzătoare în

Registrul Bunurilor Imobile, pe motiv că este subsecventă față de pretenția de

anulare a titlului de proprietate.

Totuși, deși a constatat existența încălcării dreptului de proprietate a lui Avram

Mihail de către Gheorghe Jardan cauzat în urma construirii unui gard din piatră pe

porțiunea de teren cu nr. cadastral XXXXX ce-i aparține lui, limitându-i astfel fizic

accesul la hotarele proprietății sale, instanța de apel, examinând pretenția cu privire

la prejudiciu moral, a aplicat și interpretat eronat legea.

Astfel, instanța de apel, interpretând extensiv legea, eronat a ajuns la concluzia

că, lui Mihail Avram urmează ai fi reparat prejudiciul moral, or din probele

prezentate de părți și administrate de instanțele de judecată, astfel nu reiese.

Reiterând concluzia expusă mai sus prin prisma pretenției cu privire la

repararea prejudiciului moral, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel

neîntemeiat a admis acțiunea în această parte și a dispus încasarea sumei de 1 000

de lei cu titlu de prejudiciu moral din contul lui Gheorghe Jardan, din considerentele

ce urmează.

Potrivit art. 1422 alin. (1) al Codului civil (în vigoare la data relevantă speței)

în cazul în care persoanei i s-a cauzat un prejudiciu moral (suferințe psihice sau

fizice) prin fapte ce atentează la drepturile ei personale nepatrimoniale, precum și în

alte cazuri prevăzute de legislație, instanța de judecată are dreptul să oblige persoana

responsabilă la reparația prejudiciului prin echivalent bănesc.

6

Din sensul prevederilor legale citate rezultă că, prejudiciul moral se

compensează numai în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și lezează

drepturile personale nepatrimoniale, adică prejudiciul este moral numai dacă este

urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. De asemenea, din norma de drept

enunțată rezultă, că se admite compensarea prejudiciului moral cauzat prin lezarea

drepturilor patrimoniale numai în cazurile expres prevăzute de lege.

Colegiul lărgit precizează că, odată ce prejudiciul este suferit din cauza unei

fapte recunoscute de lege ca una care îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de

libertatea reclamantului să scoată în evidentă toate capetele de prejudiciu, adică toate

formele în care el a suferit din punct de vedere fizic și psihic.

Așadar, lui Avram Mihail i-a fost lezat un drept patrimonial, însă compensarea

prejudiciului moral cauzat prin lezarea drepturilor patrimoniale se admite numai în

cazurile prevăzute expres de lege. Or, în speță, careva temeiuri prevăzute de lege

pentru repararea prejudiciului moral nu se atestă.

Este important de evidențiat că deși persoana trece prin suferințe în multe

situații din viață, inclusiv în cazul faptelor ilicite la care este expusă, aceasta încă nu

o îndreptățește să solicite despăgubiri. Persoana o poate cere doar în cazurile

prevăzute de lege și în condițiile legale privind răspunderea.

Cu referire la celelalte critici din recurs, ținând cont de faptele din speță, de

argumentele părților și de constatările de mai sus, Colegiul judiciar consideră că a

examinat principalele întrebări juridice puse în cauză și că nu este necesar să se

pronunțe separat în privința motivelor invocate în recursul formulat de Gheorghe

Jardan, reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic.

De fapt, motivele recursului declarat de Gheorghe Jardan, reprezentat de

avocatul Dorin Podlisnic, sunt inadmisibile în esența lor și nu au forță juridică de a

influența prezenta soluție pe caz (a se vedea, printre alte autorități, cauza Kamil

Uzun vs Turcia, hotărârea din 10 mai 2007, § 64; cauza Centrul pentru Resurse

Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs România (Marea Cameră), hotărârea

17 iulie 2014, § 156).

Astfel, din considerentele arătate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul declarat de Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic, cu

casarea deciziei din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 05

februarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central în partea încasării prejudiciului

moral și în această parte a emite o nouă hotărâre de respingere a acestei pretenții, cu

menținerea în rest a deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe.

Având în vedere cele expuse și în conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) al

Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul Dorin

Podlisnic.

Se casează parțial decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, emisă în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Avram împotriva

7

lui Gheorghe Jardan, intervenienți accesorii Vera Jardan, Primăria comunei Lozova

și Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor

în folosirea dreptului de proprietate, anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni să efectueze

rectificările necesare în registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, în partea încasării de la Gheorghe Jardan a

prejudiciului moral și în această parte se emite o nouă hotărâre prin care:

Se respinge pretenția lui Mihail Avram înaintată împotriva lui Gheorghe

Jardan cu privire la repararea prejudiciului moral.

În rest, decizia din 21 mai 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 05

februarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, se mențin.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Mariana Pitic

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

8