2ra-1810/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1810/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1810/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

DECIZIE

15 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

examinând recursul declarat de Gheorghe Stratulat, reprezentat de avocatul

Adrian Grosu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Stratulat

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Gheorghe Stratulat, reprezentat de avocatul Adrian Grosu

și menținută hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru

constată:

La 11 septembrie 2020, Gheorghe Stratulat, reprezentat de avocatul Adrian

Grosu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM

cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

civile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că prin decizia Primăriei com. Trușeni nr. 20/1

din 24 februarie 1993, i-a fost oferit lui Ion Chirhan bunul imobil (teren) cu

nr. cadastral XXXXX, iar la 14 septembrie 2004, Primăria com. Trușeni i-a eliberat

lui Ion Chirhan titlul de autentificare a deținătorului de teren nr. 8533 asupra bunului

imobil.

A susținut că, la 11 februarie 2008, a dobândit dreptul de proprietate asupra

terenului cu nr. cadastral XXXXX, amplasat în mun. XXXXX com. XXXXX sat.

XXXXX str. XXXXX, de la vânzătorul Ion Chirhan, în baza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 702 din 11 februarie 2008, tranzacția fiind autentificată în mod legal

de către notarul public Raisa Mereuță.

1

A menționat că la 12 noiembrie 2009, Primăria or. Durlești a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Primăriei com. Trușeni, intervenient Gheorghe

Stratulat, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a deținătorului de teren

nr. 8533 asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, eliberat lui Ion Chirhan de

către Primăria com. Trușeni la data de 14 septembrie 2004.

Prin hotărârea din 7 septembrie 2010 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a

fost admisă parțial acțiunea, fiind dispusă anularea parțială a titlului de autentificare

a dreptului deținătorilor de teren cu nr. XXXXX din 14 septembrie 2004, eliberat lui

Ion Chirhan și fiind declarat parțial nul contractul de vânzare-cumpărare nr. 702 din

11 februarie 2008, încheiat între Ion Chirhan și Gheorghe Stratulat și autentificat de

către notarul privat Raisa Mereuță.

A indicat că prin decizia din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a

fost admis apelul declarat de Ana Leorda, fiind casată integral hotărârea primei

instanțe și remisă cauza spre rejudecare, în alt complet de judecată.

Prin scrisoarea nr. 59/13 din 24 ianuarie 2013, Primăria or. Durlești s-a adresat

cu cerere prealabilă către Primăria com. Trușeni, solicitând anularea deciziei Primăria

com. Trușeni nr. 20/1 din 24 februarie 1993, prin care i-a fost oferit lui Ion Chirhan

bunul imobil cu nr. cadastral XXXXX.

Ulterior, prin scrisoarea Primăriei com. Trușeni nr. 02/1-24/41 din

28 ianuarie 2013, a fost refuzată satisfacerea cererii prealabile, astfel încât, la data de

12 februarie 2013, Primăria or. Durlești a depus cerere de concretizare a pretențiilor,

prin care a solicitat anularea deciziei Primăriei com. Trușeni nr. 20/1 din 24 februarie

1993, a titlului de autentificare a deținătorului de teren nr. 8533 asupra bunului imobil

cu nr. cadastral XXXXX, eliberat lui Ion Chirhan de către Primăria com. Trușeni la

data de 14 septembrie 2004 și a contractului de vânzare-cumpărare nr. 702 din

11 februarie 2008, încheiat între Chirhan Ion și Gheorghe Stratulat.

A precizat că prin hotărârea din 14 februarie 2013 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău, a fost respinsă ca nefondată acțiunea depusă de Primăria or. Durlești

împotriva Primăriei com. Trușeni, intervenient accesoriu Gheorghe Stratulat și alții.

Prin decizia din 19 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Primăria or. Durlești și menținută hotărârea din 14 februarie 2013

a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Iar prin decizia din 23 iulie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Primăria or. Durlești, casate integral decizia din

19 noiembrie 2013 și hotărârea din 14 februarie 2013 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău și restituită cauza spre rejudecare la Judecătoria Buiucani

mun. Chișinău.

A notat că prin hotărârea din 8 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău, a fost respinsă ca fiind nefondată acțiunea.

Prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Primăria or. Durlești, casată hotărârea primei instanțe și remisă cauza spre

rejudecare.

A specificat că în urma trimiterii cauzei la rejudecare, dosarul a fost repartizat

judecătorului Mihai Murguleț din cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, iar la

2

16 mai 2018, Primăria or. Durlești a înregistrat în cancelaria instanței o cerere de

accelerare a examinării cauzei, pe motivul încălcării dreptului la judecare în termen.

A evidențiat că la 15 martie 2019, dosarul nominalizat a fost repartizat în mod

repetat judecătorului Serghei Dimitriu din cadrul Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

iar prin încheierea din 19 iunie 2019, a fost declinată competența în favoarea instanței

de contencios administrativ, fiind trimisă cauza conform competenței către

Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani.

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost

suspendată examinarea cauzei pe motivul declinării competenței, cauza fiind remisă

la Curtea de Apel Chișinău pentru soluționarea conflictului negativ de competență

unde, prin încheierea din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

soluționată problema competenței și restituită cauza spre judecare la Judecătoria

Chișinău sediul Rîșcani.

A subliniat că examinarea cauzei continuă până în prezent, următoarea ședință

de judecată fiind fixată pentru data de 28 ianuarie 2020 ora 11:00, în cadrul

Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani.

Astfel, având în vedere cronologia evenimentelor, judecarea cauzei civile ce

are ca miză dreptul său de proprietate, durează de mai bine de 10 ani, din motiv că pe

parcursul judecării cauzei, acțiunea depusă de Primăria or. Durlești a fost respinsă

prin două hotărâri ale primei instanțe și admisă printr-o hotărâre, ulterior toate

hotărârile fiind casate fie de către Curtea de Apel Chișinău, fie de către Curtea

Supremă de Justiție, cauza fiind trimisă la rejudecare de trei ori.

A ținut să menționeze că acțiunea inițiată de către Primăria or. Durlești nu

reprezintă o cauză cu un grad sporit de complexitate sub aspectul circumstanțelor de

fapt, de drept și procedurale, pentru a justifica examinarea cauzei într-un termen atât

de prelungit.

În partea ce ține de comportamentul său în calitate de participant la proces, a

reiterat că acesta nu a fost unul de rea-credință și nu a avut ca scop tergiversarea

procesului, multiplele trimiteri la rejudecare a cauzei fiind niște circumstanțe

obiective care nu îi pot fi imputate.

Totodată, având în vedere că prin litigiul inițiat, este pus în pericol titlul său de

proprietate asupra terenului, se deduce că miza cauzei este una extrem de mare și prin

urmare, nu poate fi justificată examinarea acesteia într-un termen atât de lung.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 9, 46 alin. (1)-(3) din Constituție, art. 500

alin. (1), (2) Cod civil, art. 2 alin. (1) și (6), 5 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești și art. 82, 94, 96 CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de

17 000 de euro și a cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul judecării cauzei.

Prin hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a

fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea.

3

Prin decizia din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Gheorghe Stratulat, reprezentat de avocatul Adrian Grosu și menținută

hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

La 11 octombrie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe Stratulat,

reprezentat de avocatul Adrian Grosu a declarat recurs împotriva deciziei din

7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că prin soluția emisă, instanța de apel a dat o

serie de aprecieri, prin care a deraiat de la principiul supremației legii.

A evidențiat că invocarea de către instanțe a argumentului respectării

procedurii și a drepturilor participanților la proces nu este unul pertinent cauzei, or,

dânsul nu a contestat necesitatea respectării normelor de drept material și procedural,

ci durata nerezonabilă de examinare a cauzei.

Totodată, a susținut că instanțele inferioare urmau a se expune asupra încălcării

termenului rezonabil de judecare a cauzei și a prejudiciului moral aferent, și nu asupra

dreptului la un proces echitabil, or, dreptul la un proces echitabil și dreptul la judecare

în termen rezonabil a cauzei nu sunt drepturi concurente și nici nu se exclud unul pe

altul.

Astfel, acțiunea înaintată nu poate fi respinsă în temeiul unor motive formale,

care nu sunt bine conturate și definite drept „necesitatea de a respecta procedura”.

A notat că obiectul acțiunii înaintate nu este aprecierea dacă procesul judiciar

a fost sau nu tergiversat, ci termenul rezonabil de examinare a acesteia, or, instanțele

de judecată nu au sesizat că termenul rezonabil de examinare poate fi încălcat și fără

a se încerca tergiversarea cauzei.

De asemenea, a remarcat că instanțele inferioare au preluat argumentele

șablonate ale pârâtului și au motivat lipsa oricărei culpe în tărăgănarea cauzei,

omițând însă să se refere la rezonabilitatea termenului de examinare a cauzei.

Mai mult, faptul că trei dintre patru hotărâri ale primei instanțe au fost deja

casate, este de natură să pună la îndoială faptul că participanților la proces li s-a

respectat dreptul la judecarea cauzei în termen rezonabil.

La fel, și-a manifestat dezacordul și în raport cu constatările instanței de apel,

precum că dânsul nu a motivat care ar fi miza sa într-un proces în care este

intervenient, or, instanța de apel a trecut cu vederea faptul că asupra bunului imobil

cu nr. cadastral XXXXX, ce îi aparține cu drept de proprietate, a fost aplicat sechestru

ca măsură de asigurare a acțiunii.

A reiterat faptul că dânsul nu a solicitat repararea vreunui prejudiciu material,

ci doar compensarea prejudiciului moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

cauzei în termen rezonabil.

La 29 octombrie 2021, în adresa Ministerului Justiției al RM a fost expediată

copia cererii de recurs depusă de Gheorghe Stratulat, reprezentat de avocatul Adrian

Grosu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 172) și recepționată la 3

noiembrie 2021, potrivit avizului de recepție (f. d. 174).

4

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care intimatul să-și expună poziția față de

temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele cauzei rezultă faptul că copia deciziei recurate a fost expediată

în adresa recurentului și a reprezentantului acestuia la 19 iulie 2021, ceea ce se atestă

prin scrisoarea de însoțire (f. d. 147), însă lipsesc probe care ar confirma recepționarea

acesteia de către destinatari.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 11 octombrie 2021, în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul cu casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

După cum denotă actele cauzei, Gheorghe Stratulat, reprezentat de avocatul

Adrian Grosu înaintând acțiunea în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM, a

solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei,

încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în

beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 17 000 de euro și a cheltuielilor de

judecată suportate pe parcursul judecării cauzei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii pe care a respins-o ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de Gheorghe Stratulat, reprezentat de avocatul Adrian

Grosu, instanța de apel a respins apelul și a menținut hotărârea primei instanțe.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că deși reclamantul a invocat faptul încălcării termenului rezonabil de

examinare a cauzei, acesta nu a argumentat motivele de tergiversare a examinării

cauzei.

Totodată, instanțele ierarhic inferioare au constatat că potrivit raportului

motivat, ședințele de judecată au fost amânate la solicitările reprezentantului

reclamantului, a reprezentanților pârâților, a intervenienților, în legătură cu atragerea

în proces a intervenienților accesorii, pentru acordarea termenului pentru a lua

cunoștință de materialele cauzei, cât și din cauza neprezentării în ședințele de judecată

a participanților la proces și a reprezentanților acestora.

5

La fel, au fost examinate chestiunile privind declinarea competenței,

soluționarea conflictului de competență și remiterea dosarului instanței competente,

suspendarea proceselor de drept în legătură cu declararea stării de urgență în legătură

cu situația epidemiologică, circumstanțe ce atrag după sine în mod evident amânarea

examinării cauzei.

Au conchis instanțele de judecată ierarhic inferioare că perioada de examinare

nu poate fi pusă exclusiv în sarcina instanțelor judecătorești, or, ședințele de judecată

au fost amânate din motive întemeiate, impuse de normele de drept procedural ce

reglementează dreptul la un proces echitabil, iar termenele ședințelor au fost stabilite

în mod rezonabil, cu respectarea echilibrului între drepturile participanților la proces

și procedurile ce se impun.

În aceeași ordine de idei, instanțele de judecată ierarhic inferioare au învederat

că în cauza în care se pretinde încălcarea, Gheorghe Stratulat deține calitatea de

intervenient și nu de reclamant sau pârât, pe când, în sensul Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, miza o are reclamantul și nicidecum

intervenientul, iar Gheorghe Stratulat nu a motivat prin ce anume se manifestă miza

cauzei prin prisma intereselor sale.

Instanța de recurs constată, însă, că instanțele de judecată ierarhic inferioare la

adoptarea hotărârilor sale au interpretat eronat normele de drept material și au dat o

apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, fapt ce a dus la soluționarea

greșită a cauzei.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs remarcă prevederile art. 2

alin. (1) și (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, potrivit

cărora orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil

a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de chemare în

judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat

prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală

civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii

judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot

fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului

(denumită în continuare reclamant).

La fel, Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată

cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal

independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptată împotriva sa.

6

Respectiv, cerința ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil,

trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura

pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților competente și al

părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței precum și exercitarea

căilor de atac.

Perioada de judecare care urmează a fi luată în considerație la caz.

Din materialele cauzei, precum și din raportul executat de către Curtea de Apel

Chișinău și prezentat Ministerului Justiției al RM, se constată cu certitudine că la data

de 12 noiembrie 2009, Primăria or. Durlești mun.Chișinău a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei com. Trușeni mun. Chișinău, Ion Chirhan, Ana

Leorda, intervenienți accesorii Gheorghe Stratulat, BC „Mobiasbanca” SA, notarii

Eugenia Dohocher, Raisa Mereuță, OCT Chișinău cu privire la declararea nulității

actelor juridice.

Prin hotărârea din 7 septembrie 2010 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

acțiunea Primăriei or. Durlești mun.Chișinău a fost admisă parțial, au fost modificate

deciziile Primăriei com. Trușeni privind repartizarea terenurilor cu anularea parțială

a titlurilor de autentificare a dreptului deținătorilor de teren din 28 octombrie 1999,

cu suprafața de 0,01673 ha, eliberat lui Ion Chirhan, înregistrat la OCT Chișinău la

data de 8 mai 2007; a titlului de autentificare a dreptului deținătorilor de teren din

14 septembrie 2007, cu suprafață 0,0769 ha, eliberat lui Ion Chirhan, înregistrat la

OCT Chișinău la data de 23 noiembrie 2007; a titlului de autentificare a dreptului

deținătorilor de teren din 14 septembrie 2004, cu suprafața 0,0815 ha, eliberat pe

numele Anei Leorda, înregistrat la OCT Chișinău la data de 23 noiembrie 2007; a

contractului de vânzare - cumpărare din 11 februarie 2008, autentificat de către

notarul privat Raisa Mereuță, încheiat între Ion Chirhan și Gheorghe Stratulat și între

Ion Chirhan și Ana Leorda, a contractului de ipotecă din 13 iunie 2007, autentificat

de notarul privat Eugenia Dohocher, încheiat între Ion Chirhan și BC „Mobiasbanca”

SA și a acordului adițional din 24 aprilie 2008, încheiat între aceleași părți; a

contractului de ipotecă din 21 octombrie 2008, autentificat de notarul privat Eugenia

Dohocher, încheiat între Ion Chirhan și BC „Mobiasbanca” SA și aducerea hotarelor

acestor terenuri în limitele hotarului com. Trușeni, în conformitate cu decizia

Consiliului or. Durlești nr. 8.12 din 01 octombrie 2008.

Iar prin decizia din 20 septembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

apelul declarat de către Ana Leorda, casată hotărârea din 7 septembrie 2010 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță, într-un alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 14 februarie 2013 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

acțiunea în partea anulării deciziei Primăriei com. Trușeni, mun. Chișinău, nr. 20/1

din 24 februarie 1993 ce ține de atribuirea terenurilor lui Ion Chirhan și Anei Leorda,

a fost respinsă ca depusă cu omiterea termenului de prescripție, iar în partea anulării

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren și declararea nulității

contractelor, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

7

Prin decizia din 19 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Primăria or. Durlești și menținută hotărârea din 14 februarie 2013

a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Iar prin decizia din 23 iulie 2014 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Primăria or. Durlești, mun. Chișinău, casată integral decizia

din 19 noiembrie 2013 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 14 februarie 2013 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată a Primăriei or. Durlești mun. Chișinău împotriva Primăriei com. Trușeni

mun. Chișinău, Ion Crihan și Ana Leorda, intervenienți accesorii Gheorghe Stratulat,

BC „Mobiasbanca” SA, notarii privați Eugenia Dohocher și Larisa Mereuța, OCT

Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ și declararea nulității actelor

juridice, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Buiucani mun. Chișinău,

în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 8 noiembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

acțiunea Primăriei or. Durlești mun.Chișinău a fost respinsă, ca nefondată.

Prin decizia din 24 ianuarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Primăria or. Durlești, casată hotărârea din 8 noiembrie 2016 a Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în aceiași instanță, în alt

complet de judecată.

Prin încheierea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

dispusă declinarea competenței de la examinarea cauzei civile la cererea de chemare

în judecată depusă de către Primăria or. Durlești împotriva Primăriei com. Trușeni,

Ion Chirhan, Ana Leorda, intervenienți Gheorghe Stratulat, BC „Mobiasbanca” SA,

notarul privat Raisa Mereuța, notarul privat Eugenia Dohocher, OCT Chișinău

privind contestarea actelor administrative și declararea nulității actelor juridice cu

remiterea cauzei conform competenței la Judecătoria Chișinău sediul Rîșcani pentru

repartizarea unui judecător specializat în materie de contencios administrativ.

Prin încheierea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, procesul

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Primăria or. Durlești

împotriva Primăriei com. Trușeni, Ion Chirhan, Ana Leorda, intervenienți Gheorghe

Stratulat, BC „Mobiasbanca” SA, notarul privat Raisa Mereuța, notarul privat

Eugenia Dohocher, OCT Chișinău privind contestarea actelor administrative și

declararea nulității actelor juridice, a fost suspendat, iar cauza a fost remisă la Curtea

de Apel Chișinău pentru soluționarea conflictului negativ de competență.

Prin încheierea din 5 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cauza civilă a

fost restituită spre judecare Judecătoriei Chișinău, în instanța de judecată specializată

în materie de contencios administrativ.

Prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, acțiunea

la cererea de chemare în judecată a Primăriei or. Durlești mun. Chișinău împotriva

Primăriei com. Trușeni mun. Chișinău, Ion Chirhan, Ana Leorda, intervenienți

Gheorghe Stratulat, BC „Mobiasbanca” SA, notarul Raisa Mereuța, notarul Eugenia

Dohocher, OCT Chișinău, Agenția Servicii Publice, Veronica Roșca, Vasile Roșca,

Serghei Creciun, Ana Creciun, SRL „Ajur Print”, Aurel Hațapuc, Matriona Hațapuc,

8

Victoria Basiul și SRL „Oland Demoriva” privind declararea nulă a actelor juridice

și contestarea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, Vasile Roșca și Veronica Roșca

au declarat apel împotriva hotărârii din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Râșcani, cauza la momentul depunerii prezentei cereri de chemare în judecată,

aflându-se în procedura Curții de Apel Chișinău.

Raportând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs relevă

că perioada care urmează a fi luată în considerație la examinarea termenului

rezonabil, este determinat de momentul introducerii în procesul vizat a lui Gheorghe

Stratulat, în calitate de intervenient accesoriu, odată cu depunerea cererii de chemare

în judecată de către Primăria or. Durlești la data de 12 noiembrie 2009.

În același timp, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție va nota că prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din

17 martie 2020, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

Potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a RM, pe durata stării de urgență termenele de prescripție și

termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se

suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit Hotărârii Parlamentului

nr. 55 din 17 martie 2020.

Astfel, având în vedere faptul că termenul de examinare a cauzei civile invocat

de către Gheorghe Stratulat include și intervalul de timp când examinarea cauzei a

fost suspendată de drept în temeiul Dispoziției nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, și anume perioada 18 martie 2015

– 15 mai 2020, instanța de recurs va supune analizei perioadele de referință întru

examinarea termenului rezonabil de examinare a cauzei civile 12 noiembrie 2009 –

17 martie 2020, 16 mai 2020 – 11 septembrie 2020, data depunerii prezentei cereri

de chemare în judecată.

Ca urmare a informației relatate, instanța de recurs notează că caracterul

rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanțelor cauzei, în

special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum

sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părților, precum și miza (interesul)

pentru reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR

2000-VII și Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008).

Complexitatea cauzei.

Din punct de vedere a complexității, Colegiul nu consideră că această cauză este

dificilă factologic sau juridic și nu necesita o muncă juridică vastă, fiind una simplă

de complexitate, având în vedere subiecții în proces, obiectul contestației, materialul

probator și cadrul legal în baza cărui urma a fi verificată temeinicia și legalitatea

pretențiilor.

Comportamentul părților.

9

În ceia ce privește conduita autorităților naționale, Colegiul notează că deși în

cadrul judecării cauzei se înregistrează amânarea repetată a ședințelor de judecată,

această perioadă nu poate fi imputată instanțelor, deoarece amânările au avut loc

întemeiat, întru exercitarea drepturilor procedurale a părților, precum și din cauza

neprezentării în ședințele de judecată a participanților la proces.

Totodată, însă se va evidenția că întinderea duratei de aflare pe rol a cauzei și

existența unui număr impunător de hotărâri judecătorești, a fost rezultatul

neconformării primei instanțe indicațiilor instanței de apel și a instanței de recurs,

precum și incorectitudinii aplicării legii materiale la judecare, dar nu al complexității

inerente a cauzei în sine.

În situații similare, CtEDO menționează că chiar dacă nu este în măsură să

analizeze calitatea jurisprudenței instanțelor judecătorești naționale, ea consideră că,

deoarece remiterea cauzelor spre reexaminare este de obicei dispusă ca urmare a

erorilor comise de către instanțele judecătorești inferioare, repetarea unor astfel de

procedee în cadrul unui set de proceduri dezvăluie o deficiență serioasă în sistemul

judiciar (a se vedea Wierciszewska v. Poland, nr. 41431/98, § 46, 25 noiembrie 2003,

și Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, § 51, 6 septembrie 2005).

În același timp, instanța de recurs remarcă și faptul că chiar dacă Gheorghe

Stratulat și poate fi considerat responsabil pentru unele perioade nesemnificative de

întârziere a examinării cauzei, din cauza absenței acestuia la unele ședințe de

judecată, comportamentul acestuia nu a contribuit substanțial la durata procedurilor.

Miza (interesul) pentru reclamant.

Instanța de recurs menționează că în sensul Legii enunțate, miza pentru

Gheorghe Stratulat este una evidentă în situația în care judecarea cauzei civile are ca

obiectiv inclusiv și dreptul lui de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX, amplasat în mun. XXXXX com. XXXXX sat. XXXXX str. XXXXX.

Distinct de cele menționate, se reliefează că instanțele de judecată ierarhic

inferioare într-un mod confuz au concluzionat că în sensul Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești, miza o are doar reclamantul și nicidecum

intervenientul Gheorghe Stratulat.

Or, reieșind din prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești orice persoană fizică sau juridică ce consideră că

i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de

judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări

și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de

prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

În conexiunea celor relatate, reieșind din perioada examinării cauzei civile

cuprinsă între 12 noiembrie 2009 – 17 martie 2020, 16 mai 2020 –

10

11 septembrie 2020, de atitudinea părților la judecarea cauzei, de complexitatea ei,

precum și miza (interesul) pentru reclamant, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că cerința cu privire la

judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, prevăzută de legea națională și articolul

6 § 1 al Convenției, nu a fost respectată, aspect care generează constatarea acestei

încălcări.

Față de toate aceste considerente, instanța de recurs conchide că instanțele de

judecată ierarhic inferioare într-un mod eronat au concluzionat că termenul rezonabil

de judecare a cauzei civile ar fi fost respectat, fapt ce dictează casarea deciziei

instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

Conform art. 2 alin. (6) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21

aprilie 2011, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz

în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea,

precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de

comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței

de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța procesului

pentru reclamant.

Iar art. 5 alin. (1) al aceleiași legi, statuează că în urma constatării faptului că a

fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide

asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării

prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

În același context, instanța de recurs ia în considerație și realizările în acest sens

a practicii judiciare, și anume că aprecierile prejudiciului moral se face în raport cu

criteriile menționate anterior (comportamentul părților, miza pentru reclamant, durata

neexecutării), totodată luându-se obligatoriu în considerație și principiul general al

echității, iar suma apreciată să nu fie vădit disproporțională cu sumele acordate de

Curtea Europeană.

În consecință, stabilind că lui Gheorghe Stratulat i-a fost cauzat un anumit nivel

de stres și frustrare, ca urmare a duratei excesive a procedurii civile, instanța de recurs

consideră justificat și dreptul acestuia la repararea prejudiciului moral cauzat.

La acest segment, instanța de recurs relevă și jursiprudența CtEDO care în

practica sa constantă a statuat că încălcările dreptului la judecarea cauzelor în termen

rezonabil creează prezumția solidă, uneori irefragibilă, potrivit căreia durata excesivă

a procedurii a generat un prejudiciu moral (hotărârea din 10 noiembrie 2004, Apicella

c. Italiei, par. 93), în special prin aceea că reclamantul trăiește într-o stare de

incertitudine și anxietate cu privire la rezultatul procedurii (hotărârea din 21 februarie

1997, Guillemin c Franței, par. 63).

În circumstanțele expuse, având în vedere cele constatate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

11

necesar de a încasa din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul lui Gheorghe Stratulat, o despăgubire bănească în mărime de 30 000 de lei,

care este una rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă,

compensatoare pagubelor de ordin moral cauzat persoanei vizate, având în vedere

amânarea unor ședințe de judecată inclusiv și din vina acestuia, această despăgubire

fiind corespunzătoare și criteriilor de despăgubire stabilite de CtEDO prin

jurisprudența sa.

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Gheorghe Stratulat în

mărime de 17 000 de euro, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile

stabilite la caz și principiul general al echității.

În conformitate cu dispozițiile art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească

obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig

de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial,

acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din

pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Cu referire la prevederile normei citate, instanța de recurs ajunge la concluzia

de a respinge cerința lui Gheorghe Stratulat cu privire la încasarea cheltuielilor de

judecată, pe motiv că Gheorghe Stratulat nu a prezentat probe justificative cu privire

la suportarea acestor cheltuieli.

Față de cele ce preced și având în vedere că circumstanțele cauzei au fost

stabilite pe deplin de către instanțele judecătorești inferioare, nefiind necesară

verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de

a pronunța o nouă hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Gheorghe Stratulat, reprezentat de avocatul

Adrian Grosu.

Se casează integral decizia din 7 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 15 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Stratulat împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată și se emite o hotărâre nouă prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată a lui Gheorghe Stratulat

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

12

Se constată faptul încălcării dreptului lui Gheorghe Stratulat la judecarea cauzei

în termen rezonabil.

Se încasează din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în

beneficiul lui Gheorghe Stratulat prejudiciul moral în sumă de 30 000 (treizeci și mii)

de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată, se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Svetlana Filincova

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

Ala Cobăneanu

13