2ra-791/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-791/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-791/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. N. Arabadji)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, V. Sîrbu, I. Țurcan)

DECIZIE

9 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Elena Stratulat, reprezentată de avocatul

Adrian Grosu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Stratulat,

reprezentată de avocatul Adrian Grosu împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Adrian

Grosu și menținută hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, prin care acțiunea a fost respinsă

constată:

La 13 martie 2020, Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Adrian Grosu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei

în termen, drept protejat de art. 6 § 1 din CEDO, având în vedere faptul că procesul

de judecată inițiat de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului comunei Trușeni, intervenient accesoriu Elena Stratulat cu privire la

anularea deciziei Consiliului comunei Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 cu

privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile pomi

1

legumicole, în temeiul căreia dânsa a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului

cu nr. cadastral XXXXX, durează deja 8 ani de zile.

A comunicat că, la moment, cauza nominalizată, ca urmare a multiplelor

rejudecări și revizuiri se află pe rolul Curții de Apel Chișinău, ședința de judecată

nefiind încă fixată.

Totodată, ultimul număr cunoscut al dosarului la Curtea de Apel Chișinău a

fost cel al cererii de revizuire aflată în gestiunea judecătorului Anatol Pahopol, nr. 2-

16171529-02-3rh-04112019.

Conform informației plasate pe portalul web, pe rolul Curții de Apel Chișinău,

cu statut de pendinte se află cauza Oficiul Cancelariei de Stat Chișinău împotriva

Consiliului comunei Trușeni cu nr. 2-16171529-2-33-09032020, care potrivit

bănuielilor poate reprezenta dosarul de referință.

Reieșind din cronologia evenimentelor, a remarcat că judecarea cauzei civile

ce are ca miză dreptul de proprietate al ei, durează deja 8 ani, pe motiv că pe

parcursul judecării cauzei acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a fost respinsă prin două hotărâri a instanței de fond, care ulterior

au fost casate prin două decizii a Curții de Apel Chișinău, dintre care ultima a fost

supusă revizuirii și urmează a fi rejudecată în alt complet în cadrul Curții de Apel (a

treia oară).

Referitor la criteriile de apreciere a respectării termenului rezonabil, transpuse

în prezenta speță, a reținut că principiul examinării cauzelor judiciare în termen

rezonabil se regăsește în prevederile art. 14.3 din Pactul Internațional cu privire la

Drepturile Civile și Politice adoptat la 16 decembrie 1966 la New York.

Obligația de respectare a termenului rezonabil prevăzut de art. 6 § 1 din CEDO

este o obligație de rezultat care incumbă statelor-părți la CEDO.

A relevat că cauza inițiată de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

nu deține un grad sporit de complexitate sub aspectul circumstanțelor de fapt, de

drept și de procedură, pentru a justifica examinarea cauzei într-un termen atât de

prelungit.

Or, în speță prima hotărâre a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a fost

emisă abia la 9 februarie 2015, adică la 3 ani de la depunerea cererii de chemare în

judecată, iar în total la cele 3 nivele de jurisdicție a fost depășit termenul de 6 ani,

cauza fiind în prezent pendinte.

Comportamentul ei nu a fost unul de rea-credință și nu a avut ca scop

tergiversarea procesului, prin urmare, nu a fost de natură să justifice depășirea

termenului rezonabil.

Mai mult, unii participanți la proces au depus cereri de urgentare a examinării

cauzei încă în anul 2013, în timp ce din partea Oficiului teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat (inițiator al procesului) au fost depuse, în repetate rânduri, cereri

de amânare.

Drept consecință, multiplele trimiteri la rejudecare a cauzei, reprezintă niște

circumstanțe obiective care nu îi pot fi imputate, fiind un element aferent înfăptuirii

2

justiției în Republica Moldova și pentru care răspunderea solitară o poartă statul

Republicii Moldova.

Așadar, a evidențiat că prejudiciul moral suportat de ea, în corespundere cu

jurisprudența CtEDO, este de 14 000 de euro, compus din suma de 1 500 de euro

pentru fiecare an de judecare a cauzei (8 x 1 500) și 2 000 de euro scopul pentru

miza pe care litigiul îl reprezintă pentru ea, având în vedere faptul că este vizat

dreptul ei de proprietate asupra terenului care îi aparține.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului său la judecarea

în termen rezonabil a cauzei pentru perioada 21 martie 2021 - 13 martie 2020,

încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 14 000 de

euro, conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii și a cheltuielilor

de judecată.

Prin hotărârea din 30 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

respinsă acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Adrian Grosu și

menținută hotărârea primei instanțe.

La 22 februarie 2021, Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Adrian Grosu

a declarat recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii sau casarea

deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii de trimitere a cauzei la

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu actele judecătorești recurate,

considerându-le neîntemeiate și pasibile de a fi casate, deoarece prin soluțiile

pronunțate și procedura de judecată în apel, a fost încălcat dreptul ei la un proces

echitabil, garantat de art. 6 din CEDO, din considerentul că nu a fost constatată

încălcarea judecării cauzei în termen rezonabil, cu acordarea unei compensații

echitabile pentru repararea prejudiciului moral, dar și la judecarea cauzei în apel, a

participat judecătorul Ion Țurcan, cu toate că, anterior acesta a participat la

examinarea fondului cauzei de bază, fapt care a avut ca consecință, aprecierea de

către judecător a propriilor fapte, raportat la respectarea termenului de judecare a

cauzelor în termen rezonabil.

La fel, a invocat că hotărârea primei instanțe a fost generată fără aprecierea

particularităților cauzei, fiind reproduse argumentele tip ale intimatului.

La 13 aprilie 2021, în adresa Ministerului Justiției al Republicii Moldova a

fost expediată copia cererii de recurs depusă de Elena Stratulat, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f. d. 128), fiind recepționată la 19 aprilie 2021, ceea

ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 129).

3

Până la data stabilită pentru examinarea recursului, în adresa Curții Supreme

de Justiție nu a parvenit referința prin care Ministerul Justiției al Republicii Moldova

să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

29 decembrie 2020 la adresa electronică a reprezentantului recurentei, avocatului

Adrian Grosu, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la actele

cauzei (f. d. 107).

Astfel, se constată că recurenta s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 22 februarie 2021 în termenul legal.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, de a casa decizia instanței de apel cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel

și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (3) lit. a) CPC, se consideră că normele de

drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care cauza a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei.

După cum rezultă din materialele cauzei, Elena Stratulat, reprezentată de

avocatul Adrian Grosu înaintând acțiunea în judecată împotriva Ministerului Justiției

al Republicii Moldova, a solicitat constatarea încălcării dreptului său la judecarea în

termen rezonabil a cauzei pentru perioada 21 martie 2021 - 13 martie 2020, încasarea

din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul său a prejudiciului moral în mărime de 14 000 de euro,

conform cursului oficial al BNM la data executării hotărârii și a cheltuielilor de

judecată.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a respins acțiunea depusă

de Elena Stratulat ca fiind neîntemeiată.

Judecând apelul declarat de Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Adrian

Grosu, instanța de apel prin decizia din 24 noiembrie 2020, a respins apelul declarat

de Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Adrian Grosu și a menținut hotărârea

primei instanțe.

Analizând decizia recurată sub aspectul criticilor de nelegalitate invocate de

recurentă, care pot fi încadrate în dispozițiile art. 432 alin. (3) lit. a) CPC, instanța

de recurs a apreciat că acestea sunt întemeiate, având în vedere următoarele

considerente.

4

Potrivit art. 3 alin. (1) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din

21 aprilie 2011, cererea de chemare în judecată privind constatarea încălcării

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii judecătorești și repararea prejudiciului cauzat prin

această încălcare (denumită în continuare cerere de chemare în judecată) se depune

conform regulilor de competență jurisdicțională stabilite la capitolul IV din Codul

de procedură civilă al Republicii Moldova și se examinează de un alt complet de

judecată decât cel care a examinat (examinează) cauza în care se pretinde

încălcarea.

Raportând la caz prevederile normei enunțate, instanța de recurs constată că

decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată a Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului comunei Trușeni, Primarului comunei Trușeni, Elenei Stratulat, Ion

Apostol și alții cu privire la contestarea actului administrativ și recunoașterea nulă a

contractelor de vânzare-cumpărare, la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir

Hohlov și alții împotriva Consiliului comunei Trușeni și Primăriei comunei Trușeni

cu privire la contestarea actului administrativ, la cererea de chemare în judecată a

Tatianei Nosaci împotriva Consiliului comunei Trușeni și Primăriei comunei

Trușeni, Elenei Stratulat și alții cu privire la contestarea actelor administrative și

recunoașterea nulă a contractelor de vânzare-cumpărare a fost adoptată de către

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,

având în componență judecătorii Ion Țurcan, Iurie Cotruță și Natalia Simciuc.

Drept urmare, având în vedere că obiectul prezentei acțiuni îl constituie

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile la

soluționarea căreia, în ordine de apel, a participat și judecătorul Ion Țurcan, prin

prisma art. 3 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 201, acesta nu mai putea

participa și la examinarea cauzei în care se pretinde încălcarea.

Or, prevederile legale enunțate, în mod direct instituie restricția examinării

cererii cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen

rezonabil în privința completului de judecată care a examinat cauza în care se

pretinde încălcarea.

Respectiv, cele constate mai sus indică la soluționarea prezentei cauzei în

instanța de apel cu încălcarea prevederilor legale procedurale aplicabile speței, în

situația în care decizia din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, contestată

la caz, a fost adoptată cu participarea judecătorului Ion Țurcan, fapt ce indică la

temeinicia recursului depus de către Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Adrian

Grosu.

Astfel fiind, întru evitarea încălcării elementelor inerente ale garanțiilor

procesuale instituite la art. 6 alin. (1) din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, care reglementează dreptul la un

proces echitabil, se impune admiterea recursului și casarea deciziei instanței de apel,

5

cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de

judecată.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Adrian

Grosu.

Se casează decizia din 24 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată a Elenei Stratulat, reprezentată de avocatul

Adrian Grosu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, cu remiterea

cauzei pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6