2ra-1890/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

2ra-1890/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1890/21

2-20160005-01-2ra-24112021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. S. Vasilache)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Buhnaci, D. Dulghieru)

DECIZIE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

Aliona Miron

Victor Boico

examinând recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova

și Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul Adrian Grosu

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Rotaru

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată

împotriva deciziei din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

au fost respinse apelurile declarate de Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul

Adrian Grosu și Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută hotărârea

din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a fost admisă

acțiunea parțial

constată:

La 16 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Alexandru Rotaru,

reprezentat de avocatul Adrian Grosu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei

în termen, drept protejat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere faptul că

procesul de judecată inițiat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului com. Trușeni, intervenient accesoriu Rotaru Alexandru, cu

privire la anularea deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010

,,Cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

1

pomilegumicole”, care afectează dreptul de proprietate asupra terenului cu nr.

XXXXX, durează deja opt ani.

A precizat că litigiul nominalizat, urmare a multiplelor rejudecări și proceduri

de revizuire, se află pe rolul Curții de Apel Chișinău cu nr. 2-16171529-02-33-

09032020.

Cu referire la cronologia evenimentelor, a menționat că prin decizia

Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010, a fost aprobată vânzarea-

cumpărarea loturilor de teren agricole în întovărășirile pomilegumicole de pe

teritoriul Primăriei Trușeni, inclusiv lotul nr. 71 din ÎP „Grădina Moldovei” cu

suprafața 0,0600 ha, lui Alexandru Rotaru.

În baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 791 din 12 aprilie 2011,

Alexandru Rotaru a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX.

Ulterior, la 21 martie 2012, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului com. Trușeni, prin care

a solicitat anularea deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010

,,Cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

pomilegumicole”.

Pe parcursul judecării cauzei, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a solicitat introducerea în proces în calitate de intervenienți accesorii, a unui

număr de persoane, inclusiv a reclamantului Alexandru Rotaru.

La 2 iulie 2012, Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco ș.a. au depus cerere de

chemare în judecată către Primăria și Consiliul comunei Trușeni privind anularea

deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010.

Prin încheierea din 6 iunie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a fost

aplicat sechestrul pe bunurile imobile, inclusiv pe bunul imobil nr. cadastral

XXXXX, bun care a fost dobândit în baza contractului de vânzare-cumpărare.

Prin încheierea din 4 octombrie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

a fost dispusă transmiterea cauzei civile pornite în baza cererii lui Vladimir Hohlov,

Vlad Nedelco ș.a. împotriva Primăriei Trușeni, judecătorului Serghei Lazari, pentru

soluționarea conexării dosarelor civile care au aceleași părți.

Prin încheierea din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani

mun. Chișinău, a fost dispusă conexarea cauzelor într-o procedură unică pentru

examinarea în cadrul unui proces.

Prin hotărârea din 9 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

cererea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat privind declararea

nulității deciziei Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 și cererea

lui Hohlov Vladimir, Nedelco Vlad ș.a. privind declararea nulității deciziei nr. 12/4

din 8 noiembrie 2010 și a contractelor ulterioare au fost respinse.

Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir

Hohlov, Vlad Nedelco ș.a., casată hotărârea din 9 februarie 2015 a Judecătoriei

Buiucani mun. Chișinău, emisă în cauza civilă la cererile de chemare în judecată a

Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov și alții

împotriva Primăriei și Consiliului com. Trușeni mun. Chișinău despre anularea

2

deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor

de teren pomicol în întovărășirile pomilegumicole și a contractelor de vânzare-

cumpărare și restituită cauza spre judecare în prima instanță, în alt complet de

judecată.

La 16 decembrie 2016, Tatiana Nosaci, reprezentată de avocatul Tatiana

Agachi a depus cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea

contractului de vânzare-cumpărare nr. 791 din 12 aprilie 2011, nr. cadastral

XXXXX, încheiat de Primăria Trușeni și Rotaru Alexandru.

A declarat că Oficiul Teritorial Chișinău a Cancelariei de Stat a concretizat

acțiunea inițială prin două cereri, din 16 decembrie 2016 și 23 martie 2017, având

conținut similar.

Prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău,

cererile de chemare în judecată înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat, Tatiana Nosaci, Vladimir Hohlov ș.a. împotriva Consiliului com. Trușeni

ș.a., inclusiv Alexandru Rotaru, privind anularea deciziei Consiliului com. Trușeni

nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 cu privire la vânzarea-cumpărarea locurilor de teren

pomicol în întovărășirile pomilegumicole, declararea nulității contractelor de

vânzare-cumpărare, încheiate în temeiul deciziei contestate și a contractelor

încheiate ulterior pentru loturile din aceleași întovărășiri pomicole, au fost respinse

ca fiind înaintate cu omiterea termenului de prescripție, precum și ca fiind

neîntemeiate, iar măsurile de asigurare a acțiunii au fost anulate.

Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile și cererile de alăturare la apel declarate de Tatiana Nosaci, Oficiul

Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat ș.a., casată integral hotărârea Judecătoriei

Chișinău din 30 mai 2017 și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost admisă acțiunea

înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov ș.a.,

anulată decizia Consiliului com. Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 „Cu privire

la vânzarea – cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

pomilegumicole”, anulat contractul de vânzare-cumpărare nr. 791 din 12 aprilie

2011 a lotului pomicol nr. 71, cu nr. cadastral XXXXX, încheiat între Primăria corn.

Trușeni și Alexandru Rotaru.

Prin încheierea din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost

considerate inadmisibile recursurile declarate de recurenți.

La 1 august 2019, Minodora Platon a înregistrat cererea de revizuire împotriva

încheierii din 6 februarie 2019, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea

integrală a hotărârilor judecătorești, cu trimiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță.

Prin încheierea din 2 octombrie 2019 Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon împotriva

încheierii din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cauza a fost

transmisă în Secția Evidență a dosarelor în cancelaria civilă a Curții de Apel pentru

redistribuirea conform competenței jurisdicționale, respectiv, la momentul depunerii

respectivei acțiuni, cauza nominalizată era pendinte, iar următoarea ședință de

judecată a fost fixată pentru 21 octombrie 2020, ora 15:00.

3

Având în vedere cronologia evenimentelor, a specificat că judecarea cauzei

civile ce are ca miză dreptul său de proprietate, durează deja opt ani pe motiv că pe

parcursul judecării cauzei, acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a fost respinsă prin două hotărâri a primei instanțe, care ulterior

au fost casate de două decizii a Curții de Apel Chișinău, dintre care ultima a fost

supusă revizuirii și urmează a fi rejudecată în alt complet în cadrul Curții de Apel,

deja a treia oară.

Astfel, a susținut că procedura de judecată inițiată de către Oficiul Teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, care durează de opt ani, nu reprezintă un grad sporit

de complexitate sub aspectul circumstanțelor de fapt, de drept și de procedură,

pentru a justifica examinarea cauzei într-un termen atât de prelungit. A obiectat că

prima hotărâre a Judecătoriei Buiucani a fost emisă abia în anul 2015, adică la 3 ani

de la depunerea cererii de chemare în judecată, iar în total la cele trei nivele de

jurisdicție a fost depășit termenul de 6 ani, cauza încă fiind pendinte.

Cu referire la comportamentul reclamantului, a evidențiat că acesta nu a fost

unul de rea-credință și nu a avut ca scop tărăgănarea procesului, elucidând

următoarele circumstanțe în acest sens: acțiunea nominalizată a fost pornită de către

Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat care contestă inter alia titlul de

proprietate dobândit în mod legal și cu bună-credință de către Alexandru Rotaru,

dânsul nu a depus cereri de amânare a procesului de judecată pentru a tărăgăna în

mod abuziv examinarea cauzei, trimiterea cauzei la rejudecare de către instanțele

superioare nicidecum nu constituie acțiuni care pot fi imputate reclamantului.

A subliniat și faptul că unii participanți la proces au depus cereri de urgentare

a examinării cauzei încă în anul 2013, în timp ce din partea Oficiului Teritorial

Chișinău al Cancelariei de stat, inițiator al procesului, au fost depuse în repetate

rânduri cereri de amânare.

Drept consecință, multiplele trimiteri la rejudecare a cauzei reprezintă niște

circumstanțe obiective care nu îi pot fi imputate reclamantului, fiind un element

aferent înfăptuirii justiției în Republica Moldova și pentru care, răspunderea o poartă

Statul Republicii Moldova.

Totodată, având în vedere faptul că prin litigiul inițiat, este disputat titlul de

proprietate al reclamantului asupra terenului și starea de incertitudine creată de

procesul judiciar, a accentuat că miza dosarului este una extrem de mare, iar

termenul de peste opt ani nicidecum nu poate justifica faptul că o astfel de cauză

urmează a fi examinată și deocamdată nesoluționată într-un termen atât de lung.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 1 Protocolul 1 Adițional al Curții

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 9,

46 alin. (1)-(3) din Constituție, art. 500 alin. (1)-(2) Cod civil, art. 2 alin. (1), (6) din

Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la

executarea în termen rezonabil a cauzei judecătorești, art. 82, 94 alin. (1), 96 alin.

(1) CPC.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul său a sumei de 14 000 de euro cu titlu de

4

prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul

judecării cauzei.

Prin hotărârea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost

admisă acțiunea parțial.

A fost constatată încălcarea dreptului lui Alexandru Rotaru la judecarea în

termen rezonabil a cauzei.

A fost încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

RM în beneficiul lui Alexandru Rotaru prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei,

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei.

În rest, a fost respinsă acțiunea.

Prin decizia din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul Adrian Grosu și

Ministerul Justiției al RM și menținută hotărârea din 25 martie 2021 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru.

La 10 noiembrie 2021, Ministerul Justiției al RM a declarat recurs împotriva

deciziei din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei recurate și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii.

În susținerea acestuia a indicat că instanța de apel, verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii primei instanțe, în mod eronat a interpretat dreptul material care

reglementează repararea prejudiciului prin prisma Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești.

A subliniat că potrivit raportului nr. 4-35/11-15 din 5 ianuarie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, Alexandru Rotaru are statut procesual de intervenient accesoriu.

Astfel, a notat că intervenientul accesoriu nu este subiect al raportului material

litigios, iar potrivit art. 67 CPC, acesta nu formulează pretenții proprii asupra

obiectului litigiului.

Mai mult, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului operează cu

criteriul mizei pentru reclamant, adică interesul reclamantului în procedurile interne.

A mai relatat că mai multe ședințe din procesul în care se pretinde încălcarea,

au fost amânate din cauza neprezentării la ședințele de judecată a participanților la

proces, inclusiv a intervenientului accesoriu Alexandru Rotaru.

În partea ce ține de constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în

termen rezonabil, a considerat ca fiind nejustificată pretenția dată, în condițiile în

care nu se atestă temeiuri de invocare a tergiversării examinării cauzei exclusiv din

vina autorităților statului (instanța de judecată).

La fel, niciuna din părțile dosarului civil examinat nu s-a folosit de dreptul

său procedural și nu a depus cerere de accelerare a examinării cauzei.

A reiterat poziția sa, precum că în speță, repararea prejudiciului este

inadmisibilă, dat fiind faptul că Alexandru Rotaru nu este subiect al raportului

material litigios, ci intervenient accesoriu.

La 7 decembrie 2021, Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul Adrian

Grosu a declarat recurs împotriva deciziei din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel

5

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei instanței de apel,

în partea respingerii apelului declarat de Alexandru Rotaru, cu emiterea unei noi

hotărâri de modificare a hotărârii primei instanțe, în partea ce ține de cuantumul

prejudiciului moral, cu admiterea integrală a pretențiilor din acțiune.

În motivarea recursului a susținut că deși în linii generale, atât instanța de

apel, cât și prima instanță, au dat aprecieri corecte cauzei, totuși acestea au

interpretat eronat legea și au apreciat arbitrar unele circumstanțe, atunci când au

apreciat termenul de judecare a cauzei și cuantumul sumei pentru prejudiciul moral

suferit.

A relevat că instanțele inferioare erau chemate să se expună asupra încălcării

termenului rezonabil de judecare a cauzei și a prejudiciului moral aferent, nu asupra

dreptului la un proces echitabil.

Astfel, dat fiind faptul că procesul este examinat de 9 ani și 9 luni, cererea sa

nu poate fi respinsă invocând un motiv formal care nu este bine conturat sau definit,

și anume din necesitatea de a respecta procedura.

Mai mult, fără a-i putea fi prezentată vreo culpă, a fost nevoit să suporte

povara incertitudinii procedurilor judiciare, provocate de calitatea unui act emis de

o autoritate publică.

A mai reiterat că durata excesivă a procesului, în special omisiunile statului

reprezentate prin neatragerea în proces a persoanei ale cărei drepturi sunt afectate

prin hotărâre și pierderile din dosar, urmate de reconstituirea acestuia, nu pot fi puse

pe seama dânsului.

Deopotrivă, instanțele de judecată, în motivarea lor, nu au făcut referire la

argumentele invocate de către dânsul, astfel privându-l de dreptul la o apărare

efectivă și de dreptul la un proces echitabil.

La 24 noiembrie 2021, în adresa lui Alexandru Rotaru a fost expediată copia

recursului declarat de Ministerul Justiției al RM, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (f. d. 12 vol. II), însă corespondența a fost restituită în adresa

Curții Supreme de Justiție cu mențiunea „nereclamat” (f. d. 116-117 vol. II).

La 10 decembrie 2021, în adresa Ministerului Justiției al RM, a fost expediată

copia recursului declarat de Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul Adrian

Grosu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, ceea ce se atestă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 28 vol. II), fiind

recepționată la 13 decembrie 2021, potrivit avizului de recepție (f. d. 115 vol. II).

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

adresa electronică a reprezentantului lui Alexandru Rotaru, avocatul Adrian Grosu

și a Ministerului Justiției al RM la 12 octombrie 2021, fapt ce se confirmă prin

extrasul de pe poșta electronică (f. d. 207 vol. I).

Astfel, se constată că recurenții s-au conformat prevederilor legale și au

declarat recursurile la 10 noiembrie 2021 și, respectiv, 7 decembrie 2021, în

termenul legal.

6

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, de a admite recursul

declarat de Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul Adrian Grosu, cu casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri,

din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) CPC, se consideră că normele de

drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească a interpretat în mod eronat legea.

După cum denotă actele cauzei, Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul

Adrian Grosu înaintând acțiunea în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei, încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul

Ministerului Justiției al RM în beneficiul său a sumei de 14 000 de euro cu titlu de

prejudiciu moral, precum și a cheltuielilor de judecată suportate pe parcursul

judecării cauzei.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea parțial, a

constatat încălcarea dreptului lui Alexandru Rotaru la judecarea în termen rezonabil

a cauzei, a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM

în beneficiul lui Alexandru Rotaru prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei,

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei. În rest, a

respins acțiunea.

Judecând apelurile declarate de Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul

Adrian Grosu și Ministerul Justiției al RM, instanța de apel a respins apelurile și a

menținut hotărârea primei instanțe.

Instanța de recurs constată, însă, că concluziile instanțelor de judecată ierarhic

inferioare expuse în motivarea actelor de dispoziție judecătorești sunt în contradicție

cu prevederile normelor de drept material, fapt ce dictează casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs remarcă prevederile art. 2

alin. (1) și (2) a Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

potrivit cărora orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat

dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de judecată o cerere de

chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea

prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și

de legislația procesuală civilă. Repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în

7

termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a

avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

reparare a prejudiciului (denumită în continuare reclamant).

La fel, Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale la art. 6 § 1 statuează că orice persoană are dreptul de a-i fi examinată

cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal

independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării

drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în

materie penală îndreptată împotriva sa.

Respectiv, cerința ca examinarea cauzei să se facă într-un termen rezonabil,

trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii,

natura pretențiilor, complexitatea procesului, comportamentul autorităților

competente și al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței

precum și exercitarea căilor de atac.

Perioada de judecare care urmează a fi luată în considerație la caz.

Din materialele cauzei, precum și din raportul executat de către Curtea de

Apel Chișinău și prezentat Ministerului Justiției al RM, se constată cu certitudine că

la data de 21 martie 2012, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Trușeni privind

anularea deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 a Consiliului comunei Trușeni „Cu

privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

pomilegumicole”.

Prin încheierea protocolară din 10 mai 2012 a Judecătoriei Buiucani

municipiul Chișinău, au fost atrași în proces în calitate de intervenienți accesorii

Gheorghii Chirov, Elena Purcel, Gheorghe Mocanu, Tatiana Ceban, Tatiana

Mocanu, Gheorghe Bălan, Afanasie Moisei, Mihail Petrov, Natalia Afanasiuc,

Cătălina Bubuioc, Mihaela Cojocaru, Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Olga Ciolac,

Violeta Arnăut, Ion Vasilachi, Vasile Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu, Nicolae

Silvestru, Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Vasile Bordea, Nicolae Bugan, Elena

Stratulat, Mariana Istratii, Ivan Cazimir, Alexandru Rotaru, Ion Căpățînă, Lidia

Țugui, Vasile Bodea, Vadim Cenușa, Octavian Calin, Olga Catan, Igor Bîrsanu, Iurii

Viconschii, Victor Trelea, Nicanor Negru, Vladimir Tudor.

Totodată, în ședința de judecată din 10 mai 2012, reprezentantul

reclamantului nu s-a prezentat, dar a depus cerere cu privire la amânarea examinării

cauzei, iar ședința de judecată a fost amânată pentru data de 30 mai 2012.

La ședința de judecată din 30 mai 2012, a fost admis demersul

reprezentantului reclamantului cu privire la atragerea în proces a intervenienților

accesorii și amânată ședința de judecată pentru data de 27 iunie 2012.

Ședința de judecată din 27 iunie 2012 a fost amânată pentru data de

3 octombrie 2012, din motivul neprezentării în proces a intervenienților accesorii.

La data de 2 iulie 2012, Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni,

Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev au depus o cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului comunei Trușeni și a Primăriei

8

comunei Trușeni cu privire la anularea deciziei nr.12/4 din 8 noiembrie 2010 a

Consiliului comunei Trușeni.

La 3 octombrie 2012, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus

o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, indicând în calitate de

intervenienți accesorii pe Gheorghii Chirov, Elena Purcel, Gheorghe Mocanu,

Tatiana Ceban, Tatiana Mocanu, Gheorghe Bălan, Afanasie Moisei, Mihail Petrov,

Natalia Afanasiuc, Cătălina Bubuioc, Mihaela Cojocaru, Vitalie Tcaci, Sergiu

Vasiliev, Olga Ciolac, Violeta Arnăut, Ion Vasilachi, Vasile Sajin, Andrei Lupu,

Alexandru Grosu, Nicolae Silvestru, Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Vasile

Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat, Mariana Istratii, Ivan Cazimir, Alexandru

Rotaru, Ion Căpățînă, Lidia Țugui, Vasile Bodea, Vadim Cenușa, Octavian Calin,

Olga Catan, Igor Bîrsanu, Iurii Viconschii, Victor Trelea, Nicanor Negru, Vladimir

Tudor.

Ulterior, reprezentantul Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

mai depus o cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată, solicitând

anularea deciziei nr. 12/4 din 08 noiembrie 2010 a Consiliului comunei Trușeni în

partea ce ține de vânzarea – cumpărarea terenurilor din cadrul Întovărășirii Pomicole

„Grădina Moldovei” și Întovărășirii Pomicole „Odihna Satului” (f. d. 67 vol. I)

Ședința de judecată fixată pentru data de 3 octombrie 2012, nu a avut loc din

motiv că judecătorul raportor se afla la o înmormântare, aceasta fiind amânată pentru

data de 1 noiembrie 2012.

Ședința de judecată fixată pentru data de 1 noiembrie 2012 a fost amânată

pentru data de 29 noiembrie 2012, din motivul neprezentării intervenienților

accesorii.

Din motivul neprezentării reprezentantului pârâtului V. Grozavu și a

intervenienților accesorii, ședința de judecată fixată pentru data de 29 noiembrie

2012 a fost amânată pentru data de 24 decembrie 2012.

Prin încheierea din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău, s-a conexat cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Vladimir

Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni, Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor

Șevcenco și Serghei Malișev împotriva Consiliului comunei Trușeni și a Primăriei

comunei Trușeni (dosar nr. 3CA-167/12) și cauza civilă la acțiunea înaintată de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Primăriei comunei

Trușeni și a Consiliului comunei Trușeni (dosar nr. 3CA-117/12), într-o procedură,

pentru examinare în cadrul unui proces, atribuind cauzei conexate numărul comun

– 3 CA-167/12.

Iar următoarea ședință de judecată a fost fixată pentru data de

18 ianuarie 2013.

La ședința de judecată din 18 ianuarie 2013 nu s-a prezentat reprezentantul

Primăriei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, aceasta fiind amânată pentru data

de 7 februarie 2013.

La ședința de judecată din 7 februarie 2013 nu s-au prezentat reprezentantul

reclamantului S. Nunu și reprezentantul Primăriei Trușeni și Consiliului comunei

Trușeni, ședința de judecată fiind amânată pentru data de 4 martie 2013.

9

La ședința de judecată din 4 martie 2013, nu s-a prezentat reprezentantul

Primăriei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, ședința de judecată fiind amânată

pentru data de 2 aprilie 2013.

La ședința de judecată din 2 aprilie 2013, nu s-a prezentat reprezentantul

Primăriei Trușeni și Consiliului comunei Trușeni, ședința de judecată fiind amânată

pentru data de 26 aprilie 2013.

La 24 aprilie 2013, reclamanții Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai

Andoni, Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev,

reprezentați de avocatul Lilia Pascal, au depus cerere de concretizare a cerințelor,

solicitând anularea deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 a Consiliului comunei

Trușeni în partea vânzării – cumpărării loturilor de teren agricol în întovărășirile

pomilegumicole de pe teritoriul Primăriei comunei Trușeni, Întovărășirii Pomicole

„Odihna Satului”, în partea ce ține de persoanele fizice Gheorghii Chirov, Elena

Purcel, Gheorghe Mocanu, Tatiana Ceban, Tatiana Mocanu, Gheorghe Bălan,

Afanasie Moisei, Mihail Petrov, Natalia Afanasiuc, Cătălina Bubuioc, Mihaela

Cojocaru, Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Olga Ciolac, Violeta Arnăut, Ion Vasilachi,

precum și Întovărășirii Pomicole „Grădina Moldovei”, în partea ce ține de

persoanele fizice Vasile Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu, Nicolae Silvestru,

Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Vasile Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat,

Mariana Istratii, Ivan Cazimir, Alexandru Rotaru, Ion Căpățînă, Lidia Țugui

(Alexandr Zghibarțev), Vasile Bobea, Vadim Cenușa, Octavian Calin, Olga Catan,

Igor Bîrsan, Iurii Vicovschii, Victor Trelea, Nicanor Negru și Vladimir Tudor.

La ședința de judecată din 26 aprilie 2013, părțile nu s-au prezentat, iar

instanța de judecată a examinat cererea reprezentantului reclamanților L. Pascal

privind accelerarea examinării cauzei, care prin încheierea din 26 aprilie 2013 a

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău a fost respinsă, următoarea ședință de judecată

fiind stabilită pentru data de 22 mai 2013.

La ședința de judecată din 22 mai 2013, reprezentantul reclamantului S. Nunu

a depus cerere de concretizare a acțiunii care a fost anexată la dosar și înmânată

părților participante la proces pentru cunoștință, iar următoarea ședință de judecată

a fost stabilită pentru data de 18 iunie 2013.

La ședința de judecată din 18 iunie 2013 nu s-a prezentat reprezentantul

reclamanților L. Pascal, aceasta fiind amânată pentru data de 4 iulie 2013.

Din motivul neprezentării părților la proces, ședința de judecată fixată pentru

data de 4 iulie 2013 a fost amânată pentru data de 11 octombrie 2013.

Ședința de judecată din 11 octombrie 2013 nu a avut loc, deoarece judecătorul

s-a aflat în concediu anual de odihnă, iar următoarea ședință de judecată a fost

stabilită pentru data de 14 noiembrie 2013.

La ședința de judecată din 14 noiembrie 2013 nu s-au prezentat reprezentantul

pârâtului și a copârâților.

Prin încheierea protocolară din 14 noiembrie 2013 a Judecătoriei Buiucani

municipiul Chișinău, au fost atrași în proces Alexandru Ceban și Nicolae Cucurudza

în calitate de intervenienți principali.

Următoarea ședință de judecată fiind stabilită pentru data de 23 decembrie

2013, care la rândul său a fost amânată pentru data de 23 ianuarie 2014.

10

Ședința de judecată din 23 ianuarie 2014 nu a avut loc, din motiv că

judecătorul s-a aflat în concediu de boală, următoarea ședință de judecată fiind

stabilită pentru data de 7 aprilie 2014.

La data de 7 aprilie 2014, instanța de judecată a dispus amânarea examinării

cauzei și citarea repetată a copârâților neprezenți la ședința de judecată și a

reprezentanților lor.

Prin încheierea din 14 aprilie 2014 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău, a fost respinsă cererea reprezentantului reclamanților privind introducerea

în cadrul actualului proces de judecată a tuturor persoanelor juridice și fizice

nominalizate în decizia nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010, în calitate de intervenienți.

Totodată, s-a dispus separarea într-un proces aparte a cererii Tatianei Mocanu

privind declararea nulității deciziei nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 a Consiliului

comunal Trușeni, în partea ce ține de atribuirea terenurilor către Întovărășirea

Pomilegumicolă „Proiectirovșic”.

La ședința de judecată din 16 mai 2014, instanța a dispus începerea examinării

cauzei în fond, iar după audierea explicațiilor părților participante la proces, instanța

de judecată a dispus anunțarea unei întreruperi a examinării cauzei până la data de

19 iunie 2014.

Ședința de judecată din 19 iunie 2014 nu a avut loc, din motiv că judecătorul

s-a aflat în concediu de boală, următoarea ședință de judecată fiind stabilită pentru

data de 28 iulie 2014.

La ședința de judecată din 28 iulie 2014, audiind opinia părților participante

la proces care au considerat imposibilă continuarea examinării cauzei în lipsa

reprezentanților L. Pascal și T. Agachi, instanța de judecată a dispus anunațrea

întreruperii examinării cauzei până la data de 8 august 2014.

La ședința de judecată din 8 august 2014, nu s-au prezentat reprezentanții V.

Agachi, L. Popsecu și intervenienții Vasile Sajin, Alexandru Grosu și S. Ciortan și

audiind opinia părților participante la proces privind continuarea examinării cauzei

în lipsa părților participante la proces, instanța de judecată a dispus anunțarea

întreruperii examinării cauzei până la data de 10 octombrie 2014.

Ședința de judecată din 10 octombrie 2014 nu a avut loc, deoarece judecătorul

raportor s-a aflat în alt proces de judecată într-o cauză penală, iar următoarea ședință

de judecată a fost stabilită pentru data de 9 noiembrie 2014.

La ședința de judecată din 9 noiembrie 2014, nu s-au prezentat reprezentantul

pârâtului V. Grozavu, reprezentantul L. Pascal, reprezentantul T. Agachi,

reprezentantul L. Popescu, intervenienții Alexandru Grosu, S. Ciortan, N. Negru, O.

Catan și A. Lupu, iar instanța de judecată a considerat imposibilă continuarea

examinării cauzei în lipsa participanților la proces care nu s-au prezentat și a dispus

anunțarea întreruperii pentru data de 15 decembrie 2014.

Ședința de judecată din 15 decembrie 2014 nu a avut loc, deoarece judecătorul

s-a aflat în alt proces de judecată într-o cauză penală, următoarea ședință de judecată

fiind fixată pentru data de 19 ianuarie 2015.

La ședința de judecată din 19 ianuarie 2015 nu s-au prezentat reprezentantul

pârâtului V. Grozavu, reprezentantul L. Pascal, reprezentantul T. Agachi,

reprezentantul L. Popescu, reprezentantul S. Chiosa, intervenienții A. Grosu, S.

11

Ciortan, O. Catan și G. Chirov și audiind opinia părților participante prezente la

proces, instanța de judecată a considerat imposibilă continuarea examinării cauzei

în lipsa participanților absenți și a dispus anunațarea întreruperii pentru data de 9

februarie 2015.

La 9 februarie 2015, cauza a fost examinată în fond și pronunțat dispozitivul

hotărârii.

Astfel, prin hotărârea din 9 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău, au fost respinse ca neîntemeiate cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și cererea de chemare în judecată

depusă de Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni, Tatiana Nosaci, Marina

Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev.

La 11 februarie 2015, Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat a depus apel

împotriva hotărârii din 9 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani municipiul

Chișinău.

La data de 20 februarie 2015, Vladimir Hohlov, Nicolai Andoni, Tatiana

Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev, reprezentați de avocatul

Lilia Pascal au depus apel împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 30 martie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a

fost admisă cererea de reconstituire a procedurii judiciare și începută reconstituirea

procedurii judiciare pierdute parțial, care s-a încheiat cu pronunțarea hotărârii.

Prin încheierea din 20 ianuarie 2016, a fost încetat procesul de reconstituire a

procedurii judiciare cu expedierea cauzei la instanța de apel.

Cauza a parvenit la Curtea de Apel Chișinău pentru examinare în ordine de

apel la data de 25 februarie 2016.

Prin încheierea din 3 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, nu a fost dat curs

cererilor de apel depuse de Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov,

Nicolai Andoni, Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev,

reprezentați de avocatul Lilia Pascal și acordat termen pentru înlăturarea

neajunsurilor, pentru prezentarea apelului motivat până la data de 31 martie 2016.

La ședința de judecată din 31 martie 2016, reprezentantul Consiliului com.

Trușeni P. Movilă, reprezentantul E. Stratulat - V. Josan și intervenientul accesoriu

V. Sajin au solicitat acordarea termenului pentru a face cunoștință cu apelul motivat,

astfel Colegiul a dispus admiterea demersului și a amânat examinarea cauzei pentru

data de 14 aprilie 2016.

La ședința de judecată a instanței de apel din 14 aprilie 2016, instanța de apel

a admis cererea avocatului N. Ghedrovici în interesele lui G. Chirov și A. Grosu cu

privire la amânarea examinării cauzei, și a amânat examinarea cauzei pentru data

de 12 mai 2016.

La 12 mai 2016, cauza a fost examinată în fond.

Astfel, prin decizia din 12 mai 2016 Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir

Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni, Marina Ștora, Tudor Șevcenco, Serghei

Malișev și Tatiana Nosaci, casată hotărârea din 9 februarie 2015 a Judecătoriei

Buiucani municipiul Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în prima

instanță, în alt complet de judecată.

12

La data de 16 iunie 2016, cauza a fost repartizată prin intermediul

Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor, judecătorului raportor din cadrul

Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Prin încheierea din 16 iunie 2016 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, a

fost stabilit termenul pentru dezbateri judiciare pentru data de 5 iulie 2016.

La ședința de judecată din 5 iulie 2016, reprezentantul Oficiului teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat, a solicitat amânarea examinării cauzei pe motiv că

lipsește reprezentantul pârâtului, astfel instanța de judecată a dispus amânarea

examinării cauzei pentru data de 12 septembrie 2016.

La ședința de judecată din 12 septembrie 2016, în legătură cu necesitatea

prezentării în ședința de judecată a contractelor stabilite în decizia Curții de Apel

Chișinău, instanța de judecată a dispus fixarea unei noi ședințe de judecată pentru

data de 12 octombrie 2016.

Ședința de judecată din 12 octombrie 2016 a fost amânată pentru data de

21 noiembrie 2016, din motivul necestității interpelării către CNA în vederea

prezentării contractelor încheiate cu fiecare parte.

La ședința de judecată din 21 noiembrie 2016, reprezentantul Oficiului

teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a solicitat termen pentru a face cunoștință

cu materialele dosarului, urmare la care instanța de judecată a admis demersul și a

stabilit o nouă ședință de judecată pentru data de 12 decembrie 2016.

În ședința de judecată din 12 decembrie 2016, instanța de judecată a admis

demersul reprezentantului Oficiului teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, pentru

acordarea termenului de a prezenta înscrisuri suplimentare și a stabili o nouă ședință

de judecată pentru data de 18 ianuarie 2017.

La 16 decembrie 2016, avocatul Agachi Tatiana, în interesele reclamantei

Tatiana Nosaci, a depus cerere de chemare în judecată concretizată împotriva

Consiliului comunei Trușeni și Primăriei comunei Trușeni, Întovărășirii Pomicole

„Odihna satului”, Gheorghii Chirov, Elena Purcel, Nicolae Cucurudza, Gheorghe

Mocanu, Tatiana Ceban, Gheorghe Bălan, Afanasie Moisei, Iurie Ionițel, Sergiu

Roșioru, Mihail Petrov, Natalia Afanasiuc, Mihaela Cojocaru, Gheorghe Tomacu,

Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Victor Tentiuc, Olga Ciolac, Rodica Gandaraman,

Violeta Arnăut, Anastasia Muntean, Ion Vasilachi, Grigorii Vasilachi, Întovărășirii

Pomicole „Grădina Moldovei”, Vasile Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu,

Alexandru Ceban, Nicolae Silvestru, Irina Covalciuc, Cristina Moraru, Leonid

Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat, Constantin Platon, Mariana Istratii,

Alexandru Rotaru, Ion Căpățînă, Vasile Bodea, Nona Ciortan, Octavian Calin, Olga

Catan, Liliana Pascaru, Alexandr Zghibarțev, Igor Bîrsanu, Iurii Viconschii,

Nicanor Negru, Vladimir Tudor.

La 16 decembrie 2016, de către Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat la fel a fost depusă cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată.

La ședința de judecată din 18 ianuarie 2017 s-au prezentat reprezentantul

coreclamantei T. Agachi, reprezentantul Consiliului com. Trușeni, P. Movila,

reprezentantul lui Gh. Cucurudza și Al. Ceban – S. Chiosa, V. Sajin, A. Lupu,

I. Vasilachi, N. Vasilachi, Gr. Vasilachi, R. Gandraman, E. Purcel, A. Rotaru, iar

celelalte părți participante la proces nu s-au prezentat din motive necunoscute

13

instanței, astfel instanța de judecată a dispus amânarea examinării cauzei pentru data

de 7 februarie 2017.

La ședința de judecată din 7 februarie 2017, s-au prezentat reprezentantul

coreclamantei T. Agachi, reprezentantul lui Gh. Cucurudza și Al. Ceban – S. Chiosa,

reprezentantul E. Stratulat – V. Josan, V. Sajin, A. Lupu, Gr. Vasilachi, R.

Gandraman, V. Arnaut, Gh. Chirov, V. Tudor, iar celelalte părți participante la

proces nu s-au prezentat din motive necunoscute instanței.

Instanța de judecată a admis demersul reprezentantul coreclamantei

T. Agachi cu privire la dispunerea citării publice a copârâților și a stabilit o nouă

ședință de judecată pentru data de 9 martie 2017.

La ședința de judecată din 9 martie 2017, instanța de judecată a considerat

imposibilă examinarea cauzei în fond și a acordat termen reclamanților de a-și

valorifica drepturile sale prin concretizarea cerințelor, fiind fixată următoarea

ședință de judecată pentru data de 23 martie 2017.

La data de 23 septembrie 2017, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat a depus cerere de concretizare a cererii de chemare în judecată împotriva

Consiliului comunal Trușeni, Primarului comunei Trușeni, a lui Ion Apostol, Vasile

Sajin, Andrei Lupu, Alexandru Grosu, Nicolae Silvestru, Cristina Moraru, Leonid

Bordea, Nicolae Bugan, Elena Stratulat, Mariana Istratii, Alexandru Rotaru, Ion

Căpățînă, Alexandr Zghibarțev, Vasile Bobea, Nona Ciortan, Octavian Calin, Olga

Catan, Igor Bîrsanu, Iurii Viconschii, Nicanor Negru, Elena Purcel, Gheorghe

Mocanu, Tatiana Ceban, Gheorghe Bălan, Afanasie Moisei, Gheorghii Chirov,

Natalia Afanasiuc, Mihaela Cojocaru, Vitalie Tcaci, Sergiu Vasiliev, Olga Ciolac,

Mihail Petrov, Nadejda Vasilachi, Irina Covalciuc, Alexandru Ceban, Constantin

Platon, Liliana Pascaru, Nicolae Cucurudza, Iurie Ionițel, Sergiu Roșioru, Gheorghe

Tomacu, Rodica Gandaraman, Victor Tentiuc, Grigorii Vasilachi, Vladimir Tudor,

Anastasia Muntean, Violeta Arnăut.

La 23 martie 2017, avocatul Tatiana Agachi, în interesele reclamantei Tatiana

Nosaci, a depus cerere de concretizare a cerințelor, solicitând anularea contractelor

de vînzare-cumpărare și a deciziei Consiliului Comunei Trușeni nr. 12/4 din

8 noiembrie 2010.

La ședința de judecată din 23 martie 2017, instanța de judecată a admis

demersul reprezentantului E. stratulat – V. Josan și a amânat ședința de judecată

pentru data de 13 aprilie 2017.

La ședința de judecată din 13 aprilie 2017, instanța de judecată a dispus

începerea examinării cauzei în fond, iar în legătură cu expirarea termenului fixat

pentru ședința de judecată s-a anunțat întrerupere până la data de 26 aprilie 2017.

La ședința de judecată din 26 aprilie 2017, instanța de judecată a dispus

continuarea examinării cauzei în fond, și a anunțat întrerupere până la data de

4 mai 2017 pentru susținerile verbale.

La 4 mai 2017 examinarea cauzei a continuat și au fost audiate susținerile

verbale ale părților participante la proces, iar audierea replicilor și pronunțarea

dispozitivului hotărârii a fost amânată pentru data de 19 mai 2017.

Ședința de judecată din 19 mai 2017 nu a avut loc din lipsa judecătorului, iar

următoarea ședință de judecată a fost fixată pentru data de 30 mai 2017.

14

La ședința de judecată din 30 mai 2017, instanța de judecată a pronunțat

dispozitivul hotărârii.

Astfel, prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul

Buiucani, cererile de chemare în judecată înaintate au fost respinse ca fiind înaintate

cu omiterea termenului de prescripție, precum și ca fiind neîntemeiate.

A fost încasată de la Tatiana Nosaci, Vladimir Hohlov, Nicolai Andoni,

Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev în bugetul de stat taxa de stat în

mărime a câte 150 de lei pentru fiecare.

A fost anulată măsura de asigurare a acțiunii - interdicția asupra tuturor

acțiunilor de defrișare a spațiilor verzi și de efectuare a lucrărilor de construcție pe

loturile de pămînt din cadrul Întovărășirii Pomicole ”Odihna Satului” și Întovărășirii

Pomicole „Grădina Modovei”, amplasate în extravilanul comunei Trușeni,

municipiul Chișinău, aplicată prin încheierea din 10 aprilie 2012 a Judecătoriei

Buiucani municipiul Chișinău, precum și măsura de asigurare a acțiunii - sechestru

asupra bunurilor imobile, aplicate prin încheierea din 6 iunie 2012 a Judecătoriei

Buiucani municipiul Chișinău.

La data de 9 iunie 2017, avocatul Tatiana Agachi în interesele Tatianei Nosaci

a declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău.

La data de 9 iunie 2017, avocatul Lilia Pascal în interesele reclamanților a

declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău.

La data de 23 iunie 2017, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

declarat apel împotriva hotărârii din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău.

La data de 27 iunie 2017, Tudor Șevcenco a declarat apel împotriva hotărârii

din 30 mai 2017 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău.

Prin încheierea din 3 iulie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, s-a

dispus corectarea erorii evidente din dispozitivul hotărârii din 30 mai 2017 a

Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani, prin înlocuirea numelui coreclamantului

„Serghei Mălăeș” cu numele „Serghei Malișev”.

Cauza a parvenit la Curtea de Apel Chișinău la data de 22 iulie 2017 și a fost

repartizată prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,

judecătorului raportor.

Prin încheierea din 25 iulie 2017 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs

cererilor de apel și s-a acordat termen apelanților de 10 zile pentru lichidarea

neajunsurilor.

Ședința de judecată a instanței de apel a fost fixată pentru data de

24 octombrie 2017.

Prin încheierea din 24 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit apelul declarat de avocatul Lilia Pascal în interesele lui Tudor Hohlov,

Nicolai Andoni, Marina Ștora și Serghei Malișev împotriva hotărârii din 30 mai

2017 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, din motiv că nu au fost îndeplinite

indicațiile instanței de apel din încheierea din 25 iulie 2017.

15

A fost fixată ședința de judecată pentru examinarea în fond a cererilor de apel

primite în procedură, înaintate de avocatul Tatiana Agachi în interesele Tatianei

Nosaci, de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat și de Tudor Șevcenco,

pentru data de 28 noiembrie 2017, ora 15:00.

La ședința de judecată din 28 noiembrie 2017, instanța de apel a admis

demersul avocatului Tatianei Agachi în interesele T. Șevcenco cu privire la

reclamarea probelor și a amânat examinarea cauzei pentru data de 14 februarie 2018.

La ședința de judecată din 14 februarie 2018, instanța de apel a dispus

amânarea examinării cauzei pentru data de 18 aprilie 2018, pentru solicitarea

informațiilor suplimentare de la CNA referitor la contractele aflate în litigiu.

La ședința de judecată din 18 aprilie 2018, instanța de apel a dispus

examinarea cauzei în fond, iar deliberarea și pronunțarea dispozitivului deciziei a

fost amânată pentru data de 25 aprilie 2018.

Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

apelurile declarate de Tatiana Nosaci, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat, Tudor Șevcenco și cererea de alăturare la apel depusă de Vladimir Hohlov,

Nicolai Andoni, Marina Ștora și Serghei Malișev, casată integral hotărârea din 30

mai 2017 a Judecătoriei Chișinău și emisă o nouă hotărâre prin care au fost admise

cererile de chemare în judecată depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei

de Stat, Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco, Nicolai Andoni, Tatiana Nosaci, Marina

Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev și au fost anulate decizia Consiliul

comunei Trușeni nr. 12/4 din 8 noiembrie 2010 „Cu privire la vânzarea - cumpărarea

loturilor de teren pomicol în întovărășirile pomilegumicole” și actele juridice

subsecvente.

La data de 2 august 2018, Elena Stratulat, reprezentată de avocatul Vasile

Josan a declarat recurs împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău.

La 13 septembrie 2018, Irina Covalciuc, Gheorghii Chirov, Liliana Pascaru,

Vasile Sajin, Gheorghe Tomacu, Andrei Lupu, Cristina Moraru, dar și Nicolae

Cucurudza, reprezentat de avocatul Serghei Chiosa au declarat recurs împotriva

deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 2 octombrie 2018, Liliana Pascaru a depus cerere de recurs suplimentară

împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 1 noiembrie 2018, prin intermediul oficiului poștal, Ion Căpățînă,

reprezentat de avocatul Vitalie Zama a declarat recurs împotriva deciziei din

25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 11 decembrie 2018, Rodica Gandraman a declarat recurs împotriva

deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost

dispusă corectarea omisiunii din decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, cu introducerea în alineatul 4 al dispozitivului deciziei, după sintagma „Cu

privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

pomilegumicole” a sintagmei „în partea ce ține de vânzarea-cumpărarea terenurilor

din cadrul Întovărășirii Pomicole „Grădina Moldovei” și Întovărășirii Pomicole

„Odihna Satului”.

16

Prin încheierea din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost

considerate inadmisibile recursurile depuse de Elena Stratulat, reprezentată de

avocatul Vasile Josan, de către Nicolae Cucurudza, reprezentat de avocatul Serghei

Chiosa, de către Ion Căpățînă, reprezentat de avocatul Vitalie Zama, de către Liliana

Pascaru, Irina Covalciuc, Gheorghii Chirov, Vasile Sajin, Gheorghe Sajin, Andrei

Lupu, Cristina Moraru și Rodica Gandraman împotriva deciziei din 25 aprilie 2018

a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 11 septembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost

declarate inadmisibile recursurile depuse de Nona Ciortan și Constantin Platon

împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 1 august 2019, Minadora Platon a depus cerere de revizuire

împotriva încheierii din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

Prin încheierea din 2 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon

împotriva încheierii din 6 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

La 11 octombrie 2019, Minodora Platon a depus la Curtea de Apel Chișinău

cerere de revizuire împotriva deciziei din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La data de 23 decembrie 2019, avocatul Vitalie Zama în interesele lui Ion

Căpățînă și ale Rodicăi Gandraman, a depus cerere de alăturare la cererea de

revizuire depusă de Minodora Platon, solicitând admiterea acesteia.

La 24 decembrie 2019, Maria Rotaru a depus cerere de alăturare la cererea de

revizuire înaintată de Minodora Platon, solicitând admiterea acesteia.

Prin încheierea din 26 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost

admisă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon, casată decizia din 25 aprilie

2018 a Curții de Apel Chișinău, cu dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel.

Cauza a fost transmisă în Secția de evidență a dosarelor în Cancelaria civilă a

Curții de Apel Chișinău pentru redistribuire conform competenței jurisdicționale.

La data de 9 martie 2020, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare

a Dosarelor, cauza a fost repartizată pentru examinare în ordine de apel judecătorului

raportor.

Ședința de judecată a fost fixată spre examinare pentru data de 17 iunie 2020.

La ședința de judecată din 17 iunie 2020 s-au prezentat intimata

R. Gandrabura, reprezentantul intimatului I. Căpățînă – V. Zama, intimatul

G. Vasilachi, reprezentantul apelantei T. Agachi, intimații I. Covalciuc, Gh. Chirov,

reprezentantul S. Chiosa, iar celilalți participanți la proces nu s-au prezentat.

Totodată, reprezentantul intimatei E. Stratulat – Vasile Josan a depus prin

intermediul cancelariei, o cerere cu privire la amânarea examinării cauzei, urmare la

care instanța de apel a dispus amânarea examinării cauzei pentru data de

21 octombrie 2020.

Judecătorul raportor în perioada 17 august 2020 – 25 septembrie 2020 s-a aflat

în concediu anual de odihnă.

La ședința de judecată din 21 octombrie 2020, instanța de apel a considerat

imposibilă examinarea cauzei în lipsa Minodorei Platon, în privința căreia nu era

dovada citării legale a acesteia, precum și în legătură cu depunerea cererilor de

17

amânare de către unii participanți la proces, iar următoarea ședință de judecată a fost

stabilită pentru data de 11 noiembrie 2020.

La ședința de judecată din 11 noiembrie 2020, instanța de apel a comunicat

că prin intermediul Secției Evidență și Documentare a Curții de Apel Chișinău,

reprezentantul intimatei Elena Stratulat, avocatul Vasile Josanu a depus cererea nr.

15829e, prin care a solicitat amânarea examinării cauzei din motiv că se află în

concediu de boală.

Colegiul a considerat imposibilă examinarea cauzei în lipsa Minodorei Platon

și a dispus amânarea examinării cauzei pentru data de 2 decembrie 2020.

Ședința de judecată din 2 decembrie 2020 nu a avut loc, deoarece conform

dispoziției nr. 44 din 30 noiembrie 2020 a Președintelui Curții de Apel Chișinău, în

perioada 30 noiembrie 2020 – 15 ianuarie 2021 în Curtea de Apel Chișinău, a fost

instituit regim special de activitate, întru respectarea Hotărârii Comisiei Naționale

de Sănătate Publică a RM nr. 35 din 27 noiembrie 2020.

Raportând aceste particularități la circumstanțele speței, instanța de recurs

relevă că perioada care urmează a fi luată în considerație la examinarea termenului

rezonabil, este determinat de momentul introducerii în procesul vizat a lui

Alexandru Rotaru, în calitate de intervenient accesoriu, la data de 10 mai 2012.

În același timp, instanța de recurs atestă că termenul de examinare a cauzei

invocat de către Alexandru Rotaru include și intervalul de timp când dosarul nu se

regăsea pe rolul instanțelor judecătorești și anume începând cu data de

11 septembrie 2019, când prin încheierea irevocabilă a Curții Supreme de Justiție

recursurile depuse de Nona Ciortan și Constantin Platon împotriva deciziei din

25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău au fost considerate inadmisibile și până la

data de 26 decembrie 2019 când prin încheierea Curții de Apel Chișinău, a fost

admisă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon și reluat procesul cu

dispunerea rejudecării cauzei în ordine de apel.

În context se va nota și faptul că prin Hotărârea Parlamentului RM nr. 55 din

17 martie 2020, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii

Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020.

Potrivit pct. 1 din Anexa la Dispoziția nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a RM, pe durata stării de urgență termenele de

prescripție și termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar dacă au

început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență instituite potrivit

Hotărârii Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020.

La caz, instanța de recurs constată că termenul de examinare a cauzei invocat

de către Alexandru Rotaru include și intervalul de timp când examinarea cauzei a

fost suspendată de drept în temeiul Dispoziției nr. 1 din 18 martie 2020 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, și anume perioada

18 martie 2020 – 15 mai 2020, precum și perioada 16 mai 2020 - 16 decembrie 2020,

în interiorul căruia ședința de judecată din 2 decembrie 2020 a instanței de apel nu

a avut loc, deoarece conform dispoziției nr. 44 din 30 noiembrie 2020 a Președintelui

Curții de Apel Chișinău, în perioada 30 noiembrie 2020 – 15 ianuarie 2021 în Curtea

de Apel Chișinău, a fost instituit regim special de activitate, întru respectarea

Hotărârii Comisiei Naționale de Sănătate Publică a RM nr. 35 din 27 noiembrie

18

2020, în scopul sporirii măsurilor aplicate de prevenire și control a infecției Covid-

19.

La acest segment, instanța de recurs relevă că în temeiul Convenției pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, statele au obligația

generală de a lua măsuri adecvate pentru a proteja persoanele împotriva răspândirii

Covid-19 și împotriva infectării inevitabile și a suferințelor determinate de aceasta.

Astfel fiind, având în vedere perioada în care dosarul nu se regăsea pe rolul

instanțelor judecătorești, precum și măsurile de restricție impuse la nivel național

din cauza pandemiei Covid-19, instanța de recurs va supune analizei perioadele de

referință întru examinarea termenului rezonabil de examinare a cauzei și anume

10 mai 2012 - 11 septembrie 2019, 26 decembrie 2019 - 17 martie 2020, 16 mai 2020

– 29 noiembrie 2020.

Ca urmare a informației relatate, instanța de recurs notează că caracterul

rezonabil al duratei procesului trebuie evaluat în lumina circumstanțelor cauzei, în

special a criteriilor de apreciere a termenului rezonabil de judecare a pricinii cum

sunt: complexitatea cauzei, comportamentul părților, precum și miza (interesul)

pentru reclamant (a se vedea, Frydlender v. France [GC], nr. 30979/96, §43, ECHR

2000-VII și Cravcenco v. Moldova, nr. 13012/12, 15 ianuarie 2008).

Complexitatea cauzei.

Din punct de vedere al complexității, instanța de recurs consideră că în speța

de față, nivelul sporit de complexitate a cauzei se datorează multitudinii obiectelor

acțiunii, precum și numărul enorm de participanți la proces, care necesită o oarecare

perioadă de timp pentru examinarea echitabilă a cauzei.

Totodată, este de ramarcat că deși speța de bază reprezintă un grad sporit de

complexitate, nu poate fi trecută cu vederea jurisprudența CtEDO, în care Curtea a

statuat că în ce privește durata permisă în temeiul articolului 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, aceasta din urmă

depinde în primul rând de numărul de instanțe de judecată implicate. De regulă, mai

mult control va fi acordat cazurilor care durează mai mult de trei ani la o singură

instanță (Guincho c. Portugaliei, §§29-41), mai mult de cinci ani la două instanțe și

mai mult de șase ani la trei niveluri de jurisdicție.

În același timp, CtEDO a stabilit că atunci când procedurile sunt redeschise,

instanțele judecătorești trebuie să dea dovadă de o diligență deosebită pentru a

asigura finalizarea cât mai rapidă a acestor proceduri (SRL „Deservire” vs Moldova,

Mazepa vs Moldova).

Comportamentul părților.

În ceia ce privește conduita autorităților naționale, Colegiul notează că

multiplele ședințe de judecată au fost amânate din motivul neprezentării

participanților la proces, depunerii cererilor din partea participanților la proces de

amânare a ședinței de judecată, precum și datorită situației epidemiologice din țară.

La acest capitol se va nota că deși amânările ședințelor de judecată au fost

impuse de normele de drept procedural ce reglementează dreptul la apărare, instanța

de recurs remarcă că aflarea cauzei spre examinare în cele 3 nivele de jurisdicție mai

19

mult de 8 ani, nu poate fi privită ca o neîncălcare a dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei.

Se va evidenția și faptul că întinderea duratei de aflare pe rol a cauzei a fost și

rezultatul incorectitudinii aplicării legii procedurale de către instanța de judecată,

urmare la care prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău, cauza a fost

remisă spre rejudecare în prima instanță, deoarece au fost soluționate drepturile unor

persoane neantrenate în proces, precum și prin încheierea din 26 decembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, a fost admisă cerea de revizuire depusă de Minodora Platon

cu dispunerea rejudecării cauzei de către instanța de apel, deoarece au fost

soluționate drepturile Minodorei Platon, care nu a fost atrasă în proces.

În situații similare, CtEDO menționează că chiar dacă nu este în măsură să

analizeze calitatea jurisprudenței instanțelor judecătorești naționale, ea consideră că,

deoarece remiterea cauzelor spre reexaminare este de obicei dispusă ca urmare a

erorilor comise de către instanțele judecătorești inferioare, repetarea unor astfel de

procedee în cadrul unui set de proceduri dezvăluie o deficiență serioasă în sistemul

judiciar (a se vedea Wierciszewska v. Poland, nr. 41431/98, § 46, 25 noiembrie 2003,

și Pavlyulynets v. Ukraine, nr.70767/01, § 51, 6 septembrie 2005).

În același timp, instanța de recurs constată ca fiind o tergiversare a examinării

cauzei ce a avut loc exclusiv din culpa instanței de judecată și perioada reconstituirii

procedurii judiciare parțial pierdute, cuprinsă între 9 februarie 2015, data pronunțării

hotărârii Judecătoriei Buiucani municipiul Chișinău și până la 25 februarie 2016,

data parvenirii dosarului în cadrul Curții de Apel Chișinău pentru examinarea

cererilor de apel depuse la 11 februarie 2015 și respectiv 20 februarie 2015, de

Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat și Vladimir Hohlov, Nicolai Andoni, Tatiana

Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevcenco și Serghei Malișev, reprezentați de avocatul

Lilia Pascal, interval de timp în care participanții la proces nu au avut parte de justiție

efectivă.

Miza (interesul) pentru reclamant.

Instanța de recurs menționează că în sensul Legii enunțate, miza pentru

Alexandru Rotaru este una evidentă în situația în care judecarea cauzei civile are ca

obiectiv inclusiv și dreptul lui de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX.

În această ordine de idei, instanța de recurs consideră lipsit de suport juridic

argumentul recurentului Ministerului Justiției din cererea de recurs precum că în

sensul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, miza o are doar

reclamantul și nicidecum intervenientul accesoriu Alexandru Rotaru.

Or, reieșind din prevederile art. 2 alin. (1) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești orice persoană fizică sau juridică ce consideră că

i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanță de

20

judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări

și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de

prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

În conexiunea celor relatate, reieșind din perioada examinării cauzei civile

cuprinsă între 10 mai 2012 - 11 septembrie 2019, 26 decembrie 2019 –

17 martie 2020, 16 mai 2020 – 29 noiembrie 2020, de atitudinea părților la judecarea

cauzei, de complexitatea ei, precum și miza (interesul) pentru reclamant, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

conchide că cerința cu privire la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile,

prevăzută de legea națională și articolul 6 § 1 al Convenției, nu a fost respectată,

aspect care generează constatarea acestei încălcări.

Conform art. 2 alin. (6) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului

cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a

dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21

aprilie 2011, mărimea reparației prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești se stabilește de instanța de judecată în fiecare caz

în parte, în funcție de circumstanțele cauzei în cadrul căreia a fost comisă încălcarea,

precum și de pretențiile invocate de reclamant, de complexitatea cauzei, de

comportamentul reclamantului, de conduita organului de urmărire penală, a instanței

de judecată și a autorităților relevante, de durata încălcării și de importanța

procesului pentru reclamant.

Iar art. 5 alin. (1) al aceleiași legi, statuează că în urma constatării faptului că

a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la

executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, instanța de judecată decide

asupra acordării unei satisfacții echitabile de la bugetul de stat în contul reparării

prejudiciului moral, material, precum și a costurilor și a cheltuielilor de judecată.

În același context, instanța de recurs ia în considerație și realizările în acest

sens a practicii judiciare, și anume că aprecierile prejudiciului moral se face în raport

cu criteriile menționate anterior (comportamentul părților, miza pentru reclamant,

durata neexecutării), totodată luându-se obligatoriu în considerație și principiul

general al echității, iar suma apreciată să nu fie vădit disproporțională cu sumele

acordate de Curtea Europeană.

În consecință, stabilind că lui Alexandru Rotaru i-a fost cauzat un anumit nivel

de stres și frustrare, ca urmare a duratei excesive a procedurii de examinare a cauzei,

instanța de recurs consideră justificat și dreptul acestuia la repararea prejudiciului

moral cauzat.

În circumstanțele expuse, având în vedere cele constatate, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră că prejudiciul moral în sumă de 18 000 de lei constituie o despăgubire

utilă și suficientă, compensatoare pagubelor de ordin moral cauzate lui Alexandru

Rotaru, având în vedere amânarea unor ședințe de judecată inclusiv și din vina

acestuia, această despăgubire fiind corespunzătoare și criteriilor de despăgubire

stabilite de CtEDO prin jurisprudența sa.

21

Or, cuantumul prejudiciului moral pretins de către Alexandru Rotaru în mărime

de 14 000 de euro, este vădit disproporțional și excesiv în raport cu criteriile stabilite

la caz și principiul general al echității.

Sintetizând cele reliefate supra, instanța de recurs constată că deși instanțele de

judecată ierarhic inferioare au ajuns la concluzia constatării încălcării dreptului lui

Alexandru Rotaru la judecarea cauzei în termen rezonabil și dreptul acestuia la

repararea prejudiciului moral cauzat, acestea într-un mod eronat au determinat

cuantumul prejudiciului moral în sumă de 5000 de lei ca fiind o satisfacție echitabilă

suferințelor morale suportate de către Alexandru Rotaru, fapt ce impune casarea

integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe.

Potrivit prevederilor art. 94 alin. (1) CPC, instanța judecătorească obligă partea

care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză

cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia

i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar

pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului.

Cu referire la norma de drept menționată, instanța de recurs remarcă că în ceea

ce ține de cerința lui Alexandru Rotaru cu privire la încasarea din contul bugetului

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul său a cheltuielilor

de judecată suportate pe parcursul judecării prezentei cauze, instanța de recurs o va

respinge ca neîntemeiată, or, la materialele cauzei nu au fost prezentate probe care

ar confirma aceste cheltuieli.

Față de cele ce preced și având în vedere că circumstanțele cauzei au fost

stabilite pe deplin de către instanțele judecătorești inferioare, nefiind necesară

verificarea suplimentară a cărorva dovezi, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, de a admite recursul

declarat de Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul Adrian Grosu, de a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a pronunța o nouă

hotărâre cu privire la admiterea parțială a acțiunii.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

Se admite recursul declarat de Alexandru Rotaru, reprezentat de avocatul

Adrian Grosu.

Se casează integral decizia din 22 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 25 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Rotaru împotriva Ministerului

Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată și se emite o hotărâre nouă prin care:

Se admite parțial cererea de chemare în judecată a lui Alexandru Rotaru

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

22

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei civile, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Se constată faptul încălcării dreptului lui Alexandru Rotaru la judecarea

cauzei în termen rezonabil.

Se încasează din contul bugetului de stat, gestionat de Ministerul Finanțelor

al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul lui Alexandru Rotaru prejudiciul moral în sumă de 18 000

(optsprezece mii) de lei.

În rest, cererea de chemare în judecată, se respinge.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, Ala Cobăneanu

judecătorul

Judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

Aliona Miron

Victor Boico

23