2ra-1791/22 — constatarea încalcarii dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor civile, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecata

2ra-1791/22 — constatarea încalcarii dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor civile, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr.2ra-1791/22

2-20083293-01-2ra-21122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: N. Lupașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, D. Băbălău, I. Dutca)

Î N C H E I E R E

01 februarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Victor Burduh

judecătorii Maria Ghervas

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova și de Platon Constantin, reprezentat de avocatul Petru Istrati,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Platon

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzelor civile, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de

Constantin Platon, s-a menținut hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral,

c o n s t a t ă:

La 10 iulie 2020, Constantin Platon, reprezentat de avocatul Vasile Josan, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova

solicitând constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil,

încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 14 000 de euro,

conform cursului oficial al BNM, la data executării hotărârii și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii a invocat că i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în

termen rezonabil, drept protejat de art.6 § 1 din CEDO, având în vedere faptul că

procesul de judecată inițiat de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat

împotriva Consiliului comunal Trușeni, intervenient accesoriu Constantin Platon cu

privire la anularea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.12/4 din 08 noiembrie 2010

cu privire la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

1

pomilegumicole, care afectează dreptul de proprietate asupra terenurilor cu nr.

cadastrale XXXXX, XXXXX și XXXXX, durează deja 8 ani.

La moment, cauza nominalizată, ca urmare a multiplelor rejudecări și revizuiri, se

află pe rolul Curții de Apel Chișinău, iar următoarea ședință de judecată în acest dosar

fiind stabilită pentru 21 octombrie 2020, ora 15:00.

A comunicat că prin decizia Consiliului comunal Trușeni nr.12/4 din 8 noiembrie

2010, a fost aprobată vânzarea-cumpărarea loturilor de teren agricol în întovărășirile

pomilegumicole de pe teritoriul Primăriei comunei Trușeni, inclusiv: lotul nr.XXX din

ÎP „Grădina Moldovei” cu suprafața XXX ha lui Nicolae Bugan, lotul nr.XXX din ÎP

„Grădina Moldovei” cu suprafața XXX ha Elenei Stratulat, lotul nr.XXXX din ÎP

„Grădina Moldovei” cu suprafața XXXX ha Marianei Istratii.

Astfel, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXXX, Nicolae

Bugan a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, în

baza contractului de vânzare-cumpărare nr.XXX din XXXX, Elena Stratulat a dobândit

dreptul de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX, iar în baza contractului

de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXXX, Mariana Istratii a dobândit dreptul de

proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX.

La 21 martie 2012, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului comunal Trușeni prin care a solicitat

anularea deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.12/4 din 08 noiembrie 2010 cu privire

la vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile pomilegumicole.

A învederat reclamantul că la XXX, a încheiat cu Nicolae Bugan contractul de

vânzare-cumpărare nr.XXXX privind vânzarea terenului cu nr. cadastral XXXXX, la

XXXXX, a încheiat cu Elena Stratulat contractul de vânzare-cumpărare nr.XXXX

privind vânzarea terenului cu nr. cadastral XXXXX și la XXXX, a încheiat cu Marina

Istratii contractul de vânzare-cumpărare nr.XXXX privind vânzarea terenului cu nr.

cadastral XXXXX.

La 02 iulie 2012, Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco ș. a. au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei și Consiliului comunal Trușeni cu privire la anularea

deciziei nr.12/4 din 08 noiembrie 2010.

Ulterior, Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov, Vlad

Nedelco ș.a., prin cererile de concretizare a pretențiilor, au solicitat introducerea în

proces în calitate de intervenienți accesorii a unui număr de persoane, inclusiv Nicolae

Bugan, Elena Stratulat și Mariana Istratii, totodată, fiind solicitată anularea unui șir de

contracte de vânzare-cumpărare, inclusiv cele prin care Nicolae Bugan, Elena Stratulat

și Mariana Istratii au dobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX și respectiv, XXXXX.

Prin încheierea din 06 iunie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău a fost

aplicat sechestru pe bunurile imobile, inclusiv pe bunurile imobile cu nr. cadastrale

XXXXX, XXXXX, XXXXX.

Prin încheierea din 04 octombrie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău

a fost transmisă cauza civilă intentată în baza cererii lui Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco

ș.a. pentru soluționarea conexării dosarelor civile care au aceleași părți, iar prin

2

încheierea din 24 decembrie 2012 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău, cauzele au

fost conexate într-o procedură unică pentru examinare în cadrul unui proces.

La 16 mai 2014, avocatul Lilia Pascal a depus, în interesele lui Vladimir Hohlov,

Vlad Nedelco ș.a., o cerere de majorare a cuantumului acțiunii, prin care a solicitat

anularea unui șir de contracte, inclusiv: contractul de vânzare-cumpărare nr.XXX din

XXXXX încheiat între Primăria comunei Trușeni și Nicolae Bugan, contractul de

vânzare-cumpărare nr.XXXXX din XXXXX încheiat între Primăria comunei Trușeni și

Elena Stratulat, contractul de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXX încheiat între

Primăria comunei Trușeni și Marina Istratii, contractul de vânzare-cumpărare nr.XXXX

din XXXXX încheiat între Nicolae Bugan și Constantin Platon, contractul de vânzare-

cumpărare nr.XXXX din XXXX încheiat între Elena Stratulat și Constantin Platon,

contractul de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXX încheiat între Mariana Istratii și

Constantin Platon.

Prin hotărârea nr.3CA-1/15 din 09 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău, cererea Oficiului Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat privind declararea

nulității deciziei Consiliului comunal Trușeni nr.12/4 din 8 noiembrie 2010 și cererea lui

Vladimir Hohlov, Vlad Nedelco ș.a. privind declararea nulității deciziei nr.12/4 din 08

noiembrie 2010 și a contractelor ulterioare, au fost respinse.

Prin decizia din 12 mai 2016 a Curții de Apel Chișinău au fost admise apelurile

declarate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov, Vlad

Nedelco ș.a., casată hotărârea din 09 februarie 2015 a Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău și restituită pricina spre judecare în prima instanță, în alt complet de judecată.

La 16 decembrie 2016, avocatul Tatiana Agachi, în interesele Tatianei Nosaci, a

depus o cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat anularea contractului de

vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXX încheiat de Primăria comunei Trușeni și

Nicolae Bugan a contractului de vânzare-cumpărare nr.XXX din XXXX încheiat de

Primăria comunei Trușeni și Elena Stratulat, a contractului de vânzare-cumpărare

nr.XXXX din XXXX încheiat de Primăria comunei Trușeni și Marina Istratii, a

contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXX încheiat între Nicolae Bugan și

Constantin Platon, a contractului de vânzare-cumpărare nr.XXXX din XXXX încheiat

între Elena Stratulat și Constantin Platon, a contractului de vânzare-cumpărare

nr.XXXX din XXXX încheiat între Mariana Istratii și Constantin Platon.

A mai notat că Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, la fel, a

concretizat acțiunea inițială prin două cereri, din 16 decembrie 2016 și 23 martie 2017,

având conținut similar.

Prin hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani cererile de

chemare în judecată înaintate de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

Tatiana Nosaci, Vladimir Hohlov ș.a. împotriva Consiliului comunal Trușeni, ș.a.,

inclusiv Constantin Platon au fost respinse ca fiind înaintate cu omiterea termenului de

prescripție, precum și ca fiind neîntemeiate, măsurile de asigurare a acțiunii fiind

anulate.

Prin decizia din 25 aprilie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată integral

hotărârea din 30 mai 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani și emisă o nouă

3

hotărâre prin care, a fost admisă acțiunea înaintată de Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov ș.a., fiind anulată decizia Consiliului comunal

Trușeni nr.12/4 din 08 noiembrie 2010, inclusiv și contractul de vânzare-cumpărare

nr.XXXX din XXXX, contractul de vânzare-cumpărare nr.XXX din XXXX, contractul

de vânzare-cumpărare nr.XXX din XXXX.

Prin încheierea din 06 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție au fost declarate

inadmisibile recursurile declarate de Elena Stratulat, Liliana Pascaru, Ion Căpățînă,

Rodica Gandramara, Irina Covalciuc ș. a.

Prin încheierea din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost respinsă

ca inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Minodora Platon împotriva încheierii din

06 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

A subliniat reclamantul că, având în vedere cronologia evenimentelor, judecarea

cauzei civile ce are ca miză dreptul său de proprietate, durează deja 8 ani, pe motiv că,

pe parcursul judecării cauzei, acțiunea depusă de către Oficiul Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a fost respinsă prin două hotărâri ale instanței de fond, care ulterior,

au fost casate prin două decizii ale Curții de Apel Chișinău, dintre care ultima a fost

supusă revizuirii și urmează a fi rejudecată în alt complet în cadrul Curții de Apel (a

treia oară).

La fel, a remarcat că cauza inițiată de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de

Stat nu reprezintă un grad sporit de complexitate pentru a justifica examinarea cauzei

într-un termen atât de prelungit.

Cu referire la comportamentul său, a reiterat că nu a fost unul de rea-credință și nu

a avut ca scop tărăgănarea procesului.

Mai mult, unii participanți la proces au depus cereri de urgentare a examinării

cauzei încă în anul 2013, în timp ce din partea Oficiului Teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat, inițiator al procesului, au fost depuse, în repetate rânduri, cereri de

amânare.

Multiplele trimiteri la rejudecare a cauzei reprezintă niște circumstanțe obiective

care nu îi pot fi imputate, fiind un element aferent înfăptuirii justiției în Republica

Moldova și pentru care răspunderea solitară o poartă statul Republica Moldova.

Cu referire la miza care o reprezintă prezentul litigiu, a reiterat că dreptul de

proprietate al lui a fost dobândit cu bună-credință și cu titlu oneros, în baza unui act

încheiat în corespundere cu rigorile legii privind categoria dată de bunuri.

La momentul dobândirii dreptului de proprietate avea așteptări legitime că își va

exercita netulburat dreptul său, această certitudine fiind sprijinită și de informația

disponibilă în registrul de publicitate.

A considerat că judecarea unei cauza care vizează dreptul său de proprietate a dus

la anihilarea nucleului acestui drept și prin urmare, a dus la încălcarea garanțiilor

prevăzute de lege în ceea ce privește dreptul de proprietate, prin incertitudinea creată de

judecarea acesteia mai bine de 8 ani.

Astfel, prejudiciul moral suportat, în corespundere cu jurisprudența CtEDO, îl

estimează în mărime de 14 000 de euro, constituit din 1 500 de euro pentru fiecare an de

judecare a cauzei și 2 000 de euro – sporul pentru miza pe care litigiul îl reprezintă

4

pentru dânsul, având în vedere faptul că este vizat dreptul de proprietate asupra terenului

care îi aparține.

Prin hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea formulată de Constantin Platon.

S-a constatat faptul încălcării dreptului lui Constantin Platon la judecarea cauzei în

termen rezonabil.

S-a încasat de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, în beneficiul lui Constantin Platon suma de 30 000 de lei cu titlu

de prejudiciu moral cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei.

În rest, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată (f.d.164, vol.I).

Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse apelurile

declarate de Constantin Platon, reprezentat de avocatul Vasile Josan, și Ministerul

Justiției al Republicii Moldova, a fost menținută hotărârea primei instanțe (f.d.226, 227-

246, vol.I).

La 13 august 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere

a acțiunii ca neîntemeiată.

La 16 august 2021, prin intermediul oficiului poștal, Constantin Platon, reprezentat

de avocatul Petru Istrati, a declarat recurs împotriva deciziei din 02 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, modificarea hotărârii primei instanțe și

a deciziei instanței de apel în partea ce ține de cuantumul prejudiciului moral, cu

emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție au fost admise

recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și Constantin Platon,

reprezentat de avocatul Petru Istrati.

S-a casat decizia din 02 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a remis cauza

pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, de un alt complet de judecători (f.d.47-57,

vol.II).

Instanța de recurs a concluzionat că întru stabilirea temeiniciei sau netemeiniciei

acțiunii, instanța de apel urma să stabilească cu certitudine momentul introducerii lui

Constantin Platon în procesul vizat în cauza de contencios administrativ la acțiunile

depuse de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, Vladimir Hohlov, Nicolai

Andoni, Tatiana Nosaci, Marina Ștora, Tudor Șevenco, Serghei Malișev și Tatiana

Nosaci.

În acest context, colegiul lărgit al instanței de recurs a reținut că în raportul

întocmit de Curtea de Apel Chișinău și prezentat Ministerului Justiției al Republicii

Moldova anexat la dosar, indică în mod general la atragerea intervenienților accesorii și

a copârâților, fără a fi nominalizați, prin urmare nefiind clar momentul atragerii în

procesul vizat a lui Constantin Platon. De altfel, acest raport prezentat Ministerului

Justiției al Republicii Moldova nu indică nici cererile de chemare în judecată din 16 mai

2014 și 16 decembrie 2016, prin care Constantin Platon a fost indicat ca parte pârâtă,

5

după cum susține ultimul, și, de altfel, nici cererea de chemare în judecată din 23 martie

2017 în care Constantin Platon este cu statut de pârât, după cum a constatat instanțele de

judecată ierarhic inferioare.

Prin urmare, instanța de recurs a opinat că rămâne neînțeleasă modalitatea de

calculare de către instanțele de judecată ierarhic inferioare a termenului de încălcare a

dreptului la judecarea cauzei începând cu 23 martie 2017.

Totodată, soluția instanței de apel în sensul adoptat rămâne inexplicabilă, de altfel,

și prin faptul că aceasta într-un mod ambiguu a reținut și perioada de examinare a

termenului rezonabil de până la 10 iulie 2020.

Colegiul lărgit al instanței de recurs a mai punctat că, reieșind din specificul

acțiunii deduse judecării la caz, era indispensabil, alături de cele constatate, de a verifica

și concretiza cerințele formulate în prezentul litigiu de către Constantin Platon.

Prin decizia din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

apelurile declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Constantin Platon.

A fost menținută hotărârea din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, în partea pretenției cu privire la repararea prejudiciului moral (f.d.135, 136-158,

vol.II).

Fiind învestită, cu judecarea cauzei instanța de apel a apreciat că prima instanță

just a determinat raportul juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru

soluționarea cauzei au fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate li s-a dat

apreciere completă, obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și

întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la

proces.

Instanța de apel a constatat că după dispunerea rejudecării cauzei, aceasta s-a

regăsit în procedura Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în perioada 16 iunie 2016 -

25 aprilie 2018. În acest context, instanța ierarhic inferioară a precizat că

apelantul/reclamantul Constantin Platon a intervenit în proces în calitate de pârât,

începând cu 16 decembrie 2016, când a fost depusă cererea de concretizare.

Colegiul instanței de apel a constatat că cauza civilă a cărei tergiversare se invocă,

s-a regăsit pe rolul instanței de apel în perioada 22 iulie 2017 – 25 mai 2018, pe cauză

fiind desfășurate cinci ședințe de judecată.

Totodată, instanța de apel a specificat că procesul de judecată a fost inițiat la data

de 21 martie 2012, însă Constantin Platon a intervenit în proces la 16 decembrie 2016,

când a fost depusă cererea de concretizare, în care ultimul a fost indicat în calitate de

pârât, reținând sub acest aspect, informația prezentată de reprezentantul Ministerului

Justiției și procesul-verbal al ședinței de judecată din 16 decembrie 2016. Astfel, la

stabilirea încălcării dreptului acestuia la judecare în „termen rezonabil” a cauzei,

termenul urmează a fi calculat începând cu data intervenirii în proces a

apelantului/reclamantului Constantin Platon în calitate de pârât.

În această ordine de idei, Colegiul instanței ierarhic inferioare a constatat cu

certitudine că, la momentul înaintării prezentei acțiuni de către Constantin Platon,

termenul de examinare a cauzei civile, a cărei încălcare a termenilor de examinare a fost

invocată, a constituit 3 ani și 8 luni, timp în care o perioadă, dosarul nu s-a aflat pe rolul

6

instanțelor judecătorești, decizia din 19 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

devenind irevocabilă la data de 06 februarie 2019, procedurile fiind redeschise ca

urmare admiterii cererii de revizuire depuse de Minodora Platon.

Subsecvent, instanța de apel a notat că, în perioada de timp cuprinsă între 06

februarie 2019 – 26 decembrie 2019, procesul judiciar nu s-a desfășurat atunci când

Curtea de Apel Chișinău a admis cererea de revizuire și a dispus rejudecarea cauzei. Nu

în ultimul rând, Colegiul a menționat că termenul menționat supra cuprinde și intervalul

de suspendare a examinării cauzei, în temeiul Dispoziției Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova nr.1 din 18 martie 2020, modificată (completată)

prin Dispoziția nr.24 din 29 aprilie 2020, și anume perioada cuprinsă între 18 martie

2020 – 15 mai 2020.

Prin urmare, începutul perioadei care urmează a fi luată în considerație în scopul

constatării încălcării „termenului rezonabil”, este determinată de momentul întroducerii

în proces a reclamantului Platon Constantin.

La acest capitol instanța de apel a menționat că, instanța de fond greșit a conchis că

începutul curgerii termenului, urmează a fi calculat începând cu data de 23 martie 2017,

pe când Constantin Platon a fost introdus în proces în calitate de pârât la data de 16

decembrie 2016, or, prin cererile de concretizare a pretențiilor înaintate de Tatiana

Nosaci și de Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat din 16 decembrie 2016, în

calitate de pârâți au fost introduse mai multe persoane fizice, inclusiv reclamantul din

prezenta cauză, Constantin Platon și drept consecință, începutul curgerii termenului în

vederea constatării „termenului rezonabil”, urmează a fi calculat anume din această

dată, și nu din data de 23 martie 2017, după cum a indicat prima instanță.

Prin urmare, pînă în prezent s-a scurs un termen de aproximativ de șase ani de la

intentarea procesului civil împotriva lui Constantin Platon, care nu poate fi considerat

drept un termen rezonabil, chiar și având în vedere că, în această perioadă examinarea

cauzei a fost suspendată, în legătură cu starea de urgență pe întreg teritoriul țării în

perioada 17 martie - 15 mai 2020, fapt ce atestă încălcarea dreptul ultimului la

examinare într-un termen rezonabil.

Instanța de apel a apreciat ca fiind justă concluzia primei instanțe privind

încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii

Moldova, în beneficiul reclamantului a sumei de 30 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, aceasta constituind o satisfacție echitabilă a despăgubirilor și ar atinge scopul și

finalitatea prevăzută de lege.

Referitor la argumentele invocate de apelantul/reclamantul Constantin Platon

potrivit cărora, în procesul inițiat de Oficiul Teritorial al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului com. Trușeni cu privire la anularea Deciziei nr.12/4 din 08 noiembrie 2010

privind vânzarea-cumpărarea loturilor de teren pomicol în întovărășirile

pomilegumicole, ultimul a fost inițial atras în calitate de intervenient accesoriu, instanța

de apel le-a apreciat critic, menționând în acest sens că, aceste argumente nu au fost

confirmate prin careva probe, fiind declarative, cu atât mai mult că, în cadrul examinării

cauzei în instanța de apel ambele părți au confirmat intervenirea în proces a lui Platon

Constantin în decembrie 2016.

7

La fel, instanța de apel a apreciat critic argumentele apelantului precum că, prin

cererea din 16 mai 2014 formulată de avocatul Liliana Pascal, în interesele lui Hohlov

Vladimir, Vlad Nedelco ș.a. s-a solicitat anularea unui șir de contracte, încheiate

inclusiv cu Constantin Platon, punctând sub acest aspect că aceste argumente nu sunt

confirmate prin probe, iar faptul contestării contractelor de vânzare-cumpărare încheiate

inclusiv cu apelantul nu poate fi luate în considerație la calcularea „termenului

rezonabil”, începând cu data depunerii acestei cereri – 16 mai 2014, având în vedere că

Constantin Platon la acel moment nu avea nici o calitate procesuală.

Referitor la pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor de judecată instanțele

ierarhic inferioare au apreciat-o ca fiind lipsită de suport probatoriu, considerente din

care au conchis rezonabil de a fi respinsă.

La 02 decembrie 2022, Ministerul Justiției a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului Ministerul Justiției a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, fapt ce derivă din aprecierea eronată a normelor de drept

material ce reglementează examinarea acțiunilor privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil,

conform legii nr.87/2011.

Consideră că instanțele în mod evaziv au apreciat raportul motivat, nefiind

examinate în mod just aspectele relevante în cadrul raportului motivat întocmit în acest

sens, în condițiile în care, din conținutul raportului se observă că durata de timp a

examinării cauzei nu a fost viciată din culpa instanțelor de judecată.

Instanța de apel a motivat în mod laconic imputabilitatea ansamblului procedurii

strict instanței, fiind omis totalmente faptul că participanții la proces au posibilitatea, cât

și au influențat durata procedurilor, prin simpla exercitare legală a drepturilor sale

procesuale, fapt ce nu poate fi considerat drept tergiversare.

Totodată, consideră că instanțele de judecată au interpretat eronat normele

materiale privind necesitatea expresă de acordare a unei satisfacții pecuniare, pe când

aceasta nu constituie o regulă generală, ci nemijlocit o excepție de la această regulă, În

acest context, a invocat prevederile art.5 din Legea 87.

La 23 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Constantin Platon,

reprezentat de avocatul Petru Istrati, a depus recurs împotriva deciziei din 22 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de recurs, modificarea

hotărârii din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și decizia din 22

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea cu privire la cuantumul

prejudiciului moral stabilit pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei, cu emiterea unei decizii prin care, să fie admisă integral acțiunea.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în

cererea de chemare în judecată, precum și în cererea de apel.

8

Totodată, a indicat că deși instanța de apel a constatat că instanța de fond a reținut

greșit perioada în care a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în termen rezonabil, nu

a modificat proporțional cuantumul despăgubirii.

În conformitate cu art.434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 22 septembrie 2022.

Materialele cauzei atestă că, la 24 octombrie 2022, prin intermediul poștei

electronice, Curtea de apel Chișinău a notificat părților participante la proces, inclusiv și

recurenților copia deciziei motivată (f.d.159, vol.II).

La 02 decembrie 2022, Ministerul Justiției a depus recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei din 22 septembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău și a hotărârii din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu

emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

La 23 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Constantin Platon,

reprezentat de avocatul Petru Istrati, a depus recurs împotriva deciziei din 22 septembrie

2022 a Curții de Apel Chișinău solicitând admiterea cererii de recurs, modificarea

hotărârii din 02 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și decizia din 22

septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău în partea cu privire la cuantumul

prejudiciului moral stabilit pentru încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei, cu emiterea unei decizii prin care, să fie admisă integral acțiunea.

Astfel, instanța de recurs constată că recurenții au depus recursurile în termenul

stabilit de lege.

La 21 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui

Constantin Platon copia recursului depus de Ministerul Justiției, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței (f.d.175, vol.II).

Iar la 29 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Justiției copia recursului depus de Constantin Platon, cu înștiințarea despre

necesitatea prezentării referinței (f.d.191, vol.II).

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursurile sunt inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

9

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură

civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere

îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței,

nr.26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursurile depuse de Ministerul

10

Justiției și de Platon Constantin, reprezentat de avocatul Petru Istrati, asemenea aspecte

nu se regăsesc.

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Platon

Constantin, reprezentat de avocatul Petru Istrati, ca inadmisibile.

În conformitate cu art.431 alin.(2), art.433 lit.a) și art.440 alin.(1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și de Platon

Constantin, reprezentat de avocatul Petru Istrati, se consideră inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Victor Burduh

judecătorii Maria Ghervas

Aliona Miron

11