2ra-1980/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-1980/21 2-20087476-01-2ra-15122021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Gîrleanu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, O. Cojocaru, A. Pahopol) ÎNCHEIERE 19 ianuarie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Pascaru împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel depusă de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba și menținută hotărârea din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, prin care a fost respinsă acțiunea constată: La 23 iulie 2020, Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că i-a fost încălcat dreptul la judecarea cauzei în termen rezonabil, drept protejat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere faptul intentării urmăririi penale pe cauza de învinuire a lui Vadim Goricean și Octavian Onofrei, confirmat prin ordonanța de începere a urmăririi penale din 11 iunie 2012, în temeiul art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal. În baza circumstanțelor de fapt stabilite, a fost constatat că Alexei Pascaru a fost deposedat ilegal de automobilul său de model Mercedes Benz Sprinter, n/î XXXXX, acțiuni care afectează dreptul de proprietate, iar durata urmăririi penală fiind de 8 ani.

1 A susținut că prin ordonanța procurorului în procuratura sect. Rîșcani mun. Chișinău, Igor Buliga din 11 iunie 2012, a fost dispusă începerea urmăririi penale pe faptul confecționării și folosirii documentelor oficiale false, care acordă drepturi, soldate cu daune în proporții mari, drepturilor ocrotite de lege ale persoanelor fizice sau juridice, în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal. Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală Victor Stoian din 20 iulie 2012, Alexei Pascaru a fost recunoscut în calitate de parte vătămată pe cauza penală nr. 2012021311, iar prin ordonanța procurorului din 22 iulie 2014, Octavian Onofrei și Vadim Goricean au fost puși sub învinuire în baza art. 361 alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Prin ordonanța procurorului Mariana Cernovschi din 22 septembrie 2014, în baza prevederilor art. 275 pct. 3) CPC, a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, iar prin ordonanța procurorului Mariana Cernovschi din 15 octombrie 2014, în baza prevederilor art. 510-511 CPP, a fost dispusă suspendarea condiționată a urmăririi penale în privința lui Vadim Goricean, pe un termen de 1 an, cu obligația să comunice procurorului despre orice schimbare de domiciliu și să nu săvârșească infracțiuni sau contravenții. Prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani mun. Chișinău, Natalia Colțova-Calestru din 23 octombrie 2015, învinuitul Vadim Goricean a fost liberat de răspundere penală pe motivul respectării condițiile stabilite de procuror, urmărirea penală în privința acestuia a fost încetată de drept, cu liberarea de răspundere penală și clasarea cauzei penale.

La data de 18 septembrie 2015, Alexei Pascaru s-a adresat cu o plângere Procuraturii mun. Chișinău, înregistrată cu nr. 11pet/15, referitor la tergiversarea neîntemeiată a urmăririi penale pe cauza nr. 2012021311. Ulterior, în răspunsul Procuraturii mun. Chișinău nr.04-1lpet/15-10307 din 20 noiembrie 2015, oferit reclamantului Alexei Pascaru, a fost menționat că urmărirea penală pe cauză a fost încetată în baza art. 512 Cod penal. A relatat că prin decizia din 14 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău, ordonanța emisă de procurorul Natalia Colțova-Calestru la 23 octombrie 2015 a fost anulată, motiv din care la 11 august 2016, urmărirea penală în privința lui Vadim Goricean a fost reluată. Prin decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, ordonanța de scoatere sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, emisă de procurorul Mariana Cernovschi la 22 septembrie 2014 a fost anulată.

Conform ordonanței din 25 ianuarie 2017 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău oficiul Rîșcani, Ion Bazatin, a fost dispusă liberarea de răspundere penală a lui Vadim Goricean, din motivul respectării condițiilor stabilite de procuror, fiind dispusă și scoaterea integrală de sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, cu clasarea cauzei penale. Prin încheierea din 28 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani, a fost admisă plângerea petiționarului Alexei Pascaru, declarată nulă ordonanța din 25 ianuarie 2017 a procurorului în Procuratura mun.

Chișinău oficiul Rîșcani, Ion Bazatin privind încetarea integrală a urmăririi penale în cauza nr. 2012021311 2 privind liberarea lui Vadim Goricea de răspundere penală și scoaterea de sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, cu clasarea cauzei penale nr. 2012021311, precum și anularea ordonanței procurorului ierarhic superior din 3 aprilie 2017, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petiționarului asupra ordonanței contestate, fiind obligat procurorul de a relua procesul penal și de a lichida neajunsurile depistate. A precizat că prin ordonanța procurorului din cadrul Procuraturii mun. Chișinău of.

Buiucani, Ghennadi Epure din 1 octombrie 2018, a fost dispusă scoaterea de sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele componenței de infracțiune incriminate și liberarea de răspundere penală a lui Vadim Goricean, pe motiv că a respectat condițiile stabilite de procuror, fiind clasată cauza penală nr. 2012021311. Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, a fost respinsă plângerea înaintată de către Alexei Pascaru, prin care a solicitat anularea ordonanței procurorului din cadrul procuraturii mun. Chișinău of.

Buiucani, Ghennadi Epure din 1 octombrie 2018. Prin decizia din 9 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul declarat de către Alexei Pascaru, casată încheierea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, prin care a fost respinsă plângerea înaintată de către Alexei Pascaru, fiind remisă cauza la rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin încheierea din 5 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, a fost respinsă plângerea înaintată de către Alexei Pascaru împotriva ordonanței din 27 noiembrie 2018 emisă de procurorul Eduard Mașnic, prin care a fost respinsă plîngerea depusă împotriva ordonanței din 1 octombrie 2018. Prin decizia din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis recursul declarat de către Alexei Pascaru, casată încheierea din 5 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, declarate nule ordonanța din 27 noiembrie 2018, emisă de procurorul Eduard Mașnic, prin care a fost respinsă plângerea lui Alexei Pascaru și ordonanța din 1 octombrie 2018, emisă de procurorul Ghennadi Epure privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele componenței de infracțiune incriminate, precum și liberarea de răspundere penală a lui Vadim Goricean, pe motiv că a respectat condițiile stabilite de procuror și clasată cauza penală nr. 2012021311, cu reluarea urmăririi penale si remiterea materialelor Procuraturii mun.

Chișinău, of. Buiucani, pentru a înlătura încălcările admise. A specificat că cauza nominalizată, ca urmare a multiplelor petiții, ordonanțe de refuz, judecări și rejudecări, se află în gestiunea Procuraturii mun. Chișinău of. Buiucani, însă nu au fost întreprinse anumite acțiuni. A indicat că au fost încălcate grav prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești. A mai obiectat că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea evidentă a termenului rezonabil, în pofida faptului că pe marginea cauzei penale au fost 3 audiați doar învinuiții, partea vătămată și câțiva martori, fapt ce reprezintă o tergiversare neîntemeiată a urmăririi penale.

Așadar, analizând mersul urmăririi penale, se constată că de la data de 11 iunie 2012, când a fost pornită urmărirea penală și până în prezent, a trecut o perioadă de 8 ani, iar în tot acest timp, organul de urmărire penală și procuratura nu au făcut decât să-i refuze lui Alexei Pascaru în efectuarea unei anchete penale complete și obiective, acesta fiind nevoit să se adreseze judecătorilor de instrucție pentru a i se face dreptate, motiv din care constată cu certitudine faptul că organul de urmărire penală a întreprins acțiuni procesuale în termeni enorm de mari, pe când astfel de acțiuni durează câteva luni. Mai mult, a indicat că s-a adresat cu multiple cereri de urgentare a urmăririi penale, în timp ce procuratura le respingea fără soluționarea în fond a cauzei.

În consecință, multiplele trimiteri la rejudecare a cauzei, reprezintă niște circumstanțe obiective care nu îi pot fi imputate reclamantului, fiind un element aferent înfăptuirii justiției în Republica Moldova și pentru care răspunderea o poartă statul Republicii Moldova. Cu referire la miza care o reprezintă prezentul litigiu pentru reclamant, a reiterat faptul că potrivit art. 1 al Protocolului nr. 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană fizică sau juridică, are dreptul la respectarea bunurilor sale. În context celor expuse, dreptul de proprietate a reclamantului a fost dobândit cu bună-credință și cu titlu oneros, în baza unui act încheiat în corespundere cu rigorile legii privind categoria dată de bunuri.

La momentul dobândirii dreptului de proprietate, reclamantul avea așteptări legitime că își va exercita netulburat dreptul. Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 2 alin. (1)-(5) din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011, art. 20, 52 alin. (1), 259 alin. (1)-(3) CPP. A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului său la judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul său a sumei de 14 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral. Prin hotărârea din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată. Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel depusă de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba și menținută hotărârea din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare au reținut că în raportul prezentat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău of. Buiucani, Ghennadi Epure, precum și în răspunsul din 4 decembrie 2020, a fost menționat că în cadrul procesului penal nu a fost înaintată vreo acțiune civilă din partea părții vătămate Alexei Pascaru. Pe cale de consecință, au remarcat instanțele inferioare că deși în cauza penală Alexei Pascaru a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, totuși ultimul nu a înaintat nicio acțiune civilă în cadrul procesului penal, astfel 4 solicitarea privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei în termen rezonabil fiind una neîntemeiată.

La 3 decembrie 2021, Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba a declarat recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei de către Curtea Supremă de Justiție, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea acestuia a invocat că unicul motiv reținut de către instanțele ierarhic inferioare la emiterea hotărârilor a fost că dânsul nu a înaintat o acțiune în cadrul procesului penal. Astfel, a ținut să evidențieze că în cadrul ședințelor din prima instanță și la Curtea de Apel Chișinău, a prezentat acțiunea civilă înaintată la 14 decembrie 2020, însă din motive neîntemeiate aceasta nu a fost anexată la materialele cauzei, considerent din care a anexat-o la prezentul recurs.

Prin urmare, a relevat că prin dovada prezentării acțiunii civile, decade în totalitate unicul argument pe care și-au întemeiat soluția instanțele inferioare. A reiterat faptul că dânsul, în calitate de parte vătămată, a suferit o traumă psihică, necesitând îngrijiri medicale, tratament și cheltuieli suplimentare în scopul restituirii autoturismului.

La 15 decembrie 2021, în adresa Ministerului Justiției al RM a fost expediată copia cererii de recurs depuse de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 182), fiind recepționată la data de 20 decembrie 2021, potrivit avizului de recepție (f. d. 184). Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care Ministerul Justiției să-și expună poziția față de temeiurile recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatul Mihai Garaba la 7 octombrie 2021, ceea ce se atestă prin extrasul de pe poșta electronică (f. d. 165). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 3 decembrie 2021, în termenul legal. Examinând temeiurile recursului declarat de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5 Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, 6 întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba urmează a fi considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 7