2ra-1980/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral

2ra-1980/21 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1980/21

2-20087476-01-2ra-15122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (jud. V. Gîrleanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, O. Cojocaru, A. Pahopol)

ÎNCHEIERE

19 ianuarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexei

Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată a lui Alexei Pascaru

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea

încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil și repararea

prejudiciului moral

împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul

Mihai Garaba și menținută hotărârea din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău sediul Centru, prin care a fost respinsă acțiunea

constată:

La 23 iulie 2020, Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu

privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil

și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a indicat că i-a fost încălcat dreptul la judecarea

cauzei în termen rezonabil, drept protejat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în

vedere faptul intentării urmăririi penale pe cauza de învinuire a lui Vadim

Goricean și Octavian Onofrei, confirmat prin ordonanța de începere a urmăririi

penale din 11 iunie 2012, în temeiul art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.

În baza circumstanțelor de fapt stabilite, a fost constatat că Alexei Pascaru

a fost deposedat ilegal de automobilul său de model Mercedes Benz Sprinter,

n/î XXXXX, acțiuni care afectează dreptul de proprietate, iar durata urmăririi

penală fiind de 8 ani.

1

A susținut că prin ordonanța procurorului în procuratura sect. Rîșcani

mun. Chișinău, Igor Buliga din 11 iunie 2012, a fost dispusă începerea urmăririi

penale pe faptul confecționării și folosirii documentelor oficiale false, care acordă

drepturi, soldate cu daune în proporții mari, drepturilor ocrotite de lege ale

persoanelor fizice sau juridice, în baza semnelor componenței de infracțiune

prevăzute de art. 361 alin. (2) lit. d) Cod penal.

Prin ordonanța ofițerului de urmărire penală Victor Stoian din 20 iulie

2012, Alexei Pascaru a fost recunoscut în calitate de parte vătămată pe cauza

penală nr. 2012021311, iar prin ordonanța procurorului din 22 iulie 2014,

Octavian Onofrei și Vadim Goricean au fost puși sub învinuire în baza art. 361

alin. (2) lit. b), d) Cod penal.

Prin ordonanța procurorului Mariana Cernovschi din 22 septembrie 2014,

în baza prevederilor art. 275 pct. 3) CPC, a fost dispusă scoaterea de sub urmărire

penală a lui Octavian Onofrei, iar prin ordonanța procurorului Mariana

Cernovschi din 15 octombrie 2014, în baza prevederilor art. 510-511 CPP, a fost

dispusă suspendarea condiționată a urmăririi penale în privința lui Vadim

Goricean, pe un termen de 1 an, cu obligația să comunice procurorului despre

orice schimbare de domiciliu și să nu săvârșească infracțiuni sau contravenții.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura sect. Rîșcani mun. Chișinău,

Natalia Colțova-Calestru din 23 octombrie 2015, învinuitul Vadim Goricean a

fost liberat de răspundere penală pe motivul respectării condițiile stabilite de

procuror, urmărirea penală în privința acestuia a fost încetată de drept, cu

liberarea de răspundere penală și clasarea cauzei penale.

La data de 18 septembrie 2015, Alexei Pascaru s-a adresat cu o plângere

Procuraturii mun. Chișinău, înregistrată cu nr. 11pet/15, referitor la tergiversarea

neîntemeiată a urmăririi penale pe cauza nr. 2012021311.

Ulterior, în răspunsul Procuraturii mun. Chișinău nr.04-1lpet/15-10307 din

20 noiembrie 2015, oferit reclamantului Alexei Pascaru, a fost menționat că

urmărirea penală pe cauză a fost încetată în baza art. 512 Cod penal.

A relatat că prin decizia din 14 iulie 2016 a Curții de Apel Chișinău,

ordonanța emisă de procurorul Natalia Colțova-Calestru la 23 octombrie 2015 a

fost anulată, motiv din care la 11 august 2016, urmărirea penală în privința lui

Vadim Goricean a fost reluată.

Prin decizia din 3 octombrie 2016 a Curții de Apel Chișinău, ordonanța de

scoatere sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, emisă de procurorul Mariana

Cernovschi la 22 septembrie 2014 a fost anulată.

Conform ordonanței din 25 ianuarie 2017 a procurorului în Procuratura

mun. Chișinău oficiul Rîșcani, Ion Bazatin, a fost dispusă liberarea de răspundere

penală a lui Vadim Goricean, din motivul respectării condițiilor stabilite de

procuror, fiind dispusă și scoaterea integrală de sub urmărire penală a lui Octavian

Onofrei, cu clasarea cauzei penale.

Prin încheierea din 28 ianuarie 2017 a Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani,

a fost admisă plângerea petiționarului Alexei Pascaru, declarată nulă ordonanța

din 25 ianuarie 2017 a procurorului în Procuratura mun. Chișinău oficiul Rîșcani,

Ion Bazatin privind încetarea integrală a urmăririi penale în cauza nr. 2012021311

2

privind liberarea lui Vadim Goricea de răspundere penală și scoaterea de sub

urmărire penală a lui Octavian Onofrei, cu clasarea cauzei penale

nr. 2012021311, precum și anularea ordonanței procurorului ierarhic superior din

3 aprilie 2017, prin care a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea petiționarului

asupra ordonanței contestate, fiind obligat procurorul de a relua procesul penal și

de a lichida neajunsurile depistate.

A precizat că prin ordonanța procurorului din cadrul Procuraturii

mun. Chișinău of. Buiucani, Ghennadi Epure din 1 octombrie 2018, a fost dispusă

scoaterea de sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, pe motiv că fapta

acestuia nu întrunește elementele componenței de infracțiune incriminate și

liberarea de răspundere penală a lui Vadim Goricean, pe motiv că a respectat

condițiile stabilite de procuror, fiind clasată cauza penală nr. 2012021311.

Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana,

a fost respinsă plângerea înaintată de către Alexei Pascaru, prin care a solicitat

anularea ordonanței procurorului din cadrul procuraturii mun. Chișinău

of. Buiucani, Ghennadi Epure din 1 octombrie 2018.

Prin decizia din 9 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

recursul declarat de către Alexei Pascaru, casată încheierea din 10 aprilie 2019 a

Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, prin care a fost respinsă plângerea înaintată

de către Alexei Pascaru, fiind remisă cauza la rejudecare în aceeași instanță, în

alt complet de judecată.

Prin încheierea din 5 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana,

a fost respinsă plângerea înaintată de către Alexei Pascaru împotriva ordonanței

din 27 noiembrie 2018 emisă de procurorul Eduard Mașnic, prin care a fost

respinsă plîngerea depusă împotriva ordonanței din 1 octombrie 2018.

Prin decizia din 21 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis

recursul declarat de către Alexei Pascaru, casată încheierea din 5 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana, declarate nule ordonanța din 27 noiembrie

2018, emisă de procurorul Eduard Mașnic, prin care a fost respinsă plângerea lui

Alexei Pascaru și ordonanța din 1 octombrie 2018, emisă de procurorul Ghennadi

Epure privind scoaterea de sub urmărire penală a lui Octavian Onofrei, pe motiv

că fapta acestuia nu întrunește elementele componenței de infracțiune

incriminate, precum și liberarea de răspundere penală a lui Vadim Goricean, pe

motiv că a respectat condițiile stabilite de procuror și clasată cauza penală

nr. 2012021311, cu reluarea urmăririi penale si remiterea materialelor

Procuraturii mun. Chișinău, of. Buiucani, pentru a înlătura încălcările admise.

A specificat că cauza nominalizată, ca urmare a multiplelor petiții,

ordonanțe de refuz, judecări și rejudecări, se află în gestiunea Procuraturii

mun. Chișinău of. Buiucani, însă nu au fost întreprinse anumite acțiuni.

A indicat că au fost încălcate grav prevederile Legii nr. 87 din 21 aprilie

2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea

dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

A mai obiectat că urmărirea penală a fost efectuată cu încălcarea evidentă

a termenului rezonabil, în pofida faptului că pe marginea cauzei penale au fost

3

audiați doar învinuiții, partea vătămată și câțiva martori, fapt ce reprezintă o

tergiversare neîntemeiată a urmăririi penale.

Așadar, analizând mersul urmăririi penale, se constată că de la data de

11 iunie 2012, când a fost pornită urmărirea penală și până în prezent, a trecut o

perioadă de 8 ani, iar în tot acest timp, organul de urmărire penală și procuratura

nu au făcut decât să-i refuze lui Alexei Pascaru în efectuarea unei anchete penale

complete și obiective, acesta fiind nevoit să se adreseze judecătorilor de instrucție

pentru a i se face dreptate, motiv din care constată cu certitudine faptul că organul

de urmărire penală a întreprins acțiuni procesuale în termeni enorm de mari, pe

când astfel de acțiuni durează câteva luni.

Mai mult, a indicat că s-a adresat cu multiple cereri de urgentare a urmăririi

penale, în timp ce procuratura le respingea fără soluționarea în fond a cauzei.

În consecință, multiplele trimiteri la rejudecare a cauzei, reprezintă niște

circumstanțe obiective care nu îi pot fi imputate reclamantului, fiind un element

aferent înfăptuirii justiției în Republica Moldova și pentru care răspunderea o

poartă statul Republicii Moldova.

Cu referire la miza care o reprezintă prezentul litigiu pentru reclamant, a

reiterat faptul că potrivit art. 1 al Protocolului nr. 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană

fizică sau juridică, are dreptul la respectarea bunurilor sale.

În context celor expuse, dreptul de proprietate a reclamantului a fost

dobândit cu bună-credință și cu titlu oneros, în baza unui act încheiat în

corespundere cu rigorile legii privind categoria dată de bunuri. La momentul

dobândirii dreptului de proprietate, reclamantul avea așteptări legitime că își va

exercita netulburat dreptul.

Și-a întemeiat pretențiile în baza art. 2 alin. (1)-(5) din Legea nr. 87 din

21 aprilie 2011, art. 20, 52 alin. (1), 259 alin. (1)-(3) CPP.

A solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului său la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și încasarea din contul bugetului de stat

prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul său a sumei de 14 000

de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru, a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.

Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba

și menținută hotărârea din 16 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău sediul

Centru.

Întru argumentarea soluțiilor adoptate, instanțele de judecată ierarhic

inferioare au reținut că în raportul prezentat de procurorul în Procuratura

mun. Chișinău of. Buiucani, Ghennadi Epure, precum și în răspunsul din

4 decembrie 2020, a fost menționat că în cadrul procesului penal nu a fost

înaintată vreo acțiune civilă din partea părții vătămate Alexei Pascaru.

Pe cale de consecință, au remarcat instanțele inferioare că deși în cauza

penală Alexei Pascaru a fost recunoscut în calitate de parte vătămată, totuși

ultimul nu a înaintat nicio acțiune civilă în cadrul procesului penal, astfel

4

solicitarea privind constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen

rezonabil a cauzei în termen rezonabil fiind una neîntemeiată.

La 3 decembrie 2021, Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai

Garaba a declarat recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de

apel și a hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei de către Curtea Supremă de

Justiție, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea acestuia a invocat că unicul motiv reținut de către instanțele

ierarhic inferioare la emiterea hotărârilor a fost că dânsul nu a înaintat o acțiune

în cadrul procesului penal.

Astfel, a ținut să evidențieze că în cadrul ședințelor din prima instanță și la

Curtea de Apel Chișinău, a prezentat acțiunea civilă înaintată la 14 decembrie

2020, însă din motive neîntemeiate aceasta nu a fost anexată la materialele cauzei,

considerent din care a anexat-o la prezentul recurs.

Prin urmare, a relevat că prin dovada prezentării acțiunii civile, decade în

totalitate unicul argument pe care și-au întemeiat soluția instanțele inferioare.

A reiterat faptul că dânsul, în calitate de parte vătămată, a suferit o traumă

psihică, necesitând îngrijiri medicale, tratament și cheltuieli suplimentare în

scopul restituirii autoturismului.

La 15 decembrie 2021, în adresa Ministerului Justiției al RM a fost

expediată copia cererii de recurs depuse de Alexei Pascaru, reprezentat de

avocatul Mihai Garaba, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f. d. 182), fiind recepționată la data de 20 decembrie 2021, potrivit avizului de

recepție (f. d. 184).

Până la data stabilită pentru examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului, în adresa Curții Supreme de Justiție nu a parvenit referința prin care

Ministerul Justiției să-și expună poziția față de temeiurile recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de

2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele cauzei rezultă că copia deciziei recurate a fost expediată la

adresa electronică a reprezentantului recurentului, avocatul Mihai Garaba la

7 octombrie 2021, ceea ce se atestă prin extrasul de pe poșta electronică

(f. d. 165).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul la 3 decembrie 2021, în termenul legal.

Examinând temeiurile recursului declarat de Alexei Pascaru, reprezentat de

avocatul Mihai Garaba, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul drept inadmisibil

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC, părțile și alți participanți la proces

sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

5

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexei Pascaru,

reprezentat de avocatul Mihai Garaba nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Distinct de aceste constatări, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII CPC, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) CPC, instanța de recurs poate interveni în

materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 CPC, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de

apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

6

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că recursul

declarat de Alexei Pascaru, reprezentat de avocatul Mihai Garaba urmează a fi

considerat ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) CPC, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Pascaru, reprezentat

de avocatul Mihai Garaba.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

7