2ra-456/19 — obligarea inalaturarii obstacolelor in folosirea dreptului de proprietate

2ra-456/19 — obligarea inalaturarii obstacolelor in folosirea dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-456/19

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud.: S. Osoianu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol)

D E C I Z I E

20 martie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tatiana Vieru

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

examinând recursul declarat de către Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul

Dorin Podlisnic,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail

Avram împotriva lui Gheorghe Jardan, intervenienți accesorii Vera Jardan, Primăria

comunei Lozova și Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni cu privire la obligarea

înlăturării obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, obligarea Oficiului Cadastral

Teritorial Strășeni să efectueze rectificările necesare în registrul bunurilor imobile,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea de apel depusă de Mihai Avram și s-a menținut hotărârea din 05

februarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă :

La 19 mai 2014, Mihail Avram, reprezentat de avocatul Constantin Vornicescu

a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Jardan cu privire la

obligarea înlăturării obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că prin decizia nr. 20.9 din 20

septembrie 1992 a Primăriei comunei Lozova, i-a fost atribuit în proprietate privată

lotul de teren cu suprafața de 0,0748 ha, ulterior, în baza deciziei menționate supra,

la 17 mai 2012, i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren.

Mihail Avram a menționat că de mult timp între acesta și familia Jardan,

vecinii săi, au apărut conflicte cu privire la delimitarea hotarelor terenurilor, ultimii

fiind proprietari după decesul lui Gheorghe Nicolaescu.

Mai mult, reclamantul a specificat că s-a adresat cu o cerere Primăriei comunei

Lozova pentru a verifica legalitatea construcțiilor pe hotar între vecini, iar prin actul

1

de constatare din 10 aprilie 2012, comisia deplasată la fața locului a confirmat că

ultimul nu a încălcat hotarul de vecinătate cu Gheorghe Jardan.

Reclamantul Mihail Avram a mai relatat că vecinul Gheorghe Jardan în lipsa

acordului său a construit o porțiune de gard în fața gardului său, fapt ce îi creează

obstacole de acces la folosirea terenului, ce-i aparține cu drept de proprietate.

Totodată, reclamantul a invocat că din cauza acțiunilor vecinului Gheorghe

Jardan, îi este încălcată demnitatea, fiind pus într-o situație incomodă în fața

consătenilor, iar din cauza că porțiunea de gard este la stradă, permanent este în

situație de stres.

Pentru motivele evocate, Mihail Avram a solicitat obligarea pârâtului să

înlăture obstacolele în folosirea dreptului său de proprietate, prin strămutarea

porțiunii de gard construit nelegitim, repararea prejudiciului moral în sumă de

10000 de lei și încasarea cheltuielilor de judecată, compuse din taxa de stat și

cheltuielile pentru asistența juridică.

Ulterior, reclamantul a înaintat cerere suplimentară, prin care a solicitat

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. 8022310314

din 15 noiembrie 2012, eliberat pârâtului Gheorghe Jardan și obligarea Oficiului

Cadastral Teritorial Strășeni să efectueze rectificările corespunzătoare în registrul

bunurilor imobile.

În motivarea cererii suplimentare, Mihai Avram a invocat că de la Primăria

comunei Lozova a primit informație despre eroarea comisă în timpul măsurărilor

terenului aflat în proprietatea lui Gheorghe Jardan, astfel, urmează a fi anulat titlul

menționat, cu întocmirea lui conform realității hotarelor.

Prin încheierea protocolară din 21 martie 2016 a Judecătoriei Strășeni, au fost

atrași în calitate de intervenienți accesorii Primăria comunei Lozova și Oficiul

Cadastral Teritorial Strășeni.

Prin hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

acțiunea formulată de Mihail Avram s-a admis parțial.

S-a obligat Gheorghe Jardan să înlăture obstacolele în folosirea dreptului de

proprietate al reclamantului, prin strămutarea porțiunii de gard construit nelegitim.

S-a dispus încasarea din contul lui Gheorghe Jardan în beneficiului lui Mihail

Avram, a prejudiciului moral în sumă de 1000 lei.

S-a dispus încasarea din contul lui Gheorghe Jardan în beneficiul lui Mihail

Avram, a cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 200 lei și a

cheltuielilor pentru asistență juridică în sumă de 6700 lei. În rest, acțiunea s-a

respins.

Pentru a hotărî astfel, instanța de judecată a constatat că prin actul de

constatare anexat la materialele dosarului din 16 iulie 2015, s-a stabilit că lui Mihai

Avram, juridic și fizic îi este limitat accesul la hotarul său de către Gheorghe Jardan

și Vera Jardan. Mai mult, situația fiind confirmată și de reprezentantul pârâtului,

prin prezentarea planului situației de facto cu măsurările din 15 iulie 2017. Referitor

la cerința cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren eliberat pe numele lui Gheorghe Jardan, instanța de fond a menționat că este

nemotivată, or, la materialele dosarului nu au fost prezentate acte ce ar confirma că

titlul a fost eliberat greșit.

2

Împotriva acestui act judecătoresc, la 09 februarie 2018, Gheorghe Jardan,

reprezentat de avocatul Dorin Podlisnic, a declarat apel, solicitând admiterea

apelului și casarea hotărârii primei instanțe (vol. I, f.d. 194). În apărare, Mihail

Avram, reprezentat de avocatul Constantin Vornicescu a formulat o referință,

solicitând respingerea cererii acestuia (vol. I, f.d. 216).

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Mihail Avram și s-a menținut hotărârea din 05 februarie

2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Referitor la procesul de luare a acestei soluții, instanța de apel a constatat că

instanța de fond a acordat o apreciere efectivă și deplină circumstanțelor speței,

aplicând corect normele de drept material.

La 18 decembrie 2018, Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul Dorin

Podlisnic, a declarat recurs nemotivat împotriva deciziei din 13 noiembrie 2018

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 05 februarie

2018 a primei instanței, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Ulterior, la 26 decembrie 2018, a prezentat recursul motivat.

În motivarea recursului, Gheorghe Jardan a invocat că a avut loc încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural ce cad sub incidența art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Totodată, a indicat că instanța a interpretat în mod eronat legea și a examinat

probele invocate, în mod subiectiv.

Prin urmare, recurentul a manifestat dezacordul cu hotărârea primei instanțe și

a deciziei instanței de apel, considerându-le neîntemeiate și posibile casării.

La 11 februarie 2019, în conformitate art. 439 alin. (2) din Codul de procedură

civilă, Curtea Supremă de Justiție a comunicat cererea de recurs lui Avram Mihail,

informând că referința se depune în termen de o lună de la data primirii scrisorii. În

mod corespunzător, dacă referința nu este prezentată în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia (f.d. vol. II, f.d. 60).

Ulterior, la 27 februarie 2019, Mihail Avram, reprezentat de avocatul

Constantin Vornicescu a depus referință în întâmpinarea recursului, solicitând

respingerea cererii de recurs.

În procedura de filtru, prevăzută de articolul 440 alin. (2) din Codul de

procedură civilă, completul de judecată a constatat că obiectul prezentei cererii se

referă la decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, care intră în

categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

La fel, instanța de judecată nu a identificat faptul că recursul a fost examinat

anterior, fiind respectate, totodată, dispozițiile articolului 430 din Codul de

procedură civilă, cu privire la subiecții abilitați cu dreptul de a depune recurs.

În conformitate cu articolul 434 din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel. Termenul respectiv este de decădere și nu poate fi

restabilit. Această limită temporală este esențială pentru a asigura buna administrare

a justiției și, în special, principiul securității juridice (a se vedea Marc Brauer,

ibidem, parag. 35; Tence vs Slovenia, 31 mai 2016, parag. 31).

La 12 decembrie 2018, Curtea de Apel Chișinău a expediat participanților la

proces, copia deciziei recurate (vol. I, f.d. 237), iar la 13 decembrie 2018, decizia a

3

fost publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată” la

compartimentul „Curtea de Apel Chișinău”, „Hotărârile instanței”. Totuși, dovadă

primirii adecvate a actului contestat nu există la materialele cauzei.

Prin urmare, completul de admisibilitate a considerat că cererea de recurs

depusă la 18 decembrie 2018 se încadrează în termenul prevăzut supra.

Pe baza celor analizate, prin încheierea din 13 martie 2019 a Curții Supreme de

Justiție, cererea menționată mai sus s-a considerat admisibilă pentru examinarea în

fond (vol. II, f.d. 33).

În conformitate cu articolele 441 și 444 din Codul de procedură civilă, recursul

s-a examinat de un complet de 5 judecători, fără înștiințarea participanților la

proces, însă data și ora ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de

Justiție. Astfel, Colegiul a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele

expuse în cererea de recurs și referință au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței verificarea legalității hotărârii atacate. În realitate, opiniile

lor vizează aspecte juridice tehnice care nu implică nicio revizuire a faptelor care ar

putea necesita o audiere publică (a se vedea Mutu și Pachstein vs Elveția, 2

octombrie 2018, parag. 187). Totodată, toate punctele de drept care puteau exista în

această cauză pot fi cercetate și soluționate în mod adecvat pe baza înscrisurilor

prezente la dosar. În esență, recurentul și intimatul au avut posibilitatea să își

prezinte poziția în scris și să răspundă la concluziile părții adverse. Cu titlu

subsidiar, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea,

mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, 19 aprilie 2007, parag.

72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä vs Estonia, 8

noiembrie 2016, parag. 33 – 34, decizia nr. 95 din 19 decembrie 2016 a Curții

Constituționale, parag. 26 – 27).

Verificând decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că se impune admiterea recursului și casarea deciziei contestate, cu

remiterea cauzei la rejudecare pe motiv că eroarea judiciară nu poate fi corectată de

către instanța de recurs.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să admită recursul, să

caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța

de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța

de recurs.

Din materialele cauzei, rezultă că, la 19 mai 2014, Mihail Avram, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Jardan, care a fost ulterior

completată prin cerere suplimentară. Așadar, reclamantul a solicitat obligarea

înlăturării obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate, prin strămutarea

porțiunii de gard construit nelegitim, repararea prejudiciului moral în sumă de

10000 lei și încasarea cheltuielilor de judecată, anularea titlului de autentificare a

deținătorului de teren nr. 8022310314 din 15 noiembrie 2012, eliberat pârâtului

Gheorghe Jardan și obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni să efectueze

rectificările corespunzătoare în registrul bunurilor imobile (vol. I, f.d. 1, 74).

4

Prin hotărârea din 05 februarie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

acțiunea formulată de Mihail Avram s-a admis parțial (vol, I, f.d. 187, 191-193).

La 09 februarie 2018, Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul Dorin

Podlisnic, a declarat apel, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii primei

instanțe (vol. I, f.d. 194).

Prin decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Mihail Avram și s-a menținut hotărârea din 05 februarie

2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (vol. I, f.d. 229, 230-231).

În conformitate cu art. 241 alin. (2) și (5) din Codul de procedură civilă,

hotărârea judecătorească constă din partea introductivă și partea dispozitivă. În

cazurile prevăzute la art. 236 alin.(5), hotărârea judecătorească constă din partea

introductivă, partea descriptivă, motivare și dispozitiv. Fiecare parte a hotărârii se

evidențiază separat în textul acesteia. În motivare se indică: circumstanțele cauzei,

constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile ei privitoare la

aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea unor probe,

legile de care s-a călăuzit instanța.

În corespundere cu art. 390 alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură civilă,

decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele concluziilor instanței de apel și

referirea la legea guvernantă, precum și concluziile instanței de apel în urma

examinării apelului.

Prin intermediul acestor articole de procedură, instanța de recurs învederează

că hotărârea judecătorească constă din partea introductivă, descriptivă, motivare și

dispozitiv. În motivare instanța face o analiză a motivelor de fapt și de drept, pe care

își întemeiază soluția, care trebuie să fie clară și simplă, precisă, conchisă și fermă,

să aibă putere de convingere, iar între dispozitiv și motivare trebuie să existe

concordanță.

Din conținutul părții motivate a deciziei contestate, rezultă că instanța de apel a

concluzionat că apelul declarat de către Gheorghe Jardan este neîntemeiat și

urmează a fi respins. În schimb, în dispozitivul deciziei, Curtea de Apel Chișinău a

decis să respingă apelul declarat de către Mihail Avram și să mențină hotărârea

primei instanțe. De fapt, instanța de recurs reține că Mihail Avram nu a contestat cu

apel hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Din această perspectivă, Colegiul constată că instanța de apel și-a expus

superficial concluziile, deoarece motivarea nu corespunde cu partea dispozitivă a

deciziei din 13 noiembrie 2018.

În plus, instanța de recurs atrage atenția că Curtea de Apel Chișinău în

motivarea deciziei a indicat că „prima instanță întemeiat a respins acțiunea

reclamantelor”. Mai mult, instanța ierarhic inferioară a constatat că „la materialele

dosarului lipsesc înscrisurile invocate și se reconfirmă soluția instanței de fond

privind respingerea cererii de chemare în judecată”.

Ulterior, instanța de apel a stabilit că prima instanță corect a determinat

necesitatea admiterii pretenției reclamantului cu privire la obligarea de a nu crea

obstacole, ceea ce, în opinia Colegiului, determină un caracter contradictoriu a

constatărilor stipulate în partea motivată a deciziei sale.

Efectul acestor încălcări de legalitate, și anume, devierile procedurale și de

analiză deficitară a cererii de apel afectează calitatea și legalitatea hotărârii

5

judecătorești pronunțate în a doua instanță impuse de art. 239, art. 241 alin. (2) și (5)

și 390 alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură civilă. De asemenea, încălcările

depistate nu se încadrează în limitele art. 249 alin. (2) din Codul de procedură civilă

potrivit căruia instanța judecătorească corectează greșelile sau omisiunile din

hotărâre care țin de nume, calitatea procesuală, orice alte erori materiale sau de

calcul evidente.

Considerațiile de mai sus sunt suficiente pentru a confirmă incidența temeiului

indicat la articolul 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă și a stabili că erorile

judiciare analizate în speță sunt esențiale.

În aceasta situație, instanța de recurs nu poate exercita controlul judiciar asupra

deciziei pronunțate, iar, în urma verificării legalității, nu își poate crea o concluzie

eficientă asupra poziției Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de imposibilitatea instanței de recurs de a corecta respectivele

omisiuni, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a casa decizia Curții de Apel Chișinău și

de a remite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

În conformitate cu art. 445, alin. (1), lit. c) și (3) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul declarat de către Gheorghe Jardan, reprezentat de avocatul

Dorin Podlisnic.

Se casează decizia din 13 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Mihail Avram împotriva lui

Gheorghe Jardan, intervenienți accesorii Vera Jardan, Primăria comunei Lozova și

Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni cu privire la obligarea înlăturării obstacolelor în

folosirea dreptului de proprietate, anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, obligarea Oficiului Cadastral Teritorial Strășeni să efectueze

rectificările necesare în registrul bunurilor imobile, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Nicolae Craiu

Iurie Bejenaru

6