2rac-319/18 — obligarea transmiterii terenului in natura

Dosarul nr.2rac-319/2018 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (I.Chiroșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (N.Budăi, I.Muruianu, V.Efros) Î N C H E I E R E 08 august 2018 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecători Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii”, reprezentată de avocatul Gheorghe Nicolaescu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” împotriva Primăriei comunei Lozova, intervenient accesoriu Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, Consiliul comunei Lozova, Rezervația de Stat „Codrii” Î.S., cu privire la obligarea transmiterii terenului în natură, împotriva deciziei din 05 octombrie 2018 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 30 octombrie 2014, Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Lozova cu privire la obligarea Primăriei comunei Lozova r-nul Strășeni să compenseze prin transmiterea în proprietate reclamantei xxxxxx ha din terenul agricol cu xxxxxx ha, număr cadastral xxxxxxxxxxxx.

În motivarea acțiunii s-a menționat că prin contractul de vânzare – cumpărare a terenului nr.xxxxxxx din 08 decembrie 2005, înregistrat la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni în aceiași zi sub numărul xxxxxx, Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” a cumpărat de la Primăria comunei Lozova terenul cu destinație agricolă, cu suprafața de xxxxxxx ha, număr cadastral xxxxx, amplasat în extravilanul s. Lozova. Ulterior, prin contractul de vânzare – cumpărare a terenului nr.xxxxxx din 20 august 2008, Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” a vândut Societății cu Răspundere Limitată „Triaj”, ½ cotă-parte din acest teren. La începutul lunii aprilie a.2014 a stabilit că nu poate folosi după destinație terenul rămas cu suprafața de xxxx ha, deoarece se suprapune parțial, pe o suprafață de xxxx 1 ha, cu terenurile cu numerele cadastrale xxxx, xxxxxxx proprietarii cărora au construit un bazin acvatic.

A menționat reclamanta că la cererea de remediere înaintată potrivit art.768 Cod civil, pârâta prin răspunsul nr.83 din 24 aprilie 2014 i-a informat că nu dispune de teren agricol cu suprafața de xxxxxxx h, însă potrivit deciziei Consiliului comunei Lozova nr.xxxxxx din 09 octombrie 2012, UTA Lozova deține cu drept de proprietate teren agricol cu suprafața de xxxxxx ha, număr cadastral xxxxxxx. Având în vedere faptul că Primăria comunei Lozova la momentul vânzării terenului către reclamantă a ascuns existența viciului juridic în privința terenului înstrăinat, în temeiul prevederilor art. 315, 316, 753, 764, 765, 767, 768 Cod civil, pârâta este obligată să repare prejudiciul, în cazul dat prin compensarea altui teren echivalent de care dispune.

Prin încheierea din 18 decembrie 2014 a Judecătoriei Strășeni a fost aplicat sechestru pe terenul cu număr cadastral xxxxxxxxxx, cu destinația teren agricol, situat în comuna Lozova r-nul Strășeni (f.d.36). Prin decizia din 10 martie 2015 a Curții de Apel Chișinău a fost admis recursul declarat de Rezervația Naturală „Codrii” Î.S., s-a casat integral încheierea Judecătoriei Strășeni din 18 decembrie 2014, soluționând prin decizie problema în fond, s-a respins ca nefondată cererea Societății cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” privind aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii (f.d.52-58). Prin încheierea din 17 august 2015 a Judecătoriei Strășeni procesul în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” împotriva Primăriei comunei Lozova, intervenienți accesorii OCT Strășeni, Consiliul comunei Lozova, Rezervația Naturală „Codrii” Î.S.

privind obligarea transmiterii terenului în natură a fost suspendat până la data rămânerii irevocabile a hotărârii în pricina civilă la acțiunea civilă depusă de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului comunei Lozova cu privire la anularea deciziei Consiliului comunei Lozova nr.6/1 din 15 decembrie 2014 „Cu privire la examinarea cererii prealabile” (f.d.76-77). Prin încheierea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central procesul civil la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” împotriva Primăriei comunei Lozova, intervenienți accesorii OCT Strășeni, Consiliul comunei Lozova, Rezervația Naturală „Codrii” Î.S.

privind obligarea transmiterii terenului în natură, a fost reluat (f.d.127). Prin hotărârea din 07 aprilie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cererea de chemare în judicată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” împotriva Primăriei comunei Lozova, intervenienți accesorii OCT Strășeni, Consiliul comunei Lozova, Rezervația Naturală „Codrii” Î.S. privind obligarea transmiterii în natură a suprafeței de xxxxxx ha din terenul agricol cu suprafața de xxxx ha, număr cadastral xxxxxxxxx, a fost respinsă.

Prin decizia din 05 octombrie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii”, casată hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Central din 07 aprilie 2017 și s-a emisă o hotărâre nouă, 2 prin care a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” împotriva Primăriei comunei Lozova, intervenienți accesorii OCT Strășeni, Consiliul comunei Lozova, Rezervația Naturală „Codrii” Î.S. privind obligarea transmiterii terenului în natură. La data de 19 iunie 2018 Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” reprezentată de avocatul Gheorghe Nicolaescu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel, deoarece a fost interpretată eronat legea. Instanțele ierarhic inferioare la examinarea cauzei s-au axat pe legalitatea și oportunitatea deciziei nr. xxxxxxxx din 09 octombrie 2012 emisă de către Consiliul comunei Lozova, dar nu a examinat cererea de chemare în judecată potrivit prevederilor și competențelor legale, astfel încălcîndu-se dreptul de proprietate a „Globul Păcii” S.R.L. De asemenea, au fost aplicate eronat prevederile art.46 din Constituția Republicii Moldova, art.315 alin. (1), 337 Cod civil și nu s-a ținut cont de faptul că terenul cu număr cadastral xxxxxxx, cu suprafața de xxxxxxx ha a fost transmis Agenției „Moldsilva” în gestiune și nu în proprietate.

Instanța de judecată nu a dat o apreciere corectă circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei, deoarece a fost încălcat dreptul cumpărătorului de a cere executarea în natură a obligațiilor contractuale potrivit art.782 Cod civil. Instanțele judecătorești urmează să răspundă la toate argumentele participanților la proces printr-o decizie motivată. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului atestă faptul că decizia Curții de Apel Chișinău din 05 octombrie 2017 a fost primită de către reprezentantul reclamantei, avocatul Gheorghe Nicolaescu la 19 aprilie 2018 (f.d.183).

Respectiv, recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” reprezentată de avocatul Gheorghe Nicolaescu la 19 iunie 2018, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2) Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. La 04 iulie 2018, în adresa Primăriei comunei Lozova, OCT Strășeni, Consiliului comunei Lozova și Rezervației Naturale „Codrii” Î.S, a fost expediată copia recursului declarat, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței.

3 Prin referința depusă la data de 13 iulie 2018, Rezervația Naturală „Codrii” Î.S a solicitat să fie considerat inadmisibil recursul declarat de către Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” reprezentată de avocatul Gheorghe Nicolaescu. În conformitate cu art.439 alin.(3) Cod de procedură civilă, judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii” reprezentată de avocatul Gheorghe Nicolaescu este inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art.432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Conform prevederilor art.433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea cu Răspundere 4 Limitată „Globul Păcii” reprezentată de avocatul Gheorghe Nicolaescu nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu confirmă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a fi respins. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, încălcările invocate de către recurent la caz, nu conțin exclusiv chestiuni de drept și nu permit încadrarea lor în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art.432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă, însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle v.Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Latourniere v.Franța, 10 decembrie 2002, parag.2; Hansen v.Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). În acest sens, în concepția Curții Europeane a Drepturilor Omului articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995; Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

Prin urmare, din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel a examinat cauza sub toate aspectele, cu respectarea normelor de procedură și aplicarea corectă a legii materiale, iar în esența lor argumentele recursului au fost verificate minuțios la judecarea cauzei în ordine de apel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează 5 că necesită de a considera inadmisibil recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Globul Păcii”. În conformitate cu art.art.270, 433 lit.a), 440 Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de „Globul Păcii” S.R.L., reprezentată de avocatul Gheorghe Nicolaescu.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecători Nina Vascan Victor Burduh 6