2ra-2219/18 — Protectia dreptului de proprietate și înlăturarea obstacolelor

Dosar nr. 2ra-2219/18

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud. T.Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

7 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Svetlana Filincova

judecătorii: Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Silviana Baltag,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Baltaga

împotriva Silvianei Baltag cu privire la protecția dreptului de proprietate prin

restabilirea gardului și înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate a

bunului imobil și a terenului aferent, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Silviana Baltag, s-a casat parțial hotărârea din 20 iulie 2017 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central și în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a

pretenției,

c o n s t a t ă:

La 23 decembrie 2015, Petru Baltaga a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Silvianei Baltag cu privire la protecția dreptului de proprietate prin

restabilirea gardului și înlăturarea obstacolelor în folosirea dreptului de proprietate a

bunului imobil, terenului aferent, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, în temeiul contractului de vânzare-

cumpărare a imobilului nr. 317 din 8 februarie 2001, înregistrat la Oficiul Cadastral

Teritorial Strășeni, a obținut dreptul de proprietate a bunului imobil cu nr. cadastral

xxxxxxxxxxxx. În pașaportul tehnic de inventariere a imobilului dat, este indicat că

între proprietatea reclamantului și a pârâtei există gard din plasă metalică.

La data de 21 septembrie 2010, angajații Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni a

întocmit planul cadastral (geometric) a bunului imobil cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx

și a bunului imobil din or. Xxxxxxxx, str. Xxxxxxxxxx xx, ce aparține Silvianei Baltag

și s-a indicat în natură hotarul dintre gospodăriile acestora.

Ulterior, Silviana Baltag profitând de situația că reclamantul era plecat la muncă în

afara țării, în primăvara anului 2007, abuziv a demolat gardul instalat între proprietăți,

1

deposedându-l astfel de o parte din terenul din spatele bucătăriei de vară, cu suprafața

de aproximativ 0,01 ha.

A indicat că, Silviana Baltag a acaparat abuziv accesul la partea din spate a

bucătăriei de vară, a construit casa fără respectarea normelor în construcții și fără

consimțământul reclamantului cu una din ieșirile casei în hotarul dintre bunurile

imobile.

La 3 decembrie 2015 s-a adresat Primăriei Strășeni în scopul efectuării măsurărilor

și de a interveni la fața locului. Însă, prin răspunsul nr. 1238 din 9 decembrie 2015, i s-

a comunicat că situația de conflict se soluționează pe cale amiabilă sau în instanța de

judecată.

A menționat că, din anul 2007 această porțiune de teren acaparată abuziv de către

pârâtă nu este reflectată în nici o evidență funciară, nici la Primăria or. Strășeni și nici

la Oficiul Cadastral Teritorial Strășeni, deoarece hotarul în natură a fost indicat la data

de 21 septembrie 2010 conform măsurărilor efectuate și indicate în planul cadastral

geometric nr. xxxxxxxxxxxx, care nu poate fi modificat.

Reclamantul a solicitat obligarea pârâtei de a demonta saraiul construit pe hotarul

stabilit între proprietăți, obligarea de a nu crea obstacole în folosirea terenului aferent

imobilului cu nr. cadastral xxxxxxxxxxxx, permiterea reclamantului la reconstrucția

gardului stabilit între aceste două gospodării, încasarea din contul pârâtei în beneficiul

reclamantului a cheltuielilor de judecată.

La 30 mai 2016, reclamantul a înaintat cerere de concretizare a pretențiilor,

solicitând protecția dreptului său de proprietate prin restabilirea pe linie dreaptă, din

contul pârâtei a gardului între terenul lui și terenul pârâtei, fiind înlăturate de către

Silviana Baltag orice obstacole pentru restabilirea gardului, precum și demolarea, din

contul acesteia a saraiului neautorizat din scânduri de lemn, de pe terenul Silvianei

Baltag, care se află în imediata apropiere de la construcțiile de pe terenul lui Petru

Baltaga, din or. Xxxxxxxxx. str. Xxxxxxxxxx nr. xx, cu suprafața de 0.0937 ha,

încasarea de la Silviana Baltag în folosul lui Petru Baltaga a compensației bănești

pentru prejudiciul moral în sumă de 250 000 de lei, precum și cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 20 iulie 2017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, acțiunea

depusă de către Petru Baltaga a fost admisă parțial. S-a obligat Silviana Baltag de a

restabili pe linie dreaptă pe cont propriu gardul între terenul lui Petru Baltaga din or.

Strășeni, str. Toma Ciorbă nr. 3, cu suprafața de 0, 0937 ha, cod cadastral

xxxxxxxxxxxx și terenul pârâtei Silviana Baltag. S-a obligat Silviana Baltag de a

demola din cont propriu saraiul neautorizat din scânduri de lemn, care se află în

imediată apropiere de la construcțiile amplasate pe terenul lui Petru Baltag. S-a încasat

de la Silviana Baltag în beneficiul lui Petru Baltag prejudiciul moral în suma de 3 000

lei. S-a încasat de la Silviana Baltag în beneficiul lui Petru Baltag cheltuielile de

judecată legate de achitarea taxei de stat în sumă de 200 de lei și cheltuielile legate de

asistența juridică în sumă de 3 000 de ei, în total suma 3 200 de lei. În rest, acțiunea a

fost respinsă.

Prin decizia din 29 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Silviana Baltag, s-a casat parțial hotărârea din 20 iulie 2017 a Judecătoriei

Strășeni, sediul Central și în această parte s-a pronunțat o nouă hotărâre de respingere a

pretenției de încasare a prejudiciului moral. În rest, s-a menținut hotărârea din 20 iulie

017 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

2

La 23 august 2018, Silviana Baltag a depus cerere de recurs, fiind ulterior

completată prin recursul suplimentar din 6 noiembrie 2018 împotriva deciziei din 29

mai 2018 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii de recurs a invocat drept temeiuri de declarare a recursului,

instanța nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să

fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea

A menționat că, conținutul hotărârii contestate nu are o argumentare clară, care

trebuia să rezulte din probele prezentate de partea interesată.

În opinia Silvianei Baltag instanțele de judecată și-au depășit în mod evident

competența la adoptarea hotărârilor și și-au atribuit rolul de experți în domeniul

cadastrului.

Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel

și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie

respinsă.

Conform art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 29 mai 2018, dar date care

ar confirma recepționarea acesteia de către recurent la dosar lipsesc.

Astfel, recursul declarat la data de 23 august 2018, este în termen.

Examinând temeiurile recursului declarat de către Silviana Baltag, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, completul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un

temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau

alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

3

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art. 130 Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

(Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230).

Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin

însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că,

modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare

depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de

atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Silviana Baltag, nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Silviana Baltag.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Visternicean

Nicolae Craiu

4