2ac-254/22 — declararea nulitatii actului juridic, radierea dreptului de proprietate, obligarea demolarii constructiei neautorizate si compensarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulitatii actului juridic, radierea dreptului de proprietate, obligarea demolarii constructiei neautorizate si compensarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- conflict negativ de competenta
2ac-254/22 — declararea nulitatii actului juridic, radierea dreptului de proprietate, obligarea demolarii constructiei neautorizate si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ac-254/22
2-19060018-01-2cc-11112022
Î N C H E I E R E
23 noiembrie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
examinând conflictul negativ de competență dintre completul de drept comun al
Curții de Apel Chișinău și completul specializat în examinarea cauzelor de contencios
administrativ al Curții de Apel Chișinău,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Baltaga împotriva
Silvianei Baltaga, intervenienți accesorii Primăria municipiului Strășeni, Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu, cu privire la
declararea nulității actului juridic, radierea dreptului de proprietate din registru,
obligarea demolării construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată,
c o n s t a t ă :
La 18 februarie 2019, Petru Baltaga a depus cerere de chemare în judecată împotriva
Silvianei Baltag, intervenienți accesorii Primăria municipiului Strășeni, Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu, cu privire la
declararea nulității actului juridic, radierea dreptului de proprietate din registru,
obligarea demolării construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea din 27 noiembrie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-au
atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Primăria mun. Strășeni, Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu.
Prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a respins
cererea de chemare în judecată depusă de Petru Baltaga împotriva Silvianei Baltag,
intervenienți accesorii Primăria mun. Strășeni, Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu, cu privire la declararea nulității actului
juridic, radierea dreptului de proprietate din registru, obligarea demolării construcției
neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.
La 22 iulie 2020, Petru Baltaga, reprezentat de avocatul Gheorghe Trifan, a depus
apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea integrală a acesteia și
emiterea unei hotărâri noi.
1
Prin decizia din 3 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus de
Petru Baltaga, reprezentat de avocatul Gheorghe Trifan. S-a casat hotărârea din 17 iulie
2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a pronunțat o hotărâre nouă, potrivit
căreia: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Petru Baltaga împotriva
Silvianei Baltag, intervenienți accesorii Primăria mun. Strășeni, Instituția Publică
„Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu, cu privire la declararea
nulității actului juridic, radierea dreptului de proprietate din registru, obligarea demolării
construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată.
S-a anulat procesul-verbal de recepție finală nr.01 din 15 aprilie 2017, cu privire la
construcțiile neautorizate efectuate de Silviana Baltag în imobilul din str. C. Stamati, 15,
mun. Strășeni, identificat prin numărul cadastral 8001110242, cu radierea înregistrării
din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a Silvianei Baltag în baza
procesului verbal de recepție finală nr. 01 din 15 aprilie 2017.
S-a obligat Silviana Baltag să demoleze, din contul propriu, construcțiile
neautorizate efectuate de aceasta în imobilul din str. C. Stamati, 15 mun. Strășeni,
identificat prin numărul cadastral 8001110242, înregistrate în Registrul Bunurilor
Imobile în baza procesului verbal de recepție finală nr. 01 din 15 aprilie 2017.
S-a încasat de la Silviana Baltag în folosul reclamantului suma de 300 lei cu titlu de
taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 225 de lei cu
titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel.
La 3 decembrie 2021, Silviana Baltag a depus recurs împotriva deciziei din 3 iunie
2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
Prin decizia din 16 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul
depus de Silviana Baltag. S-a casat integral decizia din 3 iunie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Petru Baltaga împotriva Silvianei Baltag, intervenienți accesorii Primăria municipiului
Strășeni, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu,
cu privire la declararea nulității actului juridic, radierea dreptului de proprietate din
registru, obligarea demolării construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de
judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 25 octombrie 2022 a completului în examinarea cauzelor de drept
comun al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel
Chișinău, s-a dispus declinarea competenței completului în materie de drept comun, în
favoarea completelor specializate în materie de contencios administrativ (f.d. 144-148,
vol. II).
Prin încheierea din 2 noiembrie 2022 a completului specializat în examinarea
cauzelor de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, s-a suspendat
examinarea cererii de apel depusă de Petru Baltaga, reprezentat de avocatul Gheorghe
Trifan, împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
dosarul civil fiind transmis la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului
negativ de competență (f.d. 153-157, vol. II).
Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
2
Curții Supreme de Justiție constată competența completului în materie de drept comun
al Curții de Apel Chișinău de a judeca prezenta cauză, din considerentele ce urmează.
Conform articolului 200 alin. (1) și (3) din Codul administrativ, instanța de judecată
în fața căreia a apărut conflictul de competență de natura celui definit la art. 58 alin. (2)
suspendă din oficiu procesul și prezintă dosarul instanței competente să soluționeze
conflictul de competență.
Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de
către Curtea Supremă de Justiție.
Prevederi similare sunt stipulate și la art. 44 alin. (3) și (9) din Codul de procedură
civilă, conform cărora conflictul de competență dintre două sau mai multe judecătorii
care nu țin de aceeași curte de apel ori dintre o judecătorie și o curte de apel, ori între
curțile de apel se judecă de Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție.
Instanța competentă să judece conflictul de competență soluționează, fără citarea
participanților la proces, conflictul dintre instanțe printr-o încheiere, care nu se supune
nici unei căi de atac.
Colegiul menționează că dispozițiile art. 200 alin. (3) din Codul administrativ și art.
44 din Codul de procedură civilă nu reglementează instituția conflictului de competență
dintre două colegii specializate ale aceleiași curți de apel. Respectiv, aceste norme
urmează a fi aplicate în speță prin analogie.
În conformitate cu art. 5 din Codul administrativ, activitatea administrativă
reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor
administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de
autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea legii și
se aplică nemijlocit legea.
Articolul 7 din Codul administrativ stabilește că autoritate publică se consideră orice
structură organizatorică sau organ instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act
normativ, care acționează în regim de putere publică în scopul realizării unui interes
public.
Conform art. 20 din Codul administrativ, dacă printr-o activitate administrativă se
încalcă un drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, acest drept poate fi revendicat
printr-o acțiune în contencios administrativ, cu privire la care decid instanțele de
judecată competente pentru examinarea procedurii de contencios administrativ, conform
prezentului cod.
Din materialele cauzei rezultă că Petru Baltaga a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Silvianei Baltag, intervenienți accesorii Primăria municipiului Strășeni,
Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu, cu privire
la declararea nulității procesului –verbal de recepție finală nr. 1 din 15 aprilie 2017, cu
privire la construcțiile neautorizate, efectuate de pârâtă în imobilul ce-i aparține, situat
în mun. Strășeni, str. C. Stamati, 15, cu nr. cadastral 8001110242, și anume : a) demisol
locativ cu S=19,3 m.p., b) terasă a, cu S=5,8 m. p., c) anexa A2, cu S=54 m. p., anexa
A2, cu S=21,6 m. p., radierea dreptului de proprietate din registru, obligarea demolării
construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată.
3
Prin hotărârea din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, s-a respins
cererea de chemare în judecată depusă de Petru Baltaga împotriva Silvianei Baltag,
intervenienți accesorii Primăria mun. Strășeni, Instituția Publică „Agenția Servicii
Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu, cu privire la declararea nulității actului
juridic, radierea dreptului de proprietate din registru, obligarea demolării construcției
neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată.
La 22 iulie 2020, Petru Baltaga, reprezentat de avocatul Gheorghe Trifan, a depus
apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând casarea integrală a acesteia și
emiterea unei hotărâri noi.
Prin decizia din 3 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus de
Petru Baltaga, reprezentat de avocatul Gheorghe Trifan. S-a casat hotărârea din 17 iulie
2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central și s-a pronunțat o hotărâre nouă, potrivit
căreia: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Petru Baltaga împotriva
Silvianei Baltag, intervenienți accesorii Primăria mun. Strășeni, Instituția Publică
„Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu, cu privire la declararea
nulității actului juridic, radierea dreptului de proprietate din registru, obligarea demolării
construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată.
S-a anulat procesul-verbal de recepție finală nr.01 din 15 aprilie 2017, cu privire la
construcțiile neautorizate efectuate de Silviana Baltag în imobilul din str. C. Stamati, 15,
mun. Strășeni, identificat prin numărul cadastral 8001110242, cu radierea înregistrării
din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate a Silvianei Baltag în baza
procesului verbal de recepție finală nr. 01 din 15 aprilie 2017.
S-a obligat Silviana Baltag să demoleze, din contul propriu, construcțiile
neautorizate efectuate de aceasta în imobilul din str. C. Stamati, 15, mun. Strășeni,
identificat prin numărul cadastral 8001110242, înregistrate în Registrul bunurilor
imobile în baza procesului verbal de recepție finală nr. 01 din 15 aprilie 2017.
S-a încasat de la Silviana Baltag în folosul reclamantului suma de 300 lei cu titlu de
taxă de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată și suma de 225 de lei cu
titlu de taxă de stat achitată la depunerea cererii de apel.
La 3 decembrie 2021, Silviana Baltag a depus recurs împotriva deciziei din 3 iunie
2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
Prin decizia din 16 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis recursul
depus de Silviana Baltag. S-a casat integral decizia din 3 iunie 2021 a Curții de Apel
Chișinău, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Petru Baltaga împotriva Silvianei Baltag, intervenienți accesorii Primăria municipiului
Strășeni, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu,
cu privire la declararea nulității actului juridic, radierea dreptului de proprietate din
registru, obligarea demolării construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de
judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, la Curtea de Apel
Chișinău, în alt complet de judecată.
Prin încheierea din 25 octombrie 2022 a completului în examinarea cauzelor de drept
comun al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții de Apel
Chișinău, s-a dispus declinarea competenței completului specializat în materie de drept
4
comun, în favoarea completelor specializate în materie de contencios administrativ (f.d.
144-148, vol. II).
Prin încheierea din 2 noiembrie 2022 a completului specializat în examinarea
cauzelor de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău, a fost suspendată
examinarea cererii de apel depusă de Petru Baltaga, reprezentat de avocatul Gheorghe
Trifan, împotriva hotărârii din 17 iulie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
dosarul civil fiind transmis la Curtea Supremă de Justiție pentru soluționarea conflictului
negativ de competență (f.d. 153-157, vol. II).
Conform art. 33, alin. (1) din Codul de procedură civilă instanțele judecătorești
judecă toate cauzele civile cu participarea persoanelor fizice, persoanelor juridice și
autorităților publice privind apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime
încălcate sau contestate, cauze pentru care legea nu prevede competența altor organe.
Prevederile art. 191, alin. (1) din Codul administrativ stipulează că cu excepția
cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond toate acțiunile în
contencios administrativ.
Pentru soluționarea conflictului de competentă apărut între completul specializat în
examinarea cauzelor de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău și completul
de drept comun al Curții de Apel Chișinău, urmează de stabilit dacă procesul - verbal de
recepție finală nr. 01 din 15 aprilie 2017 eliberat Silvianei Baltag întrunește sau nu
elementele definitorii ale unui act administrativ.
În conformitate cu art. 10 din Codul administrativ, actul administrativ individual este
orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de autoritatea publică pentru
reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce
nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice
de drept public. Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru
prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este un act administrativ
individual.
Potrivit normei de drept sus-citate, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează că obiect al acțiunii în
contencios administrativ constituie verificarea legalității actului administrativ
individual, contractului administrativ sau refuzului de a soluționa o cerere și care este
emis de o autoritate publică, reprezintă o măsură suverană, adoptată de autoritatea
publică, în domeniul dreptului public, este o reglementare ce se referă la un caz
individual și are efect nemijlocit în exterior.
În speța dedusă judecății, obiectul litigiului este procesul - verbal de recepție finală
nr. 01 din 15 aprilie 2017.
În conformitate cu art. 18, alin. (1) al Legii privind calitatea în construcții nr. 721
din data de 2 februarie 1996, recepția construcțiilor este obligatorie și constituie
certificarea realizării acestora pe baza examinării lor nemijlocite, în conformitate cu
documentația de proiect și execuție și cu alte documente cuprinse în cartea tehnică a
construcției.
Alin. (3) al aceluiași articol statuează că recepția construcțiilor se face de către
investitor în prezența proiectantului și a executantului și (sau) reprezentanților de
specialitate desemnați de aceștia în conformitate cu legislația.
5
În conformitate cu prevederile pct. 1 din Regulamentul de recepție a construcțiilor
și instalațiilor aferente, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996, (în
redacția inițială, valabilă la data perfectării procesului verbal de recepție finală contestat)
recepția constituie o componentă a sistemului calității în construcții și este actul prin
care comisia de recepție declară că acceptă și preia lucrarea definitivată de construcție
și instalațiile aferente acesteia, cu sau fără rezerve, și că aceasta poate fi dată în folosință.
Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în
conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție, asumându-și,
totodată, pentru lucrările executate răspunderea prevăzută de lege.
Punctul 37 din Regulament, prevede că la recepția finală participă: - investitorul; -
comisia de recepție desemnată de investitor; - proiectantul lucrării; - executantul.
Potrivit pct. 40 din Regulament la terminarea recepției, comisia de recepție își va
consemna observațiile și concluziile în procesul-verbal de recepție finală, întocmit
conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul Regulament, pe care îl va înainta
investitorului în termen de 3 zile lucrătoare împreună cu recomandarea de admitere cu
sau fără obiecții a recepției, de amânare sau de respingere a ei.
Din conținutul normelor de drept sus- menționate rezultă că recepția unei construcții
se efectuează de către investitor, care și formează comisia de recepție. În componența
comisiei de recepție finală fac parte investitorul, comisia de recepție desemnată de
investitor, proiectantul lucrării și executantul. Deci, comisia de recepție finală nu este
creată prin lege sau prin act administrativ, iar prin prisma art. 7 din Codul administrativ
nu este o autoritate publică, care acționează în regim de putere publică în scopul
realizării unui interes public.
Respectiv, procesul - verbal de recepție finală, deși se referă la un caz individual cu
efect în exterior, acesta nu poate fi apreciat ca act administrativ care poate fi supus
controlului judecătoresc în acțiune în contencios administrativ, or, pentru a fi examinate
în procedura contenciosului administrativ, acțiunile urmează a fi inițiate împotriva unei
autorități publice, care a emis actul administrativ.
Subsidiar, instanța de recurs notează că reclamantul unei acțiuni în contenciosul
administrativ, în temeiul art. 204 al Codului administrativ, poate fi persoana care
pretinde încălcarea unui drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, vătămare sau
încălcarea unui drept legitim sau o libertate stabilită prin lege, vătămare sau încălcare
cauzată de o autoritate publică și care rezultă din activitatea administrativă a acestei
autorități, iar pârât poate fi doar autoritatea care acționează în regim de putere respectivă.
Or, din conținutul cererii de chemare în judecată se atestă că Petru Baltaga nu
pretinde încălcarea unui drept vătămat de către o autoritate publică, ci din contra în
privința unei persoane fizice, la caz Silviana Baltaga, care a și format comisia de recepție
finală conform Regulamentului de recepție a construcțiilor și instalațiilor aferente,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 285 din 23 mai 1996.
Așadar, față de obiectul și părțile prezentei acțiuni și de temeiurile de fapt și de drept
invocate de către reclamant, competența jurisdicțională materială de examinare a
litigiului aparține completului în materie de drept comun și nu de contencios
administrativ, motiv pentru care se va stabili competența examinării cererii de apel în
procedură contencioasă generală în instanța de drept comun.
6
Din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției
de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență clar
stabilită de legea națională, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție va soluționa conflictul negativ de competență, prin
constatarea competenței la examinarea și soluționarea cauzei sus nominalizate a
completului specializat în materie de drept civil și comercial al Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 200 alin. (1) și (3), 230 din Codul administrativ, 44 alin. (3),
(9) din Codul procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se constată competența completului în materie de drept comun al Curții de Apel
Chișinău, la judecarea în ordine de apel a cauzei civile, la cererea de chemare în judecată
depusă de Petru Baltaga împotriva Silvianei Baltaga, intervenienți accesorii Primăria
municipiului Strășeni, Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și
Nicolae Sîrbu, cu privire la declararea nulității actului juridic, radierea dreptului de
proprietate din registru, obligarea demolării construcției neautorizate și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Petru Baltaga împotriva
Silvianei Baltaga, intervenienți accesorii Primăria municipiului Strășeni, Instituția
Publică „Agenția Servicii Publice”, Nicolae Torlac și Nicolae Sîrbu, cu privire la
declararea nulității actului juridic, radierea dreptului de proprietate din registru,
obligarea demolării construcției neautorizate și compensarea cheltuielilor de judecată se
remite spre judecare Curții de Apel Chișinău.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele sedinței,
Judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Iurie Bejenaru
Nicolae Craiu
7