2ra-414/21 — Înlăturarea obstacolelor

Dosarul nr. 2ra-414/21

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă, judecător – D. Dubcovețchi

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Buhnaci, A. Malîi, V. Sîrbu

Î N C H E I E R E

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de avocatul Aurelia Parpalac în

interesele GȚ „Sofia Țurcan”,

în cauza civilă la cererea înaintată de GȚ „Sofia Țurcan” împotriva Primăriei s.

Feștelița și Bulat Vitalie cu privire la înlăturarea obstacolelor în folosirea terenului

de pământ, obligarea Primăriei s. Feștelița să întocmească și să elibereze planul

cadastral cu calea de acces de deplasare spre terenurile agricole și încasarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de GȚ „Sofia Țurcan”, fiind menținută hotărârea din 30

august 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

c o n s t a t ă:

La 11 martie 2019, GȚ „Sofia Țurcan” a înaintat o cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei s. Feștelița și Bulat Vitalie cu privire la înlăturarea obstacolelor

în folosirea terenului de pământ, obligarea Primăriei s. Feștelița să întocmească și să

elibereze planul cadastral cu calea de acces de deplasare spre terenurile agricole și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii depuse a indicat că este proprietara terenurilor agricole din

s. Feștelița, r-l Ștefan Vodă, cu o suprafață de aproximativ 1,000 ha și, respectiv,

1,200 hectare, în temeiul contractelor de vânzare-cumpărare a terenurilor,

înregistrate la notarii Sîrbu Svetlana și Anatolie Luchian. În anul 2016, Primăria

Feștelița a vândut prin licitație terenurile agricole situate alături de terenurile

agricole ale reclamantei, unde erau amplasate și căile de acces, adică drumul pe care

reclamanta se deplasa spre terenurile agricole pentru prelucrarea și strângerea roadei.

Din primăvara anului 2017, noul proprietar al terenurilor agricole, Bulat Vitalie,

a arat drumurile, adică căile de acces spre terenurile agricole ale reclamantei, astfel

aceasta nu mai are cale de acces spre terenurile agricole.

1

Potrivit reclamantei, aceasta s-a adresat către Primăria s. Feștelița pentru a fi

soluționată problema obstacolelor create, însă primăria i-a respins cererea,

declarându-i-se verbal să se adreseze noului proprietar.

Noul proprietar al terenurilor învecinate, Bulat Vitalie, a fost împotriva

deschiderii căii de acces, motivând că este proprietatea lui privată.

Reieșind din cele expuse, reclamanta a solicitat înlăturarea obstacolelor în

folosirea lotului de teren, prin obligarea Primăriei s. Feștelița să creeze drumul de

acces spre terenurile ce-i aparțin, obligarea Primăriei s. Feștelița de a elibera planul

cadastral cu calea de acces spre lotul de teren și încasarea de la Primăria s. Feștelița

a cheltuielilor de judecată în sumă de 3 100 lei.

Prin hotărârea din 30 august 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de GȚ „Sofia Țurcan”, fiind menținută hotărârea din 30 august 2019

a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că, Primăria s. Feștelița, r-nul

Ștefan Vodă, prin răspunsul nr. 125 din 28 noiembrie 2018, a confirmat faptul că,

terenul cu nr. cadastral XXXXXXXX, are cale de acces din partea de est, printre

terenul destinat grădinilor și fosta plantație de struguri „Magaraci”. Mai mult, în

cazul în care terenurile reclamantei au fost formate ca bunuri imobile în afara

Programului național “Pământ”, o cale de acces mai favorabilă nu a fost posibil de

creat, decât utilizarea căii de acces existentă, or crearea căilor de acces printre

terenurile private așa cum a solicitat reclamanta, nu poate fi admisă.

La 30 decembrie 2020, avocatul Aurelia Parpalac în interesele GȚ „Sofia

Țurcan”, a contestat cu recurs decizia din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău.

În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat

normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele

importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de către

participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele

pricinii. Suplimentar au fost indicate circumstanțe și motive similare celor din

acțiune și cererea de apel.

Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei din 23

septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare în

instanța de apel în alt complet de judecată.

La 09 februarie 2021, primarul s. Feștelița, r. Ștefan Vodă – Tudoreanu Nicolae

a depus referință la cererea de recurs, solicitând respingerea acesteia.

La 16 februarie 2021, Bulat Vitalie a depus referință la cererea de recurs,

invocând că argumentele recurentei sunt neîntemeiate și că terenul său nu are hotar

comun cu cel ce aparține recurentei.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele

pricinii și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul

Aurelia Parpalac în interesele GȚ „Sofia Țurcan” este neîntemeiat și urmează a fi

declarat inadmisibil, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului este de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

2

Alineatul (2) al aceluiași articol prevede că termenul de 2 luni este termen de

decădere și nu poate fi restabilit.

Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

23 septembrie 2020 și expediată participanților la proces la 28 octombrie 2020 (f.d.

170), însă la materialele cauzei nu există înscrisuri care să certifice momentul

recepționării acesteia de către recurentă. Astfel, având în vedere faptul că recursul

declarat împotriva deciziei din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost

înregistrat la 30 decembrie 2020, în conformitate cu art. 434 din Codul de procedură

civilă, acesta se consideră declarat în termen.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții

de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul

de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind

din prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina

recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării

acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de recurentă nu pot duce la admisibilitatea

recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură

civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii

a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentei cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict

prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Abordarea recurentei, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acesteia

cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea

omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

3

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată

în cererea de recurs declarată de avocatul Aurelia Parpalac în interesele GȚ „Sofia

Țurcan”.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

declarării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a), c) și art. 440 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Aurelia Parpalac în

interesele GȚ „Sofia Țurcan”.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Dumitru Mardari

4