3ra-336/21 — anularea actului administrativ, revendicarea bunului imobil din posesia si folosinta ilegala, recunoasterea dreptului de proprietate in temeiul mostenirii testamentare sau uzucapiunii, obligarea organului cadastral sa efectuieze rectificari si modificari in Registrul bunurilor imobile, recunoasterea nula a testamentului si certificatrului de mostenitor testamentar, repararea prejudiciului material si moral si compensarea cheltuielilor de judecata

3ra-336/21 — anularea actului administrativ, revendicarea bunului imobil din posesia si folosinta ilegala, recunoasterea dreptului de proprietate in temeiul mostenirii testamentare sau uzucapiunii, obligarea organului cadastral sa efectuieze rectificari si modificari in Registrul bunurilor imobile, recunoasterea nula a testamentului si certificatrului de mostenitor testamentar, repararea prejudiciului material si moral si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-336/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău sediul Centru (C. Valah)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Mihaila, V. Sîrbu)

D E C I Z I E

04 august 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Anatolie Țurcan

Nina Vascan

examinând recursurile depuse de Ecaterina Matcov, reprezentată de avocații

Igor Gargaun și Zinaida Leporda, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de

avocatul Igor Selchin și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu împotriva Ecaterinei Matcov, Primăriei și

Consiliului s. Ghidighici, mun. Chișinău, Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, terți notarii Adelina Bumbu și Taisia Culava privind revendicarea bunurilor

imobile din posesia și folosința ilegală, recunoașterea dreptului de proprietate în

temeiul moștenirii testamentare sau uzucapiunii, obligarea organului cadastral să

efectueze rectificări și modificări în Registrul bunurilor imobile, recunoașterea nulă

a testamentului și certificatului de moștenitor testamentar, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată, și

la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bucșanu împotriva Primăriei și

Consiliului s. Ghidighici mun. Chișinău, terți Ecaterina Matcov și Instituția Publică

„Agenția Servicii Publice” privind anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile depuse de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

Ecaterina Matcov, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu și s-a menținut hotărârea din

10 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 18 februarie 2015 Ion Bucșanu, reprezentat de avocatul Alexandru Adam a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului s. Ghidighici

mun. Chișinău, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și Oficiul Cadastral

Teritorial nr. 1 filiala ÎS „Cadastru” (în continuare OCT nr. 1 filiala ÎS „Cadastru”),

prin care a solicitat anularea actului administrativ cu rectificarea planului geometric

și eliberarea noului Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. XXXXXX, care corespunde situației de fapt și compensarea cheltuielilor de

judecată în sumă de 5000 de lei.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul a relatat că deține

dreptul de proprietate asupra lotului de teren cu nr. cadastral XXXXXX, suprafața de

0,1912 ha, situat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX din data de

24 martie 1984, precum și a construcțiilor de pe acest teren.

La 22 aprilie 2002 i-a fost eliberat titlu de autentificare a dreptului deținătorului

de teren pentru construcție locativă cu nr. cadastral XXXXXX, suprafața de

0,1912 ha, conform hotarelor indicate în plan, trecut în Registrul cadastral al

deținătorului de terenuri la nr. XXXXXX din 05 august 2002.

Reclamantul a relevat că analizând conținutul titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nou cu a celui vechi, a remarcat că planul este greșit, or, acesta

nu corespunde cu planurile eliberate la 15 ianuarie 1990 și ulterior la

17 septembrie 1998, motiv din care s-a adresat Primăriei s. Ghidighici cu plângerea

nr. 02/1-25 din 01 iulie 2013, prin care a solicitat să fie efectuate măsurările, pentru

oficializarea trecerii libere la strada centrală.

Prin răspunsul din 07 august 2013, Consiliul s. Ghidighici i-a comunicat că în

cadrul efectuării lucrărilor de înregistrare masivă a imobilelor din intravilanul

s. Ghidighici în anul 2001, programul respectiv s-a desfășurat cu încălcări grave în

privința preciziei măsurărilor, astfel fiind depistate multiple erori necorespunzătoare,

corectarea cărora se efectuează de către OTC Chișinău nr. 1, în temeiul actului de

constatare la fața locului pentru actualizarea planului geometric, care se efectuează la

solicitarea deținătorului de teren cu participarea vecinilor.

Ion Bucșanu, reprezentat de avocatul Alexandru Adam a susținut că s-a adresat

către OTC Chișinău nr. 1 solicitând perfectarea actului de constatare pe teren, precum

și vecinei Ecaterina Matcov, care refuză să se prezinte la OTC Chișinău nr. 1, în

scopul confirmării acordului de a rectifica planul geometric, a înaintat cereri

prealabile în adresa părților în scopul remedierii pe cale amiabilă a litigiului, însă fără

succes, motiv pentru care a depus prezenta cerere de chemare în judecată.

Ion Bucșanu, reprezentat de avocatul Alexandru Adam a solicitat anularea

actului administrativ, cu rectificarea planului geometric și eliberarea noului Titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. XXXXXX, care corespunde

situației de fapt, și compensarea cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 12 octombrie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Bucșanu (f.d.124-129, Vol.II).

Prin decizia din 16 martie 2016 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul depus

de Ion Bucșanu, reprezentat de avocatul Alexandru Adam, s-a casat hotărârea din

12 octombrie 2015 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău cu restituirea cauzei în

aceiași instanță, în alt complet de judecată (f.d.170-176, Vol.II).

La 30 decembrie 2015, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de

avocatul Igor Selchin au depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și

Consiliului s. Ghidighici mun. Chișinău, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și

OCT nr. 1 filiala ÎS „Cadastru”, prin care au solicitat anularea informației grafice din

baza de date grafică asupra terenurilor cu nr. cadastrale XXXXXX (proprietar Ion

Bucșanu și Antonia Bucșanu) și XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov); anularea

titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorului de teren cu nr. cadastrale

XXXXXX și XXXXXX; anularea înregistrărilor în Registrul cadastral al

deținătorilor de teren, la nr.XXXXXX din 20 mai 2001 (nr. cadastral XXXXXX) și

2

nr.XXXXXX din 05 august 2002 (nr. cadastral XXXXXX) și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanții au relatat că, prin

decizia Primăriei s. Ghidighici nr. 3/6 din 12 martie 1992, reclamantului Ion Bucșanu

i s-a repartizat în proprietate privată terenul cu nr. cadastral XXXXXX, suprafața

totală de 0,1912 ha, amplasat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX.

Aici, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu au precizat că sunt căsătoriți din

18 octombrie 1970, astfel ambii sunt proprietari în devălmășie asupra terenului cu

nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de 0,1912 ha, amplasat în intravilanul localității

s. XXXXXX, str. XXXXXX.

Conform duplicatului Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

eliberat Ecaterinei Matcov, în baza aceleiași decizii a Primăriei s. Ghidighici, nr.3/6

din 12 martie 1992, acesteia i s-a repartizat în proprietate privată terenul cu

nr. cadastral XXXXXX, suprafața totală de 0,2587 ha, amplasat în mun. XXXXXX,

s. XXXXXX, str. XXXXXX.

Conform listei anexate la scrisoarea Agenției de Stat Relații Funciare și Cadastru

nr.36-01/408 din 16 aprilie 2002, parvenită în adresa Primăriei s. Ghidighici

împreună cu Memorandumul privind colaborarea Agenției de Stat Relații Funciare și

Cadastru cu autoritatea publică locală la înregistrarea primară masivă a bunurilor

imobile, la poziția nr.XXXXXX din registru, Ion Bucșanu deține cu drept de

proprietate în intravilanul mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, terenul cu

nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de 0,1912 ha, iar Ecaterina Matcov, la poziția

nr.XXXXXX din același registru, deține cu drept de proprietate în intravilanul

localității la adresa mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXXa, terenul cu

nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de 0,07 ha.

În acest context, reclamanții au subliniat că faptul deținerii de către Ecaterina

Matcov cu drept de proprietate a terenului cu nr. cadastral XXXXXX, suprafața de

0,07 ha, în intravilanul localității mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXXa, se

confirmă și prin avizul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul 2012,

obținut de la Primăria s. Ghidighici.

Reclamanții au susținut că contrapunând informația indicată în Titlurile de

autentificare a dreptului deținătorilor de teren cu nr. cadastrale XXXXXX (proprietar

Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu), XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov) și

planurile geometrice din 15 ianuarie 1990 și 17 septembrie 1998, cu hotarele

menționate grafic în duplicatele titlurilor din 22 aprilie 2012 și din

17 octombrie 2014, se atestă erori grave. Or, terenul cu nr. cadastral XXXXXX, ce

aparține lui Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu nu are ieșire fizică la strada centrală.

Astfel, informațiile grafice din baza de date grafică asupra terenurilor cu

nr. cadastrale XXXXXX (proprietar Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu) și XXXXXX

(proprietar Ecaterina Matcov), incluse în titlurile de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastrale XXXXXX și XXXXXX și în registrele

cadastrale, nu corespund realității și nu au suport juridic.

Reclamanții au indicat că la 02 noiembrie 2015, au solicitat Primăriei și

Consiliului s. Ghidighici ridicarea primelor titluri de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastrale XXXXXX și XXXXXX, și confruntarea cu

planul geometric din 15 ianuarie 1990, și din 17 septembrie 1998, cu hotarele indicate

grafic în duplicatele titlurilor din 22 aprilie 2012 și din 17 octombrie 2014;

constatarea la fața locului de către funcționarul cadastral al Primăriei s. Ghidighici a

3

situației reale cu privire la terenurile nominalizate în vederea constatării

necorespunderii hotarelor acestora cu hotarele indicate grafic în duplicatele titlurilor

din 22 aprilie 2012 și din 17 octombrie 2014; întocmirea Actului de constatare la fața

locului pentru actualizarea planului geometric la terenurile enunțate și adoptarea

deciziei de către Consiliul local Ghidighici cu privire la anularea parțială a Deciziei

Primăriei s. Ghidighici nr.3/6 din 12 martie 1992, în partea ce ține de repartizarea în

proprietate privată a terenurilor din str. XXXXXX, proprietarilor Ion Bucșanu,

Antoniei Bucșanu și Ecaterinei Matcov; anularea informației grafice din baza de date

grafică asupra terenurilor nr. cadastrale XXXXXX și XXXXXX; anularea titlurilor

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastrale XXXXXX și

XXXXXX și anularea înregistrărilor în Registrul cadastral al deținătorilor de teren

la nr.XXXXXX din 20 mai 2001 (nr. cadastral XXXXXX) și nr.XXXXXX din

05 august 2002 (nr. cadastral XXXXXX).

La 01 decembrie 2015, prin Actul de constatare pe teren semnat de Vasile

Mustuc, specialist în reglementarea regimului funciar din cadrul Primăriei

s. Ghidighici și de Primarul Serafim Isac, s-a stabilit că referitor la terenul cu

nr. cadastral XXXXXX din mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, ce

aparține Ecaterinei Matcov, la efectuarea lucrărilor masive s-au comis erori și greșeli

ce atentează la drepturile proprietarului vecin Ion Bucșanu, al imobilului cu

nr. cadastral XXXXXX, amplasat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX,

care nu este asigurat cu drum de acces.

Iar, în concluzie, în urma cercetărilor la fața locului s-a constatat că la momentul

înregistrărilor masive la efectuarea planurilor cadastrale, au fost comise erori la

întocmirea documentelor cadastrale și anume la terenul cu nr. cadastral XXXXXX,

proprietatea Ecaterinei Matcov, a fost indicată greșit partea grafică cu mărirea

suprafeței de circa 100 m2.

În continuare, reclamanții au relevat că la ședința Consiliului s. Ghidighici din

18 decembrie 2015, urmau să fie incluse spre examinare și celelalte cerințe, privind

anularea informației grafice din baza de date grafică, asupra terenurilor cu

nr. cadastrale XXXXXX, XXXXXX și anularea titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastrale XXXXXX și XXXXXX. Însă, aceste cerințe

au fost omise din agenda zilei, fiind invocat motivul că acest caz se află în litigiu la

Curtea de Apel Chișinău, fiind votat cu 13 voturi pro și 1 contra. Astfel, cerințele

înaintate fiind satisfăcute parțial, iar refuzul satisfacerii celorlalte cerințe din motivul

invocat, reclamanții îl consideră neîntemeiat, fapt ce a servit temei de adresare în

instanța de judecată.

Subsecvent, reclamanții au notat că conform Memorandumului privind

colaborarea Agenției Naționale Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie cu

Autoritatea Publică Locală, la înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile

fiecare din părți avea obligațiuni, ce țin de înregistrarea primară masivă a bunurilor

imobile.

Conform Memorandumului din 25 februarie 2004 privind procedura corectării

erorilor comise în cadrul elaborării Proiectului de organizare a teritoriului

s. Ghidighici, mun. Chișinău, de obligația Primăriei ținea corectarea erorilor din

titlurile de proprietate, cu anunțarea ulterioară a Oficiului Cadastral Teritorial.

Referitor la temeiurile de apariție a drepturilor de proprietate asupra terenurilor

cu nr. cadastrale XXXXXX (proprietar Ion și Antonia Bucșanu) și XXXXXX

(proprietar Ecaterina Matcov), reclamanții au relevat că ambele terenuri au fost

4

repartizate în proprietate privată, prin Decizia Primăriei s. Ghidighici, nr.3/6 din

12 martie 1992.

În cadrul efectuării lucrărilor de înregistrare masivă a imobilelor din

s. Ghidighici în anul 2001, s-a perfectat și a fost înregistrată baza grafică a

ÎS „Cadastru” privind hotarele terenurilor din intravilanul s. Ghidighici.

Conform răspunsului Primăriei s. Ghidighici din 07 august 2013, aceste lucrări

s-au desfășurat cu încălcări grave, în privința preciziei măsurărilor, fiind depistate

multiple erori de necorespundere a hotarelor reale ale terenurilor, cu cele înregistrate

în baza grafică, conform măsurărilor din anul 2001.

Urmare a solicitărilor adresate, Primăria s. Ghidighici, prin răspunsul

nr. 02/1-37/310 din 19 iunie 2015, i-a informat despre lipsa deciziei nr.3/6 din

12 martie 1992 a Primăriei s. Ghidighici, indicându-le să se adreseze la Serviciul

Municipal de Arhivă Chișinău, deși din Registrul privind evidența

certificatelor/confirmărilor și extraselor eliberate pentru anul 2014, la

27 noiembrie 2014 au fost eliberate extrase ale Deciziei nr.3/6 din 12 martie 1992 a

Primăriei s. Ghidighici lui Ivan Bulgaru și Alexandra Gonța.

De altfel, conform Registrului documentelor de ieșire pentru anul 2014, la

21 august 2014, Ecaterinei Matcov i-a fost eliberat Titlul de proprietate asupra

terenului cu nr. cadastral XXXXXX, iar, acest fapt în opinia reclamanților denotă o

abordare selectivă și discriminatorie în ceea ce privește eliberarea deciziei nr.3/6 din

12 martie 1992 a Primăriei Ghidighici sau extraselor din această decizie.

Ion și Antonia Bucșanu au indicat că Direcția de Arhivă Chișinău, prin răspunsul

nr.1936 din 29 mai 2015, le-a comunicat despre lipsa unei decizii sub nr.3/6 din

12 martie 1992, pe numele lui Ion Bucșanu. Iar, OCT Chișinău nr.1, prin răspunsul

nr.01-05/538 din 03 iulie 2015, i-a informat că pentru a putea stabili hotarele lotului

cu nr. cadastral XXXXXX este necesară anularea informației grafice din baza de date

grafică a terenului cu nr. cadastral XXXXXX și a Titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr.XXXXXX din 22 martie 2004.

La 13 iulie 2016 Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de avocatul Igor

Selchin au depus cerere privind conexarea cauzei nr. 3-668/2016 la cererea de

chemare în judecată depusă de Ion Bucșanu împotriva Primăriei și Consiliului

s. Ghidighici, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și OTC Chișinău privind

anularea actului administrativ, rectificarea planului geometric și eliberarea noului

Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX, care

corespunde situației de fapt, cu cauza nr. 3-894/15 la cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu împotriva Primăriei și Consiliului

s. Ghidighici, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și OCT Chișinău nr. 1, filiala

ÎS „Cadastru” cu privire la modificarea parțială a informației grafice, a titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren, modificarea înregistrărilor în Registrul

cadastral al deținătorilor de teren, rectificarea înscrierii din Registrul bunurilor

imobile și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.174-175, Vol.I).

Prin încheierea din 19 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

s-a conexat pentru examinare într-o singură procedură, cauza nr. 2-650/16 la cererea

de chemare în judecată depusă de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu împotriva

Primăriei și Consiliului s. Ghidighici, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și

OCT Chișinău nr. 1, filiala ÎS „Cadastru” cu privire la modificarea parțială a

informației grafice, a titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

modificarea înregistrărilor în Registrul cadastral al deținătorilor de teren, rectificarea

5

înscrierii din Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată, cu

cauza nr. 3-668/16 la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Bucșanu

împotriva Primăriei și Consiliului s. Ghidighici, intervenienți accesorii Ecaterina

Matcov și OTC Chișinău privind anularea actului administrativ, rectificarea planului

geometric și eliberarea noului Titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. XXXXXX, care corespunde situației de fapt și compensarea cheltuielilor de

judecată, fiindu-le atribuit același număr de înregistrare 2-650/16 (vol.I, f.d.179-180).

La 16 februarie 2016, 03 mai 2016, 24 octombrie 2016, 12 septembrie 2017,

27 februarie 2018 și 12 martie 2018 Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați

de avocatul Igor Selchin au depus cereri de chemare în judecată concretizate

împotriva Primăriei și Consiliului s. Ghidighici, Ecaterinei Matcov, intervenient

accesoriu OCT Chișinău nr. 1, filiala ÎS „Cadastru”, ultimele solicitări fiind anularea

parțială a Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), în partea în care a fost inclus ilegal:

- lotul de teren de 0,06 ha, transmis de Comitetul executiv raional Strășeni lui

Ion Bucșanu în baza Contractului nr.152 din 24 martie1983, pe care ultimul a

construit casa de locuit cu suprafața totală de 135 m2 (locativă 56,2 m2, garaj 18,2 m2,

beci 21,9 m2), dată în exploatare, conform procedurii stabilite;

- suprafața mărită cu circa 100 m2, ce constituie drum de acces spre bunul imobil

nr. cadastral XXXXXX, cu modificarea planului geometric (cadastral) al bunului

imobil cu nr. cadastral XXXXXX, fapt constatat prin Actul de constatare pe teren din

01 decembrie 2015, întocmit de Primăria s. Ghidighici;

- revendicarea din posesia și folosința ilegală a Ecaterinei Matcov a lotului de

teren cu suprafața de 0,06 ha, transmis de Comitetul executiv raional Strășeni lui Ion

Bucșanu în baza Contractului nr.152 din 24 martie 1983 și a casei de locuit cu

suprafața totală de 135 m2 (locativă 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2), dată în

exploatare de Ion Bucșanu;

- recunoașterea dreptului de proprietate al reclamanților Ion Bucșanu și Antonia

Bucșanu asupra patrimoniului defunctului Mihail Bucșanu, format din casa construită

de către defunct în anul 1965, cu suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care locativă

82,3 m2, inclusiv construcțiile accesorii (bucătărie de vară, beci, garaj), bun imobil cu

nr. cadastral XXXXXX, în temeiul moștenirii nr.1019 din 19 aprilie 1983 și/sau

uzucapiunii imobiliare în perioada 1988-2017;

- recunoașterea nulă a Testamentului întocmit de notarul Bumbu A.P., înregistrat

cu nr.I-1739 din 24 octombrie 1988, prin care Mihail Bucșanu a lăsat Ecaterinei

Matcov cu titlu de moștenire casa din s. XXXXXX, r-nul XXXXXX și a

Certificatului de moștenitor testamentar nr.5-1934 din 25 iulie 1989, eliberat de

notarul Vidrașcu A.F., precum și a duplicatului nr.167 din 18 ianuarie 2018;

- recunoașterea ca fiind ilegală înregistrarea dreptului de proprietate asupra

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX pe numele Ecaterinei Matcov, cu

rectificarea înregistrării în Registrul bunurilor imobile, prin radierea dreptului

acesteia asupra imobilului nominalizat;

- modificarea informației grafice din baza de date grafică a terenului cu

nr. cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), cu excluderea din baza de date

grafică a acestui teren: lotul de teren cu suprafața de 0,06 ha, transmis de Comitetul

executiv raional Strășeni lui Ion Bucșanu în baza Contractului nr.152 din

24 martie 1983, pe care ultimul a construit casa de locuit cu suprafața totală de 135 m2

(locativă 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2), suprafața mărită cu circa 100 m2, ce

6

constituie drum de acces spre bunul imobil nr. cadastral XXXXXX, fapt constatat

prin Actul de constatare pe teren din 01 decembrie 2015, întocmit de Primăria

s. Ghidighici;

- obligarea ÎS „Cadastru” să efectueze rectificările în Registrul cadastral, ce ține

de deținătorul de teren cu nr. cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), prin

care să fie exclus:

- lotul de teren cu suprafața de 0,06 ha, transmis de Comitetul executiv raional

Strășeni lui Ion Bucșanu în baza Contractului nr.152 din 24 martie 1983, pe care

ultimul a construit casa de locuit cu suprafața totală de 135 m2 (locativă 56,2 m2, garaj

18,2 m2, beci 21,9 m2);

- suprafața mărită cu circa 100 m2, ce constituie drum de acces spre bunul imobil

cu nr. cadastral XXXXXX, fapt constatat, prin Actul de constatare pe teren din

01 decembrie 2015, întocmit de Primăria s. Ghidighici;

Totodată, reclamanții au solicitat repararea din contul Ecaterinei Matcov a

prejudiciul moral în mărime de 500000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată

(f.d.84-88, 134, 183-193, Vol.I, f.d. 203-217, Vol.III, f.d.57-58, 67-75, Vol.IV).

Prin încheierea din 14 martie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, s-a

înlocuit pârâtul OCT nr.1, filiala ÎS „Cadastru”, cu succesorul în drepturi IP „Agenția

Servicii Publice” ( f.d.95, 97-99, Vol.IV).

La 11 mai 2018 Ecaterina Matcov, reprezentată de avocatul Igor Gargaun a

depus cerere, prin care a solicitat atragerea în proces în calitate de intervenient

accesoriu a notarului public Adelina Bumbu (f.d.145, Vol.IV).

Prin încheierea protocolară din 11 mai 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii notarii Adelina

Bumbu și Taisia Culava (f.d.202-204, Vol.IV).

Prin hotărârea din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis parțial acțiunea înaintată de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu împotriva

Ecaterinei Matcov, Primăriei și Consiliului s. Ghidighici, mun. Chișinău, IP „Agenția

Servicii Publice”, intervenienți accesorii notarii Adelina Bumbu și Taisia Culava,

privind revendicarea bunurilor imobile din posesia și folosința ilegală, recunoașterea

dreptului de proprietate în temeiul moștenirii testamentare sau uzucapiunii, obligarea

organului cadastral să efectueze rectificări și modificări în Registrul bunurilor

imobile, recunoașterea nulă a testamentului și certificatului de moștenitor

testamentar, încasarea prejudiciului moral și a cheltuielilor de judecată, și acțiunea

înaintată de Ion Bucșanu împotriva Primăriei și Consiliului s. Ghidighici

mun. Chișinău, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și IP „Agenția Servicii

Publice” privind anularea actului.

S-a admis pretenția reclamanților privind revendicarea din posesia și folosința

ilegală a pârâtei Ecaterina Matcov a lotului de teren cu suprafața de 0,06 ha, transmis

de Comitetul executiv raional Strășeni lui Ion Bucșanu în baza Contractului nr. 152

din 24 martie 1983, pe care ultimul a construit casa de locuit cu suprafața totală de

135 m2 (locativă 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2), dată în exploatare de Ion

Bucșanu, conform procedurii stabilite.

S-a anulat parțial Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, în partea în care a fost inclus

ilegal: lotul de teren cu suprafața 0,06 ha; suprafața de teren mărită ce constituie drum

de acces spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX, cu modificarea planului

geometric (cadastral) al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, fapt constatat prin

7

Actul de constatare pe teren din 01 decembrie 2015, întocmit de Primăria

s. Ghidighici, mun. Chișinău.

S-a modificat informația grafică din baza de date grafică a terenului cu

nr. cadastral XXXXXX, cu excluderea din datele grafice ale acestui teren: lotul de

teren cu suprafața de 0,06 ha; suprafața de teren mărită ce constituie drum de acces

spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX.

S-a obligat organul cadastral din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” să

efectueze rectificări în Registrul bunurilor imobile, referitor la deținătorul de teren cu

nr. cadastral XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, prin excluderea: lotului de

teren cu suprafața de 0,06 ha; suprafeței de teren mărită ce constituie drum de acces

spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX.

S-a recunoscut dreptul de proprietate al reclamanților Ion Bucșanu și Antonia

Bucșanu, asupra casei de locuit construită de Mihail Bucșanu în anul 1965, cu

suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care locativă 82,3 m2, inclusiv construcțiile

accesorii bucătărie de vară, beci, garaj – bun imobil cu nr. cadastral XXXXXX din

s. XXXXXX, mun. XXXXXX, în temeiul uzucapiunii imobiliare în perioada

1988-2017.

S-a recunoscut ilegală înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului

imobil cu nr. cadastral XXXXXX, pe numele Ecaterinei Matcov și s-a obligat organul

cadastral din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” să efectueze rectificări în Registrul

bunurilor imobile, prin radierea acestui drept înregistrat pe numele Ecaterinei Matcov

asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX.

S-a încasat de la Ecaterina Matcov în beneficiul lui Ion Bucșanu și Antoniei

Bucșanu, prejudiciul moral în mărime de 50000 de lei, cheltuielile de judecată privind

taxa de stat 4420,11 lei și asistența juridică 9000 de lei, în total 63420,11 lei.

În rest, pretențiile au fost respinse, ca neîntemeiate. Hotărârea servind temei de

efectuare a înregistrărilor în Registrul bunurilor imobile (f.d.229-230, Vol.V).

La 20 iunie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, IP „Agenția Servicii Publice”, a depus cerere de apel împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea apelului și casarea hotărârii instanței

de fond (f.d.239, vol. V). Iar, la data de 14 august 2019 a prezentat motivarea apelului,

în care a reiterat pretențiile inițiale și a solicitat admiterea acestora(f.d.29-30, vol. VI).

La 04 iulie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Consiliul s. Ghidighici a depus cerere de apel împotriva hotărârii

instanței de fond, solicitând casarea acesteia, în partea admiterii pretențiilor

reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, cu emiterea în această parte a unei

noi decizii de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d.242, vol. V). Iar, la data

de 17 septembrie 2019 a prezentat motivarea apelului, în care a indicat pretențiile

inițiale și a solicitat admiterea acestora (f.d.161-164, vol. VI).

La 05 iulie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Ecaterina Matcov, reprezentată de avocatul Igor Gargaun a depus apel,

iar la data de 16 septembrie 2019 a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii

din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea parțială a

hotărârii instanței de fond, în partea admiterii pretențiilor reclamanților Ion Bucșanu

și Antonia Bucșanu, cu emiterea în această parte a unei noi decizii de respingere a

acțiunii ca fiind neîntemeiată (f.d.245-246, vol. V, f.d.48-73, vol. VI).

La 05 iulie 2019, în interiorul termenului prevăzut de art. 232 Codul

administrativ, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de avocatul Igor Selchin

8

au depus apel, iar la 01 august 2019 au prezentat motivarea apelului împotriva

hotărârii din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea

parțială a hotărârii instanței de fond, în partea respingerii pretențiilor, cu emiterea în

această parte a unei noi decizii privind recunoașterea nulă a testamentului întocmit de

notarul Adelina Bumbu și înregistrat cu nr. I-1739 din 24 octombrie 1988, prin care

Mihail Bucșanu a lăsat Ecaterinei Matcov cu titlu de moștenire casa din s. XXXXXX,

r-nul XXXXXX, a certificatului de moștenitor testamentar nr. 5-1934 din

25 iulie 1989, eliberat de notarul A. Vidrașcu și a duplicatului cu nr. 167 din

18 ianuarie 2018. Totodată, au solicitat încasarea din contul Ecaterinei Matcov a

diferenței prejudiciului moral neîncasat în mărime de 450000 de lei și compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă totală de 14000 de lei (f.d.24-27, 238-254 vol. VI).

În cadrul ședinței instanței de apel din 20 februarie 2020, Consiliul s. Ghidighici,

a depus cerere scrisă privind renunțarea la apelul înaintat, indicând că Consiliul local

s. Ghidighici își retrage cererea de apel. Totodată, solicitând încetarea procedurii de

apel la apelul depus de Consiliul s. Ghidighici, admiterea cererii de apel depuse de

Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, cu respingerea apelurilor IP „Agenția Servicii

Publice” și Ecaterinei Matcov (f.d.8-11, vol. VII).

Prin încheierea din 20 februarie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis

renunțul apelantului Consiliul s. Ghidighici, de la apel. Procedura de apel, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu

împotriva Ecaterinei Matcov, Primăriei și Consiliului s. Ghidighici, mun. Chișinău,

IP „Agenția Servicii Publice”, intervenienți accesorii notarii Adelina Bumbu și Taisia

Culava privind revendicarea bunurilor imobile din posesia și folosința ilegală,

recunoașterea dreptului de proprietate în temeiul moștenirii testamentare sau

uzucapiunii, obligarea organului cadastral să efectueze rectificări și modificări în

Registrul bunurilor imobile, recunoașterea nulă a testamentului și certificatului de

moștenitor testamentar, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de

judecată, și la acțiunea conexă înaintată de Ion Bucșanu împotriva Primăriei și

Consiliului s. Ghidighici, mun. Chișinău, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și

IP „Agenția Servicii Publice” privind anularea actului, la apelul depus de Consiliul

s. Ghidighici a fost încetată (f.d.27-31, Vol.VII).

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile depuse de IP „Agenția Servicii Publice”, Ecaterina Matcov, Ion Bucșanu și

Antonia Bucșanu și s-a menținut hotărârea din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f.d.175-203, Vol.VII).

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut următoarele.

Referitor la pretenția reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu privind

revendicarea din posesia și folosința ilegală a pârâtei Ecaterina Matcov a lotului de

teren cu suprafața de 0,06 ha, transmis de Comitetul executiv raional Strășeni

reclamantului Ion Bucșanu în baza Contractului nr.152 din 24 martie 1983 și casa de

locuit cu suprafața de 135 m2 (locativă 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2), date în

exploatare de reclamant, conform procedurii stabilite, Curtea de Apel Chișinău a

relevat prevederile art. 315 alin. (1) și (2), art.316 alin. (1), (2) și (4), art. 320 alin. (3)

Cod civil (în redacția până la 01 martie 2019, aplicabilă speței), art. 20, 42 Cod

Funciar, menționând că instanța de fond a ajuns la o concluzie întemeiată privind

admiterea cerinței reclamanților Bucșanu, or, includerea în Titlul de autentificare cu

nr. cadastral XXXXXX și duplicatul acestui Titlu pe numele pârâtei Ecaterina

Matcov, a lotului de teren transmis reclamantului Ion Bucșanu, cu suprafața de

9

0,06 ha, pe care ultimul a construit casa de locuit și a dat-o în exploatare conform

procedurii stabilite, contravine normelor legale, urmând a fi restabilit dreptul de

proprietate al reclamanților.

De altfel, instanța ierarhic inferioară a menționat că Ecaterina Matcov nu a

prezentat probe pertinente privind atribuirea suprafeței de teren cu suprafața de

0,2587 ha, deoarece conform probelor anexate la materialele cauzei, acesteia i s-a

atribuit de Comisia funciară împuternicită cu atribuirea terenurilor locuitorilor satului

Ghidighici, terenul cu suprafața de 0,07 ha.

Tot aici, instanța de apel a reținut și declarațiile martorului Liuba Gonța, potrivit

cărora certificatul nr. 990 din 30 mai 2001, a fost completat fără indicarea suprafeței

pentru înregistrarea dreptului de proprietate în Registrul bunurilor imobile, iar

lucrările cadastrale la acel moment erau efectuate de compania „Marimex”, fiind

comise mai multe greșeli referitor la suprafețele incluse în certificate și titluri. Mai

mult, nu putea să fie inclusă suprafața de teren în mărime de 0,2587 ha, deoarece

suprafața cu peste 0,19 ha și calea de acces din adresa unde locuiesc reclamanții și

pârâta Ecaterina Matcov, aparține administrației publice locale, pârâta deținând

numai 0,07 ha, atribuită conform deciziei Consiliului Ghidighici, nr.3/6 din

12 martie 1992.

Instanța de apel a considerat justă și întemeiată concluzia instanței de fond cu

privire la admiterea cerinței reclamanților privind anularea parțială a Titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXXX (proprietar

Ecaterina Matcov), în partea includerii lotului de teren cu suprafața de 0,06 ha,

transmis de Comitetul executiv raional Strășeni reclamantului Ion Bucșanu în baza

Contractului nr.152 din 24 martie 1983, pe care ultimul a construit casa de locuit cu

suprafața totală de 135 m2, locativă de 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2.

Or, contrar argumentelor invocate de apelanta Ecaterina Matcov, din conținutul

duplicatului Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de

Primăria Ghidighici pe numele pârâtei Ecaterina Matcov, se constată că acesta a fost

eliberat cu încălcări, deoarece vine în contradicție cu alte probe, înscrisuri anexate la

dosar privind terenul atribuit, fiind inclus lotul de teren transmis reclamantului Ion

Bucșanu cu suprafața de 0,06 ha, pe care ultimul a construit casa de locuit cu suprafața

totală de 135 m2, locativă de 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2.

Iar, alegațiile apelantei Ecaterina Matcov, precum că în baza deciziei nr.3/6 din

12 martie 1992 a Primăriei s. Ghidighici, i s-a repartizat în proprietate privată terenul

cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața totală de 0,2587 ha din mun. XXXXXX,

s. XXXXXX, str. XXXXXX, instanța de apel le-a catalogat ca fiind neîntemeiate,

deoarece decizia nominalizată nu a fost prezentată instanței, respectiv nu s-a probat

că din conținutul acesteia s-ar fi transmis în proprietatea apelantei terenul vizat.

În continuare, instanța de apel a reținut din materialele cauzei următoarele

circumstanțe de fapt, și anume că Ecaterina Matcov a achitat până în anul 2012

impozitul pe bunurile imobiliare pentru terenul cu suprafața de 0,07 ha (nr. cadastral

XXXXXX), ceea ce rezultă din avizele de plată anexate la dosar, iar din anul 2014, a

început să achite impozitul pentru terenul respectiv deja cu suprafața de 0,2587 ha,

fără să fie prezentate probe pertinente, ce ar confirma că mărirea suprafeței respective

de teren ar fi avut loc în condiții legale.

Potrivit listei anexate cu privire la suprafețele deținute ca urmare a

împroprietăririi locuitorilor satului Ghidighici, întocmite de autoritatea publică locală

la înregistrarea primară masivă a bunurilor imobile, la poziția nr.XXXXXX din

10

registru, Ion Bucșanu deține cu drept de proprietate în intravilanul mun. XXXXXX,

s. XXXXXX, str. XXXXXX, terenul cu nr. cadastral XXXXXX, cu suprafața de

0,1912 ha, iar Ecaterina Matcov, la poziția cu nr.XXXXXX din același registru,

deține cu drept de proprietate în intravilanul mun. XXXXXX, s. XXXXXX,

str. XXXXXXa, terenul cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,07 ha.

Totodată, conform Avizului de plată al impozitului pe bunurile imobiliare pentru

anul 2012, eliberat de Primăria Ghidighici, Ecaterina Matcov deține cu drept de

proprietate terenul cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de 0,07 ha, din intravilanul

mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXXa. Modificarea suprafeței de la 0,07 ha,

până la 0,2587 ha, nu a fost confirmată de apelantă prin acte justificative și translative

de proprietate.

Mai mult, Primăria și Consiliul Ghidighici au confirmat că potrivit Registrului

de evidență al gospodăriilor, gospodăria Ecaterinei Matcov este înregistrată la

nr.XXXXXX, cu terenul aferent cu suprafața de 0,07 ha.

Astfel, ținând cont de cele enunțate, instanțele ierarhic inferioare au conchis că

Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, cu suprafața totală de

0,2587 ha, pe numele apelantei Ecaterina Matcov, nu întrunește cerințele de

legalitate.

De altfel, la acest capitol, instanța de apel a notat că în titlurile de autentificare

a dreptului deținătorilor de teren cu numerele cadastrale XXXXXX și XXXXXX, cu

planurile geometrice din 15 ianuarie 1990 și 17 septembrie 1998 și hotarele indicate

grafic în duplicatele titlurilor din 22 aprilie 2012 și 17 octombrie 2014, au fost

constatate erori și modificări, în lipsa temeiului legal.

În context, instanța de apel a indicat că informațiile grafice din baza de date

grafică a terenurilor cu numerele cadastrale XXXXXX și XXXXXX, incluse în

titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu aceste numere cadastrale

și respectiv în registrele cadastrale – nu corespund situației reale, precum și

modificările efectuate în sensul majorării terenului apelantei Ecaterina Matcov,

contrar procedurii legale enunțate mai sus, nu au fost făcute în corespundere cu

legislația în vigoare.

În continuare, instanța ierarhic inferioară a relevat că potrivit informației din

dosarul cadastral, originalul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral XXXXXX, întocmirea căruia nu corespunde art.18 al Legii

cadastrului bunurilor imobile nr.1543 din 25 februarie 1998, deoarece planul

cadastral/geometric poate fi modificat cu acordul scris al tuturor titularilor de drepturi

asupra bunurilor imobile ale căror interese sunt atinse, este anulat. Însă, la materialele

dosarului pârâții nu au anexat un asemenea acord scris din partea reclamanților. Prin

urmare, eliberarea duplicatului Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu nr. cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), nu are valoare

juridică. Or, titlurile corecte nu se regăsesc în dosarul cadastral, iar din extrasul

Registrului bunurilor imobile, la nr. cadastral XXXXXX, rubrica temeiul înscrierii,

se constată două acte și anume: Certificatul nr.990 din 30 mai 2001 și Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren (Duplicat nr.9 din 17 octombrie 2014).

Astfel, Curtea de Apel Chișinău a considerat justă concluzia instanței de fond

că, titlurile corectate nu se regăsesc în dosarele cadastrale, iar un nou certificat nu a

fost prezentat în judecată, respectiv, duplicatul Titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXXX din 17 octombrie 2014 (proprietar

Ecaterina Matcov), nu putea fi eliberat legal.

11

Din considerentele enunțate, instanța de apel a opinat că se atestă temei de drept

privind revendicarea din posesia și folosința ilegală a apelantei Ecaterina Matcov, a

lotului de teren cu suprafața de 0,06 ha, transmis de Comitetul executiv raional

Strășeni lui Ion Bucșanu în baza Contractului nr.152 din 24 martie 1983 și casa de

locuit cu suprafața 135 m2.

Instanța de apel a concluzionat că prima instanță întemeiat a admis pretențiile

reclamanților privind anularea parțială a Titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), în

partea în care a fost inclus ilegal lotul de teren de 0,06 ha, transmis de Comitetul

executiv raional Strășeni lui Ion Bucșanu în baza Contractului nr.152 din

24 martie 1983, pe care ultimul a construit casa de locuit cu suprafața totală de

135 m2, locativă de 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2 și le-a dat în exploatare

conform procedurii stabilite, inclusiv suprafața mărită cu circa 100 m2, ce constituie

drum de acces spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX, cu modificarea planului

geometric (cadastral) al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, fapt stabilit prin

Actul de constatare pe teren din 01 decembrie 2015, întocmit de Primăria

s. Ghidighici; modificarea informației grafice din baza de date grafică a terenului cu

nr. cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), cu excluderea din baza de date

grafică a acestui teren, lotul de teren cu suprafața de 0,06 ha și suprafața mărită cu

circa 100 m2, ce constituie drum de acces spre bunul imobil nr. cadastral XXXXXX;

obligarea ÎS „Cadastru” să efectueze rectificările în Registrul cadastral asupra

terenului cu nr. cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), prin care să fie

exclus lotul de teren cu suprafața de 0,06 ha și suprafața mărită cu circa 100 m2, ce

constituie drum de acces spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX, fiind o

consecință logică a circumstanțelor de fapt stabilite anterior.

Referitor la pretenția reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu privind

recunoașterea dreptului de proprietate al reclamanților asupra patrimoniului

defunctului Mihail Bucșanu, format din casa construită de către defunct în anul 1965,

cu suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care locativă 82,3 m2, inclusiv construcțiile

accesorii (bucătărie de vară, beci, garaj), bun imobil cu nr. cadastral XXXXXX, în

temeiul uzucapiunii imobiliare în perioada 1988-2017, instanța de apel a reținut

prevederile art. 320 alin. (2) și art. 332 alin. (1) Cod civil (în redacția până la

01 martie 2019), menționând că prima instanță întemeiat a admis-o, în temeiul

uzucapiunii imobiliare în perioada 1988-2017, deoarece la actele cauzei au fost

anexate probe ce confirmă că Mihail Bucșanu, tatăl reclamantului Ion Bucșanu, a

construit casa din mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, care în anul 1965

avea suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care locativă 82,3 m2, inclusiv construcțiile

accesorii (bucătărie de vară, beci, garaj). Din anul 1965, până la decesul lui Mihail

Bucșanu, în acest imobil a trăit soția defunctului Ecaterina Bucșanu și Ion Bucșanu

(fiul), iar din 1970 până în prezent în această casă locuiesc permanent reclamanții Ion

Bucșanu și soția acestuia Antonia Bucșanu, respectiv alte persoane nu au locuit.

Instanța de apel a constatat că după decesul lui Mihail Bucșanu, reclamanții Ion

Bucșanu și Antonia Bucșanu au intrat în posesia patrimoniului defunctului, format

din casa construită în anul 1965, care avea și are suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din

care locativă 82,3 m2, inclusiv construcțiile accesorii (bucătărie de vară, beci, garaj),

unde locuiesc până în prezent.

Cu referire la testamentul nr. I-1739 din 24 octombrie 1988, eliberat de notarul

Bumbu Adelina, prin care Mihail Bucșanu ar fi testat averea pârâtei Ecaterina

12

Matcov, instanțele ierarhic inferioare au reținut că deși acesta datează din anul 1988,

despre existența acestuia, s-a invocat abia în 2018. Mai mult, testamentul nominalizat

nu a fost înregistrat în Registrul bunurilor imobile în modul corespunzător, pentru a

fi opozabil terților, la caz reclamanților Bucșanu.

Astfel, uzucapiunea reclamanților a durat pentru o perioadă, până a fi pus în

executare în anul 2018 testamentul nr.I-1739 din 24 octombrie 1988, eliberat de

notarul Adelina Bumbu, pe numele apelantei Ecaterina Matcov, astfel, uzucapiunea

se consideră a fi de bună-credință și utilă, or, anume apelanta a ascuns existența

actului juridic nominalizat.

Instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe privind

admiterea pretenției cu privire la recunoașterea ca ilegală a înregistrării dreptului de

proprietate asupra bunului imobil nr. cadastral XXXXXX, pe numele pârâtei

Ecaterina Matcov, cu efectuarea rectificării înregistrării în Registrul bunurilor

imobile, prin radierea dreptului acesteia asupra bunului imobil vizat, în condițiile

recunoașterii dreptului de proprietate al reclamanților asupra patrimoniului

defunctului Mihail Bucșanu, format din casa construită de acesta în anul 1965, cu

suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care locativă 82,3 m2, inclusiv construcțiile

accesorii, cu nr. cadastral XXXXXX, în temeiul uzucapiunii imobiliare în perioada

1988-2017.

Totodată, instanța de apel a respins pretențiile lui Ion Bucșanu și Antoninei

Bucșanu cu privire la recunoașterea nulă a testamentului nr.I-1739 din

24 octombrie 1988, întocmit de notarul Adelina Bumbu, prin care Mihail Bucșanu a

lăsat pârâtei Ecaterina Matcov cu titlu de moștenire, casa din satul XXXXXX, raionul

XXXXXX; a Certificatului de moștenitor testamentar nr.5-1934 din 25 iulie 1989,

eliberat de notarul Vidrașcu A.F. și a duplicatului nr.167 din 18 ianuarie 2018,

deoarece Raportul de expertiză judiciară nr.1807 din 06 februarie 2019, prin care s-a

efectuat expertiza grafoscopică a testamentului nominalizat și a testamentului nr.1019

din 19 aprilie 1983, eliberat de notarul Muntea L.I, prin care defunctul Mihail

Bucșanu a lăsat reclamantului Ivan Bucșan (actual Ion Bucșanu) cu titlu de moștenire

averea ce îi aparține, pentru a se constata pe care din cele două testamente aparține

semnătura defunctului, în special Concluzia nr.2 a acestuia, nu poate servi ca probă

pertinentă ce ar permite instanței să ajungă la concluzia admiterii pretenției

revendicate de reclamanți. Or, prin prisma art.158 alin.(6) CPC, raportul de expertiză

nu este obligatoriu pentru instanță, deoarece se apreciază în corespundere cu toate

circumstanțele cauzei.

Cu referire la pretenția reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu privind

încasarea prejudiciului moral în mărime de 500000 de lei, de la pârâta Ecaterina

Matcov, instanța de apel a relevat prevederile art.1422 alin. (1) și (2) și art.1423

alin. (1) și (2) Cod civil (în redacția până la 01 martie 2019), menționând că, instanța

de fond întemeiat a încasat suma de 50000 de lei, or, suma de 500000 de lei solicitată

vine în contradicție cu principiul compensării echitabile.

La fel, instanța de apel a considerat întemeiată și concluzia primei instanțe

privind necesitatea încasării din contul Ecaterinei Matcov a cheltuielilor de judecată

compuse din taxa de stat în sumă de 4420,11 lei și asistență juridică în mărime de

9000 de lei.

La 25 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice Ecaterina Matcov,

reprezentată de avocatul Igor Gargaun a depus recurs, prin care a solicitat casarea

parțială a deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii

13

primei instanțe, în partea în care au fost admise pretențiile reclamanților, cu emiterea

în partea casată a unei noi decizii privind respingerea acțiunii ca fiind neîntemeiată și

depusă tardiv după expirarea termenului de prescripție extinctivă (f.d.214-217,

Vol.VII). Iar, la 22 ianuarie 2021, Ecaterina Matcov, reprezentată de avocatul Zinaida

Leporda a prezentat motivarea recursului, în care a reiterat pretențiile inițiale și a

solicitat admiterea acestora (f.d.18-52, Vol.VIII).

În motivarea recursului, recurenta a menționat că în prezentul proces Antonia

Bucșanu și Ion Bucșanu au depus 5 cereri de concretizare a pretențiilor, însă fără a se

referi la cererea cu nr. 5670 din 18 februarie 2015.

La fel, Antonia Bucșanu și Ion Bucșanu au declarat în ședința de judecată că nu

mai susțin pretențiile din cererea cu nr. 5670 din 18 februarie 2015, privind anularea

deciziei Primăriei s. Ghidighici nr. 3/6 din 12 martie 1992, fără a renunța expres la

acestea în ordinea articolului 212 CPC.

Recurenta a notat că prin decizia din 25 noiembrie 2020, instanța de apel a

respins toate cererile de apel, fără a se referi la argumentele acestora, motivându-și

soluția în exclusivitate în baza concluziilor expuse în hotărârea ilegală a primei

instanțe.

Totodată, recurenta a menționat că instanța de apel eronat a constatat necesitatea

restabilirii dreptului de proprietate al Antoniei Bucșanu și a lui Ion Bucșanu, care de

facto nu există, asupra lotului de teren cu suprafață de 0,06 ha, la fel inexistent,

deoarece reprezentantul reclamanților a negat expres, în ședința de judecată din

20 februarie 2020, faptul că Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu ar fi dobândit dreptul

de proprietate asupra lotului de teren indicat în pretenția de revendicare.

În continuare, recurenta Ecaterina Matcov a indicat că instanțele ierarhic

inferioare au constatat dreptul său de proprietate asupra bunului imobil cu

nr. cadastral XXXXXX, nu în baza certificatelor privind înscrierea în Registrul

bunurilor imobile, prezentate și a altor acte eliberate de către IP „Agenția Servicii

Publice”, Serviciul Teritorial Cadastral, singurele probe admisibile în cazul

dobândirii și confirmării dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile, conform

art. 321 alin. (2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019) și art. 36 din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, dar în baza unor liste

pretinse de instanță, că ar fi fost eliberate de autoritatea publică locală, acte care

includ date falsificate despre suprafața lotului de teren cu nr. cadastral XXXXXX, pe

care însă nu este aplicată semnătura persoanei responsabile și ștampila autorității

publice locale, iar partea care le-a prezentat, adică reprezentantul reclamanților Ion

Bucșanu și Antonia Bucșanu, a indicat că acestea nu i-au fost eliberate de autoritatea

publică locală, dar le-a găsit pe „pereții primăriei”. Totodată, menționând că nu știe

cine le-a întocmit și plasat acolo, sau de către cine au fost eliberate.

Recurenta a precizat că Curtea de Apel Chișinău a refuzat să analizeze probele

prezentate de participanții la proces, însă a motivat decizia anume în baza acelor

probe false, copiind în mare parte hotărârea primei instanțe.

De altfel, recurenta a relevat că instanțele ierarhic inferioare nu au aplicat legea

care trebuia să fie aplicată, și anume prevederile art. 267 alin. (1) și art. 271 Cod civil

(în vigoare până la 01 martie 2019).

Or, reclamanții-intimați au formulat acțiunea peste aproximativ 30 de ani de la

ziua de când familia Matcov a preluat în posesie și folosință lotul de teren pe care au

construit casa de locuit, aceștia fiind permanent vecini. Totodată, acțiunea a fost

formulată și după 15 ani de când dreptul de proprietate al Ecaterinei Matcov a fost

14

înscris în Registrul bunurilor imobile. Astfel, dreptul la acțiune al reclamanților-

intimați s-a prescris extinctiv, iar instanțele inferioare erau obligate să o respingă ca

tardivă, în temeiul art. 267 alin. (1), art. 271 Cod civil (în vigoare până la

01 martie 2019), prescripția extinctivă fiind invocată de reprezentantul Ecaterinei

Matcov. De altfel, reclamanții și nici instanțele inferioare nu au invocat un articol,

prin care Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, ar fi nul de drept (nulitatea absolută).

În aceeași ordine de idei, recurenta a menționat că instanțele ierarhic inferioare

nu au aplicat prevederile art. 216 Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019). Or,

acestea erau obligate să cerceteze și după caz, să indice temeiul prevăzut de Codul

civil, prin care Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, ar fi nul de drept (nulitatea absolută) sau ar putea fi declarat nul (nulitatea

relativă), conform pct. 5, 6, 9 din Hotărârea Plenului Curții Supreme de Justiție nr. l

din 07 iulie 2008, cu privire la aplicarea de către instanțele de judecată a legislației ce

reglementează nulitatea actului juridic civil.

La fel, în opinia recurentei, instanțele ierarhic inferioare urmau să aplice și

prevederile art. 6 alin. (1) Cod civil, în vigoare începând cu anul 2002, art. 11 din

Constituția RSSM din 1978 și art. 91 Cod civil RSSM din 1964, care prevede că

Legea civilă nu are caracter retroactiv; pământul, subsolul, apele și pădurile se află în

proprietatea exclusivă a statului și se dau numai în folosință.

La acest capitol, recurenta a precizat că conform Constituției RSSM din 1978 și

art. 91 Cod civil RSSM din 1964, în anul 1983 Ion Bucșanu nu avea dreptul să

dobândească în proprietate pământ, adică lotul de teren cu suprafața de 0,06 ha din

s. Ghidighici, pretins a fi transmis în baza Contractului nr. 152 din 24 martie 1983 și

a Hotărârii Comitetului executiv al Sovietului sătesc Ghidighici de deputați ai

norodului din 24 martie 1983. Or, în condițiile prevederilor enunțate pământul,

subsolul, apele și pădurile se aflau în proprietatea exclusivă a statului și se dădeau

numai în folosință. Prin urmare, în condițiile în care Ion Bucșanu nu a dobândit în

proprietate niciun lot de teren în anul 1983 sau ulterior, respectiv nu este proprietar,

acesta nici nu are dreptul să revendice vreun lot de teren. Însă, în pofida celor

menționate, prima instanță a ignorat normele de drept nominalizate, invocând abstract

prevederile Codului civil, în vigoare după anul 2002, fără a elucida și a constata

expres dacă Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu au dobândit sau nu în anul 1983, dreptul

de proprietate asupra pământului vizat. Iar, instanța de apel a indicat expres că

urmează a fi restabilit dreptul de proprietate a reclamanților Ion Bucșanu și Antonia

Bucșanu, deoarece includerea în Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu nr. cadastral XXXXXX și în duplicatul acestui Titlu pe numele Ecaterinei

Matcov, a lotului de teren transmis reclamantului Ion Bucșanu, cu suprafața de

0,06 ha, pe care ultimul a construit casa de locuit și a dat-o în exploatare, conform

procedurii stabilite, contravine normelor legale.

Astfel, în condițiile celor menționate, recurenta consideră că instanța de apel a

comis un abuz și a pronunțat o decizie ilegală cu bună-știință, recunoscând indirect

că Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu ar fi dobândit în proprietate pământ în anul 1983,

fapt interzis prin Constituția RSSM din 1978, urmând a fi restabilit dreptul de

proprietate al acestora asupra terenului, și că acel lot de teren transmis în proprietatea

reclamanților în anul 1983 ar fi fost inclus în Titlu de autentificare cu nr. cadastral

XXXXXX și în duplicatul acestui Titlu pe numele Ecaterinei Matcov, fără a

identifica respectivul lot de teren, după nr. cadastral, hotarele juridice etc.

15

De altfel, recurenta consideră că la caz, instanțele ierarhic inferioare urmau să

aplice și prevederile art.374 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019) și

pct. 39 din Hotărârea Curții Supreme de Justiție nr.2 din 27 martie 2006 „Cu privire

la aplicarea unor dispoziții ale Codului civil și ale altor acte normative referitoare la

dreptul de proprietate privată asupra imobilelor, inclusiv asupra construcțiilor anexe”.

Or, reclamanții-intimați Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu nu au și nici nu au avut

calitatea de proprietari asupra vreunui lot de teren cu suprafața de 0,06 ha, indicat în

pretenția de revendicare, stare de drept ce impune respingerea acțiunii în baza art. 374

alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019).

Recurenta a menționat că contrar celor enunțate, precum și a prevederilor

legislației civile cu privire la proprietate, art. 1 din Protocolul nr. 1 CEDO și art. 46

alin. (1) din Constituția Republicii Moldova, instanțele ierarhic inferioare au admis

pretențiile reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu de revendicare a lotului de

teren cu suprafața de 0,06 ha, deși aceștia niciodată nu au dobândit dreptul de

proprietate asupra vreunui lot de teren cu suprafața de 0,06 ha, conform art. 321

alin. (2), art. 499 Cod civil.

În context, recurenta a indicat că instanțele ierarhic inferioare au omis, deși

urmau să aplice și prevederile art. 1 din Protocolul Nr. 1 CEDO, art. 46 din Constituția

Republicii Moldova, art. 315 Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), ce prevăd

dreptul persoanelor fizice sau juridică la respectarea bunurilor sale și că dreptul de

proprietate este garantat și perpetuu. La caz, însă instanțele inferioare, contrar acestor

principii, au exclus o parte din suprafața bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX,

în mod abuziv și absolut ilegal, fără a motiva în baza cărui temei juridic, proprietara

a fost deposedată sau expropriată de o parte din lotul său de teren, deși Ecaterina

Matcov a dobândit legal, prin înregistrarea în Registrul bunurilor imobile, dreptul de

proprietate asupra lotului de teren cu nr. cadastral XXXXXX și suprafața de

0,2587 ha, în anul 2001, acesta fiindu-i atribuit prin decizia Primăriei s. Ghidighici

nr. 3/6 din 12 martie 1992. Or, singurul argument invocat de către instanțele

inferioare, pentru a exclude o suprafață de 0,06 ha din lotul de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, aflat în proprietatea Ecaterinei Matcov este pretenția neîntemeiată a

reclamanților privind revendicarea din posesia ilegală a Ecaterinei Matcov a unui lot

de teren cu suprafața de 0,06 ha, fără însă a fi identificat acel lot de teren, despre care

pretind că li s-ar fi transmis pentru construcții în anul 1983 și pe care dânșii ar fi

construit o casă de locuit cu suprafața totală de 135 m2, iar acel lot de teren ar fi fost

inclus ilegal în Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX

pe numele Ecaterinei Matcov.

Aici, recurenta făcând referire la art. 315 alin. (1) și art. 500 alin. (1) Cod civil

(în vigoare până la 01 martie 2019), a invocat că deține inclusiv dreptul de posesiune

asupra lotului de teren cu nr. cadastral XXXXXX, ce include întreaga suprafață de

0,2587 ha, înregistrată în Registrul bunurilor imobile în anul 2001. Lotul de teren i-a

fost atribuit prin decizia Primăriei s. Ghidighici nr. 3/6 din 12 martie 1992, aspecte

de drept inserate în Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. XXXXXX din data de 07 iulie 2001, act administrativ prezumat legal, în această

parte necontestat de nicio parte implicată în proces, or, reclamanții-intimați au pretins

doar că în acel titlu a fost inclus și un lot de teren, care le-ar fi fost atribuit în anul

1983, însă nu au mai susținut pretenția privind anularea deciziei de atribuire a lotului

de teren Ecaterinei Matcov, în această partea pretenția fiind respinsă de prima

instanță. Iar, în condițiile menționate, faptul dobândirii dreptului de proprietate asupra

16

lotului de teren cu nr. cadastral XXXXXX, atestă incontestabil că Ecaterina Matcov

are și dreptul de posesie legală asupra respectivului lot de teren, fapt ce exclude orice

pretenție de posesie ilegală.

Ecaterina Matcov a susținut că instanțele ierarhic inferioare au constatat că lotul

de teren cu suprafața de 0,06 ha ar fi fost inclus ilegal în lotul de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, însă acestea nu au identificat acel lot de teren după nr. cadastral,

amplasamentul, hotarele etc., ca bun imobil, și nici nu au identificat unde acel lot cu

suprafața de 0,06 ha s-ar regăsi în componența lotului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, aspecte invocate și de Agenția Servicii Publice. Iar, în aceste condiții,

încercarea de a o expropria de o suprafață de teren, fără a face o legătură logico-

juridică dintre lotul de teren cu suprafața de 0,06 ha, inexistent, dar pretins a fi

transmis lui Ion Bucșanu în propritate în anul 1983, și lotul de teren aflat în

proprietatea sa, totodată, fără a indica temeiul legal privind exproprierea de o parte

din bunul său imobil, denotă că instanțele inferioare nu i-au respectat bunurile sale,

nu au fost capabile să-i garanteze dreptul de proprietate, argumente invocate și de

reprezentantul Consiliului s. Ghidighici în referința depusă la ultima cerere de

concretizare a pretențiilor reclamanților.

La fel, urmau a fi aplicate și prevederile art. 335 alin. (2), (6) Cod civil (în

vigoare până la 01 martie 2019) și pct. 15 din Hotărârea Curții Supreme de Justiție

nr.2 din 27 martie 2006 „Cu privire la aplicarea unor dispoziții ale Codului civil și

ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate privată asupra imobilelor,

inclusiv asupra construcțiilor anexe”, deoarece dreptul de proprietate asupra casei de

locuit cu nr. cadastral XXXXXX.01 a fost dobândit în proprietate de către Ecaterina

Matcov, în baza certificatului de moștenitor testamentar nr. 5-1934 din 25 iulie 1989,

eliberat de către notarul Vidrașcu A.F., înregistrat la B.I.T. cu nr. 258 la data de

20 noiembrie 1989, dreptul de proprietate a fost înscris în Registrul bunurilor imobile

în anul 2018. În așa fel, pe toată perioada în care Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu

pretind că au posedat bunul imobil, inclusiv în ziua în care i s-a recunoscut dreptul de

proprietate, aceștia posedau nu în nume de proprietar, proprietarul bunului imobil

fiind Ecaterina Matcov.

Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu au depus cererea de recunoaștere a dreptului

de proprietate prin uzucapiune la data 11 septembrie 2017. Anterior, la data de

24 octombrie 2016, reprezentantul reclamanților a prezentat copii din dosarul tehnic,

în care este inclus certificatul de moștenitor testamentar eliberat pe numele Ecaterinei

Matcov și înregistrat la B.I.T., iar acest fapt denotă că Ion Bucșanu și Antonia

Bucșanu au cunoscut, cel puțin din dosarul tehnic, înainte de data de

24 octombrie 2016, despre existenta testamentului nr. 1-1739 din 24 octombrie 1988,

eliberat pe numele Ecaterinei Matcov. Mai mult, martora Elena Gărgăun a confirmat

că Antonia Bucșanu a cunoscut despre testament de la data eliberării acestuia.

Prin urmare, recurenta consideră că instanța de judecată era obligată să respingă

cererea privind recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune, în temeiul

art. 335 alin. (1), (2), (6) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019) și pct. 15 din

Hotărârea Curții Supreme de Justiție nr.2 din 27 martie 2006 „Cu privire la aplicarea

unor dispoziții ale Codului civil și ale altor acte normative referitoare la dreptul de

proprietate privată asupra imobilelor, inclusiv asupra construcțiilor anexe”, dar și din

motiv că la data solicitării, perioada necesară uzucapiunii a fost deja întrerupă de

aproximativ un an.

Ecaterina Matcov a susținut că prima instanță eronat a constatat că a ar fi pus în

17

executare testamentul în anul 2018, iar instanța de apel eronat a stabilit că ar fi ascuns

testamentul nominalizat. Or, conform probelor prezentate, reprezentantul legal al

Ecaterinei Matcov a pus în executare testamentul menționat la data de 25 iulie 1989,

atunci când i s-a eliberat certificatul de moștenitor testamentar nr. 5-1934 din

25 iulie 1989, iar acel certificat de moștenitor testamentar a fost înregistrat la B.I.T.

cu nr. 258 la 20 noiembrie 1989. Astfel, probele prezentate denotă incontestabil că

testamentul a fost pus în executare în anul 1989, nefiind ascuns, iar Ecaterina Matcov

a dobândit dreptul de proprietate exclusivă asupra bunurilor rămase după decesul lui

Mihail Bucșanu la data de 20 noiembrie 1989, în temeiul art. 132 Cod civil (ediția

din 1964, aplicabilă la ziua înregistrării). Respectiv, nimeni nu mai poate pretinde

vreun drept asupra bunurilor respective, proprietatea fiind perpetuu.

Recurenta Ecaterina Matcov a invocat că instanțele ierarhic inferioare la

judecarea cauzei, au aplicat legea care nu trebuia să fie aplicată, și anume dispozițiile

art. 320 alin. (3) Cod civil (în redacția până la 01 martie 2019), în cazul pretențiilor

de revendicare formulate de Ion și Antonia Bucșanu.

În susținerea acestei opinii, recurenta a relevat că în anul 1983, când reclamanții-

intimați pretind că li s-ar fi atribuit un lot de teren cu suprafața de 0,06 ha, conform

art. 11 din Constituția RSSM din 1978 și art. 91 Cod civil RSSM din 1964, pământul,

subsolul, apele și pădurile se aflau în proprietatea exclusivă a statului, iar Ion Bucșanu

și Antonia Bucșanu nu aveau dreptul să dobândească în proprietate pământ, în baza

art. 320 alin. (3) Cod civil (inexistent în anul 1983, în vigoare din anul 2002).

Totodată, în anul 1983 statul Republica Moldova și art. 320 alin. (3) Cod civil (în

redacția până la 01 martie 2019) nu existau, respectiv, conform art. 6 Cod civil (în

redacția până la 01 martie 2019) prevederile art. 320 alin. (3) Cod civil (în redacția

până la 01 martie 2019) nu pot fi aplicate retroactiv la judecarea litigiului.

Subsecvent, recurenta a indicat că la caz, eronat au fost aplicate și prevederile

art. 18 alin. (4) și (5) și art. 19 alin. (2), (6) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998, precum și pct. 22, 23, 24, 77, 78, 89 ale Instrucțiunii

cu privire la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin

ordinul Agenției Relații Funciare și Cadastru nr.70 din 04 octombrie 2017, deoarece

obiectul litigiului nu constituie modificarea planului cadastral și/sau geometric și nici

stabilirea hotarelor fixe.

Or, în cererea de chemare în judecată Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu au

solicitat revendicarea din posesie ilegală a unui lot de teren, anularea parțială a titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, recunoașterea dreptului de

proprietate asupra patrimoniului defunctului Mihail Bucșanu, modificarea

informației grafice etc. Însă, aceștia nu au formulat solicitări cu privire la modificarea

unor planuri cadastrale și/sau geometrice sau stabilirea hotarelor fixe a loturilor de

teren.

În susținerea recursului, Ecaterina Matcov a mai invocat că atât prima instanță

cât și instanța de apel au interpretat eronat prevederile art. 1422 alin. (1) Cod civil,

or, acestea nu au stabilit elementele obligatorii răspunderii delictuale, și anume: fapta

ilicită, culpa sau vinovăția persoanei, legătura de cauzalitatea și consecințele

suportate.

La fel, recurenta a notat că instanțele ierarhic inferioare deși urmau, nu au aplicat

prevederile art. 216 Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019).

Aici, recurenta a menționat că, deși prin cererea de chemare în judecată

reclamanții Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu au solicitat anularea parțială a Titlului

18

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXXX

(proprietar Ecaterina Matcov), în partea includerii ilegale în acesta a lotului de teren

cu suprafața de 0,06 ha, transmis de către Comitetul executiv raional Strășeni lui Ion

Bucșanu, în baza contractului nr. 152 din 24 martie 1983, pe care ultimul a construit

casa de locuit cu suprafața totală de 135m2, suprafața locativă de 56,2 m2, garaj -

18,2 m2, beci - 21,9 m2 și date în exploatare de către acesta, conform procedurii

stabilite, suprafeței mărite cu circa 100 m2 - ce constituie drum de acces spre bunul

imobil cu nr. cadastrale XXXXXX, cu modificarea planului geometric (cadastral) al

bunului, fapt constatat prin actul de constatare pe teren din 01 decembrie 2015,

întocmit de Primăria sat. Ghidighici, aceștia și nici instanțele de judecată inferioare

nu au indicat temeiurile prevăzute de Codul civil, în baza cărora Titlul de autentificare

a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina

Matcov) ar fi nul (nulitatea absolută), sau ar putea fi declarat nul (nulitatea relativă).

Iar, din considerentele enunțate și ținând cont de pct. 5, 6, 9 din Hotărârea Plenului

Curții Supreme de Justiție nr. l din 07 iulie 2008, cu privire la aplicarea de către

instanțele de judecată a legislației ce reglementează nulitatea actului juridic civil

(referitor la Codul civil aplicabil până la amendamente), pretențiile cu privire la

nulitatea actului juridic urmau a fi respinse.

Ecaterina Matcov a indicat că a fost obligată să repare prejudiciul moral în

condițiile în care Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu nu au dovedit, conform art. 118

CPC, existența faptelor ilicite, existența prejudiciului moral, suferințelor psihice sau

fizice suportate, intensitatea și cauza acestora și nici instanțele inferioare nu au

constatat aceste circumstanțe.

De altfel, reclamanții-intimați nici nu au invocat existența vreunui atentat la

drepturile lor personale nepatrimoniale, toate pretențiile acestora se referă la

drepturile lor patrimoniale, iar în acțiunea înaintată împotriva Ecaterinei Matcov nu

au invocat fapte concrete ilicite pretinse a fi comise de pârâtă.

Mai mult, acțiunea formulată de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu împotriva

Ecaterinei Matcov este una patrimonială, iar aceste circumstanțe nu admit solicitarea

reparării prejudiciului moral.

Astfel, recurenta a susținut că, obligând-o la plata unei sume de bani, în lipsa

temeiului juridic, instanțele inferioare, repetat, au atentat la proprietatea sa, încălcând

art. 1 din Protocolul 1 CEDO, justificând o formă de îmbogățire fără justă cauză a

reclamanților.

Totodată, recurenta consideră eronată concluzia instanței de apel precum că nu

a prezentat probe, care să-i denote atribuirea lotului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, or, probele reclamanților ar demonstra contrariu.

Aici, recurenta invocând prevederile art. 123 alin. (6) CPC a relevat că Titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX, a fost eliberat în baza

deciziei Primăriei s. Ghidighici nr. 3/6 din 12 martie 1992, care este un act

administrativ individual ce se prezumă legal, până la proba contrară. Reclamanții-

intimați, deși inițial au contestat această decizie, ulterior au declarat că nu mai susținut

pretenția respectivă și au recunoscut atribuirea lotului de teren Ecaterinei Matcov în

baza acesteia, doar că cu altă suprafață.

De altfel, faptul atribuirii Ecaterinei Matcov a lotului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, în baza deciziei Primăriei s. Ghidighici nr. 3/6 din 12 martie 1992 nu a

fost contestat de nicio parte implicată în proces și nici negată, nefiind obiectul

litigiului.

19

Recurenta Ecaterina Matcov consideră eronată concluzia Curții de Apel

Chișinău că ar fi plătit impozitul pe lotul de teren cu nr. cadastral XXXXXX pentru

o suprafață de 0,07 ha până în anul 2012, or, instanței de apel i s-a prezentat chitanța

de plată din anul 1996, care atestă că a achitat impozitul pentru 25 ari (1 leu pentru

1 ar) și răspunsul Direcției Administrare fiscală Buiucani nr. 01-15/3-5749 din

08 decembrie 2016, ce denotă achitarea de către Ecaterina Matcov a impozitului

funciar pe respectivul lot de teren pentru anii 2012-2018, pentru suprafața de

0,2587 ha (inclusiv pentru anul 2012).

La fel, recurenta consideră eronată și concluzia instanței de apel că a achitat până

în anul 2012 impozitul pe bunurile imobile pentru terenul cu suprafața de 0,07 ha și

nr. cadastral XXXXXX, ceea ce rezultă din avizele de plată anexate la dosar, iar din

anul 2014, a început să achite impozitul pentru terenul respectiv deja cu suprafața de

0,2587 ha, fără să fie prezentate probe pertinente ce ar confirma că mărirea suprafeței

respective de teren, ar fi avut loc în condiții legale.

Aici, Ecaterina Matcov a subliniat că deși instanței ierarhic inferioare i-au fost

prezentate mai multe avize de plată, inclusiv pentru anii 2011 și anteriori, sau pentru

anul 2013, ce ar indica plata impozitului funciar pentru terenul cu suprafața de 0,07 ha

și nr. cadastral XXXXXX, instanța de apel a ignorat intenționat faptul că a achitat

impozitul funciar pentru lotul de teren nominalizat, în baza suprafeței indicate în

Registrul bunurilor imobile, care este și a fost de 0,2587 ha, inclusiv la data

înregistrării în Registrul bunurilor imobile, 10 iulie 2001 și nu a fost modificată până

în prezent, ceea ce se confirmă prin răspunsul Agenției Servicii Publice,

Departamentul cadastru, nr. 11/M/l 80/2020/07/9084 din 19 mai 2020 și certificatul

privind înscrierile în Registrul bunurilor imobile.

Totodată, instanța de apel a ignorat declarațiile reprezentanților Primăriei și

Consiliului s. Ghidighici, constatând eronat că aceștia, în referințele depuse, ar fi

confirmat că în Registrul de evidență al gospodăriilor, gospodăria Ecaterinei Matcov

este înregistrată la nr.XXXXXX, cu terenul aferent cu o suprafață de 0,07 ha. Or, în

realitate s-a indicat că Ecaterina Matcov deține terenul cu suprafața de 0,2587 ha,

atribuit prin decizia din 1992.

La fel, recurenta a menționat că instanța de apel eronat a indicat că originalul

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX ar fi fost

anulat, invocând că această informație ar fi fost extrasă din dosarul cadastral. Or, în

dosarul cadastral nu a existat și nici nu poate exista originalul Titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX, deoarece conform pct. 13, 18 din

Regulamentul cu privire la modul de transmitere în proprietate privată a loturilor de

pământ de pe lingă casă în localitățile urbane, adoptat prin Hotărârea de Guvern

nr. 984 din 21 septembrie 1998 cu privire la unele măsuri pentru urgentarea

procesului de împroprietărire, către organul cadastral se transmite copia alb-negru al

titlului, iar originalul se eliberează titularului. Totodată, nu a fost prezentată o

hotărâre judecătorească, prin care ar fi fost anulat Titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, eliberat Ecaterinei Matcov.

La 04 ianuarie 2021 Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de avocatul

Igor Selchin au depus recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău solicitând casarea parțială a deciziei instanței de apel, în partea

pretențiilor înaintate, care au fost respinse, cu emiterea în partea casată a unei noi

decizii privind recunoașterea nulității testamentului întocmit de notarul Bumbu A.P.

și înregistrat cu nr. I- 1739 din 24 octombrie 1988, prin care Mihail Bucșanu a lăsat

20

Ecaterinei Matcova cu titlu de moștenire casa din s. XXXXXX, r-nul XXXXXX, a

certificatului de moștenitor testamentar nr.5-1934 din 25 iulie 1989, eliberat de

notarul Vidrașcu A.F. și a duplicatului cu nr.167 din 18 ianuarie 2018, încasarea de

la Ecaterina Matcov în beneficiul reclamanților a diferenței prejudiciului moral

neîncasat în mărime de 450000 de lei și a cheltuielilor de judecată suportate pe

marginea procesului și neîncasate în mărime de 14 000 de lei, constituite din: 9000

de lei -cheltuieli de asistență juridică și 5000 de lei-cheltuieli pentru efectuarea

expertizei, precum și a taxei de stat suportate în instanța de recurs.

În motivarea cererii de recurs, recurenții au indicat motivele de fapt și de drept

invocate în cererea de chemare în judecată și apel, suplimentar menționând că nu

le-a fost notificată decizia instanței de apel, însă la data de 30 decembrie 2020,

reprezentantul lor a luat cunoștință de aceasta pe pagina web a Curții de Apel

Chișinău, care a fost publicată la 24 decembrie 2020.

De altfel, recurenții au notat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut cont de

concluziile expuse în raportul de expertiză grafoscopică la emiterea actelor

judecătorești, care fac obiectul prezentului recurs.

Or, la 24 octombrie 1988 cet. Mihail Bucșanu nu putea să lase testament, în

condițiile în care la data de 23 octombrie 1988, urmare a operației efectuate se afla în

secția de reanimare, iar la 24 octombrie 1988 a decedat, fapt ce se confirmă prin

răspunsul nr.01/10-34 din 31 ianuarie 2018, eliberat de Spitalul Clinic Municipal

„Sf. Arhanghel Mihail” și certificatul de deces.

Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de avocatul Igor Selchin au

relevat că instanța ierarhic inferioară deși urma, nu a aplicat prevederile art. 199

alin. (1) și (2), art. 200 alin. (1)-(3), art. 201, 216 alin. (1) și art. 217 alin. (1) Cod

civil, precum și nu a încasat de la Ecaterina Matcov în beneficiul lor a diferenței

prejudiciului moral neîncasat în mărime de 450000 de lei.

La acest capitol, recurenții au subliniat că caracterul și gravitatea suferințelor

psihice sau fizice rezultă din faptele ilegale comise de către Ecaterina Matcov,

atentând la drepturile lor patrimoniale, motiv pentru care au solicitat compensarea

acestor suferințe, prin repararea prejudiciului moral în mărime de 500000 de lei.

În context, recurenții au menționat că sunt persoane în etate, iar lipsirea de către

Ecaterina Matcov de dreptul la ieșirea fizică de pe terenul și casa lor, prin includerea

acestei porțiuni de 100 m2 în terenul cu nr. cadastral XXXXXX, proprietate a pârâtei,

cu suprafața pretinsă de 0,2587 ha în lipsă de temei legal, în condițiile în care după

cum s-a constatat i-au fost atribuite numai 0,07 ha, restul fiind inclus abuziv și ilegal,

le cauzează suferințe psihice și fizice.

Tot aici, recurenții au precizat că suferințe le creează și situația în care din anul

1970, după căsătorie locuiesc în casa părintească, după decesul lui Mihail Bucșanu

au acceptat succesiunea acestuia, fapt cunoscut de întreaga localitate, iar prin

înregistrarea dreptului de proprietate al imobilului vizat pe numele Ecaterinei

Matcov, în baza testamentului prezentat de aceasta, îi lasă fără un loc de trai.

De asemenea, recurenții au enunțat că posesia, folosința și dispoziția abuzivă a

terenului cu suprafața de 0,06 ha, atribuite lui Ion Bucșanu în anul 1983 și a casei

construite pe teren și dată în exploatare de către acesta în anul 1984, precum și

includerea acestor bunuri în Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren

cu nr. cadastral XXXXXX pe numele Ecaterinei Matcov, este un atentat la dreptul lor

de proprietate, deoarece fiind în căsătorie din anul 1970, aceste bunuri aparțin ambilor

soți.

21

Iar, deoarece pretențiile lor sunt întemeiate, instanța de apel urma să încaseze

cheltuielile de judecată suportate pe marginea procesului, care nu au fost încasate de

prima instanță în mărime de 14000 de lei, constituite din: 9000 lei - cheltuieli de

asistentă juridică și 5000 de lei-cheltuieli pentru efectuarea expertizei.

La 17 ianuarie 2021 IP „Agenția Servicii Publice” a depus recurs împotriva

deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău solicitând casarea parțială

a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în partea recunoașterii

ilegalității înregistrării dreptului de proprietate asupra bunului imobil cu numărul

cadastral XXXXXX.01 pe numele Ecaterinei Matcov cu obligarea Agenției Servicii

Publice să efectueze rectificări în Registrul bunurilor imobile, prin radierea acestui

drept înregistrat ilegal pe numele Ecaterinei Matcov, obligării Agenției Servicii

Publice să efectueze rectificări în Registrul bunurilor imobile, referitor la deținătorul

de teren cu numărul cadastral XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, prin

excluderea lotului de teren cu suprafața de 0,06 ha, suprafața de teren mărită ce

constituie drum de acces spre bunul imobil cu numărul cadastral XXXXXX și

modificării informației grafice din baza de date grafică a terenului cu numărul

cadastral XXXXXX, cu excluderea din datele grafice ale acestui teren și anume, lotul

de teren cu suprafața de 0,06 ha, suprafața de teren mărită ce constituie drum de acces

spre bunul imobil cu numărul cadastral XXXXXX, cu emiterea unei noi decizii

privind respingerea acțiunii înaintate de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu în această

parte.

În motivarea recursului, IP „Agenția Servicii Publice” a relatat că a depus în

termen recursul, or, decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău i-a fost

notificată la data de 05 ianuarie 2021.

IP „Agenția Servicii Publice” a indicat dezacordul cu decizia instanței de apel,

invocând că aceasta a fost emisă cu încălcarea normelor de drept material.

La acest capitol, recurenta a subliniat că instanța de fond și cea de apel au

încălcat prevederile art.28 alin. (1) lit. c), 8, art. 29 alin. (3), art. 33 din Legea

cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, la adoptarea soluției de

admiterea a acțiunii înaintate de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, în partea

recunoașterii ilegale a înregistrării dreptului de proprietate a Ecaterinei Matcov

asupra bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXX.01, în temeiul certificatului

de moștenitor testamentar nr. 5- 1934 din 25 iulie 1989, duplicatul nr. 167 din

18 ianuarie 2018.

Or, prin prisma normelor de drept enunțate, certificatul de moștenitor

testamentar menționat servește temei la înregistrarea dreptului asupra bunurilor

imobile, acest document corespunde exigențelor față de documentele pentru

înregistrarea drepturilor, deoarece identifică bunul imobil, dreptul ce urmează a fi

înscris, numele titularului. Respectiv, la momentul efectuării înregistrării dreptului,

adică la data de 22 ianuarie 2018, Registratorul Serviciului cadastral teritorial nu a

identificat niciunul din temeiurile pentru refuzul înregistrării drepturilor, prevăzute

de art. 33 al Legii nominalizate.

Astfel, recurenta a opinat că instanțele ierarhic inferioare neîntemeiat au

recunoscut ilegală înregistrarea dreptului de proprietate al cet. Ecaterina Matcov

asupra bunului imobil cu numărul cadastral XXXXXX.01, în temeiul certificatului

de moștenitor testamentar nr. 5-1934 din 25 iulie 1989, duplicatul nr. 167 din

18 ianuarie 2018, motiv pentru care solicită casarea actelor judecătorești contestate,

în această parte.

22

Subsecvent, recurenta a menționat că pretenția privind rectificarea Registrului

bunurilor imobile, prin radierea dreptului de proprietate al Ecaterinei Matcov asupra

bunului imobil menționat, a fost introdusă în cadrul acestui proces de judecată,

concomitent cu recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune al lui Ion

Bucșanu și Antoniei Bucșanu asupra construcției cu numărul cadastral XXXXXX.01.

Respectiv, admiterea cerinței privind recunoașterea dreptului de uzucapiune al

reclamanților -intimați asupra acestui imobil, dictează rectificarea prin radiere a

dreptului de proprietate al Ecaterinei Matcov, dar nu recunoașterea ca fiind ilegală a

înregistrării în Registrul bunurilor imobile.

Recurenta a specificat că, însuși instanțele ierarhic inferioare au concluzionat

asupra lipsei temeiului legal pentru recunoașterea nulă a Testamentului nr. I -1739

din 24 octombrie 1988, respectiv, a Certificatului de moștenitor testamentar

nr. 5-1934 din 25 iulie 1989, fapt ce confirmă că înregistrarea în Registrul bunurilor

imobile referitoare la imobilul în cauză este legală și întemeiată, iar soluțiile adoptate

în acest sens sunt ilegale și lipsite de fundament legal.

Mai mult, recurenta a relevat că nu s-a ținut cont nici de faptul că, însuși actul

judecătoresc, care prevede rectificarea Registrului bunurilor imobile, prin radierea

titularului înscris, servește temei pentru Agenția Servicii Publice la efectuarea

modificărilor în Registrul bunurilor imobile, prin prisma art. 16 CPC, care prevede

expres caracterul obligatoriu al actelor judecătorești pentru toate autoritățile publice,

nefiind necesară obligarea în efectuarea rectificării Registrului nominalizat.

În continuare, recurenta a precizat că instanțele ierarhic inferioare, la adoptarea

soluției de admitere a acțiunii înaintate de Ion și Antonia Bucșanu, în partea obligării

Agenției Servicii Publice să efectueze rectificări în Registrul bunurilor imobile

referitor la deținătorul de teren cu numărul cadastral XXXXXX, proprietar Ecaterina

Matcov, prin excluderea lotului de teren cu suprafața de 0.06 ha, suprafața de teren

mărită ce constituie drum de acces spre bunul imobil cu numărul cadastral XXXXXX,

au încălcat prevederile art. 38 alin. (8) din Legea cadastrului bunurilor imobile

nr. 1543 din 25 februarie 1998.

Or, cuprinsul normei de drept menționate statuează cert și clar că, nu constituie

rectificare, modificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile referitoare la

datele despre bunul imobil, cum ar fi modificarea suprafeței (excluderea lotului de

teren cu suprafața de 0,06 ha) din terenul cu numărul cadastral XXXXXX, proprietar

Ecaterina Matcov, deoarece modificarea înscrierilor în acest sens se va face în temeiul

actelor justificative, la caz, actul de stabilire a hotarului și al planului geometric nou

întocmit, așa cum stabilește expres pct. 89 alin. (3) al Instrucțiunii cu privire la modul

de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin ordinul Agenției

Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017.

Recurenta a menționat că planul cadastral al terenului cu numărul cadastral

XXXXXX, reflectat în baza de date grafică, corespunde cu planul reflectat în Titlul

de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la 07 iulie 2001, fapt ce se

confirmă prin fragmentul din baza de date grafică. Iar, în aceste condiții, admiterea

cerinței reclamanților - intimați, privind anularea parțială a Titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren menționat, în partea în care a fost inclus ilegal: lotul

de teren cu suprafața de 0.06 ha; suprafața de teren mărită ce constituie drum de acces

spre bunul imobil cu numărul cadastral XXXXXX, impune Primăriei Ghidighici

obligația de a iniția lucrarea cadastrală de actualizare a planului cadastral la

modificarea hotarelor, prin stabilirea hotarelor terenului cu numărul cadastral

23

XXXXXX, ca urmare a excluderii lotului de teren cu suprafața de 0.06 ha și a

suprafeței de teren mărită ce constituie drum de acces spre bunul imobil cu numărul

cadastral XXXXXX, conform procedurii reglementate expres de Capitolul III,

Secțiunea 3 pct. 85- 89 al Instrucțiunii nominalizate.

Așadar, recurenta a notat că actul de stabilire a hotarelor și planul geometric

nou, recepționat în modul stabilit de Agenția Servicii Publice, va servi temei pentru

modificarea înscrierilor din Registrul bunurilor imobile, referitor la suprafața

terenului cu numărul cadastral XXXXXX (pct. 89 alin. (3)), precum și la actualizarea

bazei de date grafice, în conformitate cu prevederile, pct. 9 al Instrucțiunii

menționate.

Iar, cele menționate demonstrează că, Agenția Servicii Publice este obligată,

prin prisma normelor de drept enunțate, să actualizeze baza de date grafică a

cadastrului, doar în temeiul raportului lucrării cadastrale, recepționate ca urmare a

efectuării lucrărilor cadastrale, la caz, de actualizare a planului cadastral cu numărul

cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov).

La caz, deoarece instanțele de judecată inferioare, impun neîntemeiat și ilegal

Agenției Servicii Publice obligația în efectuarea modificărilor în Registrul bunurilor

imobile și baza de date grafică, în lipsa documentelor justificative în acest sens, actul

judecătoresc va fi imposibil de executat în această parte.

Prin referința depusă la 05 martie 2021 Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu,

reprezentați de avocatul Igor Selchin au solicitat declararea inadmisibilă a

recursurilor depuse de IP „Agenția Servicii Publice” și Ecaterina Matcov, deoarece

acestea au fost depuse de persoane neîmputernicite.

La 10 martie 2021 Ecaterina Matcov, reprezentată de avocatul Zinaida Leporda

a depus referință la recursul IP „Agenția Servicii Publice”, prin care a solicitat

admiterea acestuia.

Iar, la 23 martie 2021 Ecaterina Matcov, reprezentată de avocatul Zinaida

Leporda a depus referință la recursul înaintat de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu

solicitând respingerea acestuia, în partea în care a fost atacată decizia instanței de apel

și în această parte menținerea deciziei instanței de apel.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ în partea procedurală urmează

a fi examinată prin prisma Codului administrativ, iar în partea materială urmează a fi

aplicate prevederile legale în vigoare la momentul derulării procedurii administrative

24

și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în

vigoare până la 1 aprilie 2019).

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 25 noiembrie 2020.

Conform materialelor cauzei, decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău a fost publicată pe pagina web a instanței de apel la 24 decembrie 2020 și

expediată în adresa părților, prin intermediul poștei electronice la 05 ianuarie 2021

(f.d.205, 226, Vol.VII).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile depuse de Ecaterina Matcov la

25 decembrie 2020 și respectiv motivarea recursului la 22 ianuarie 2021, Ion Bucșanu

și Antonia Bucșanu la 04 ianuarie 2021 și IP „Agenția Servicii Publice” la data de

17 ianuarie 2021, sunt în termen.

Argumentul lui Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de avocatul Igor

Selchin că recursurile înaintate de Ecaterina Matcov, reprezentată de avocații Igor

Gargaun și Zinaida Leporda și IP „Agenția Servicii Publice” sunt depuse de persoane

neîmputernicite, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat și pur declarativ, deoarece

la materialele cauzei sunt anexate actele ce atestă împuternicirile reprezentanților

recurenților de a-i reprezenta în instanța de judecată, inclusiv dreptul de a ataca

hotărârile judecătorești.

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursurile

depuse de Ecaterina Matcov, reprezentată de avocații Igor Gargaun și Zinaida

Leporda, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de avocatul Igor Selchin și

IP „Agenția Servicii Publice” au fost numite pentru examinare în complet din 5

judecători.

Conform art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurenților, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererile de

recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră necesar de a admite recursurile, de a casa integral decizia din

25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, și de a restitui cauza la rejudecare în

instanța de apel, în alt complet de judecată.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

25

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) Cod administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia

instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de

lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În conformitate cu art. 194 alin. (2) coroborat cu prevederile art. 21 și art. 36 din

Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Din materialele cauzei rezultă că la 24 martie 1983, Comitetul executiv raional

Strășeni a transmis în folosință reclamantului Ion Bucșanu (fiul) din contul terenurilor

deținute de Mihail Bucșanu (tatăl), prin Contractul nr.152, în baza Ordinului nr.45

din 09 martie 1983, lotul de teren cu suprafața de 600 m2 (0,06 ha) din satul

XXXXXX, pentru construcția casei de locuit cu suprafața totală de 81,5 m2, inclusiv

locativă de 43,83 m2, la Contract fiind anexat și proiectul construcției pe terenul

acordat (vol.III, f.d.37-41).

Contractul nr. 152 din 24 martie 1983, a fost semnat de Ion Bucșanu, legalizat

de notarul de stat al r-nului Strășeni și înregistrat în registrul notarului la

14 aprilie 1983, sub nr.986 (vol.III, f.d.37 verso).

Proiectul construcției pe terenul cu suprafața de 600 m2, a fost coordonat cu

instituțiile corespunzătoare și avizat de arhitectul raional Strășeni, iar prin Actul de

transmitere a terenului pentru construcție din 24 martie 1983, reclamantul Ion

Bucșanu a semnat primirea acestuia (vol.III, f.d.38 și 38 verso).

Prin Nota informativă din 24 martie 1983 la proiectul construcției și alte planuri

pe teren transmise reclamantului Ion Bucșanu, s-a preconizat construcția casei de

locuit, conform Proiectului tip nr.185-000 (proiect individual), șura de mărimea 5x4

(20 m2), grup sanitar (veceu) 2 m2, fiind indicate alte cerințe cu privire la amplasare,

materiale utilizate, orientare fațade și distanțe obligatorii (vol.III, f.d.39 verso).

Prin Hotărârea Comitetului executiv al Sovietului sătesc Ghidighici de deputați

ai norodului din 24 martie 1983, urmare a examinării actelor prezentate s-a permis

reclamantului Ion Bucșanu să construiască casa individuală de locuit, conform

Proiectului tip nr.185-000 șura 20 m2 și grupul sanitar 2 m2 (vol.III, f.d.41).

Iar, prin Actul de dare în exploatare a casei de locuit și a altor construcții

accesorii ale beneficiarului Ion Bucșanu din anul 1984, Comisia în persoana

reprezentanților Comitetului executiv Ghidighici și alte instituții specializate în acest

sens au acceptat darea în exploatare a casei de locuit și construcțiilor accesorii,

constituite din care: casa cu un etaj cu 4 camere locative, bucătărie și antreu – cu

suprafața totală 76,02 m2, din care locativă 52 m2. Totodată, s-au stabilit mărimile

exterioare a casei de locuit de 11x12 m, înălțimea interioară 2,7 m, precum și alte

construcții: șură 15 m2, garaj 15 m2, beci 20 m2 (vol. III, f.d.45).

Prin decizia nr.10.9 din 15 august 1984 a Comitetului executiv raional Strășeni,

s-au aprobat actele Comisiei de stat privind darea în exploatare a caselor de locuit cu

calificativul „bine”, în special casa din satul Ghidighici cu suprafața totală 135 m2,

suprafața locativă 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2, ce aparțin reclamantului Ion

Bucșanu (vol.III, f.d.55 verso).

Din certificatul nr.184 din 1989, eliberat de Comitetul executiv Ghidighici al

Comitetului sătesc al deputaților norodnici a raionului Strășeni RSSM și Adeverința

nr.242 din 15 ianuarie 1990, eliberată de Biroul de Inventariere Tehnică Călărași, se

constată faptul deținerii cu drept de folosință de către Ion Bucșanu a lotului cu

26

suprafața 600 m2 (0,06 ha), amplasat în satul XXXXXX și cu drept de proprietate a

casei cu suprafața totală 135 m2 (Lit.B), locativă 56,2 m2 (vol.III, f.d.36 și 36 verso,

f.d.224).

Prin Testamentul nr. 1019 din 19 aprilie 1983 Mihail Bucșanu a testat toate

bunurile sale, inclusiv casa din s. XXXXXX. r-nul XXXXXX fiului său Ion Bucșanu

(f.d.221, Vol.I).

Iar, prin Testamentul nr. I-1739 din 24 octombrie 1988 Mihail Bucșanu a testat

toate bunurile sale, inclusiv casa din s. XXXXXX. r-nul XXXXXX, Ecaterinei

Matcov (f.d.235, Vol.III).

La 25 iulie 1989, în baza Testamentului nr. I-1739 din 24 octombrie 1988, prin

care Mihail Bucșanu a testat toate bunurile sale, inclusiv casa din s. XXXXXX,

r-nul XXXXXX, Ecaterinei Matcov a fost emis Certificatul de moștenitor testamentar

nr. 5-1934, înregistrat la Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău 1, la data de

22 ianuarie 2018 (f.d.88, Vol.IV)

Din concluziile Raportului de Expertiză Judiciară nr. 1807 din

06 februarie 2019, rezultă că semnătura din numele testatorului Mihail Bucșanu de

pe exemplarul Testamentului nr. 1019 din 19 aprilie 1983, eliberat de notarul

Muntean L.I. (o semnătură, amplasată în rubrica „подпись завещателя”), prezentat

la expertiză a fost executată de către însuși numitul Mihail Bucșanu. Iar, semnăturile

din numele testatorului Mihail Bucșanu din cele 2 exemplare a Testamentului

nr. I-1739 din 24 octombrie 1988, eliberat de notarul Adelina Bumbu (câte o

semnătură pe fiecare exemplar, amplasată în rubrica „подпись завещателя”) și din

Registrul notarial nr. 1/3 din anul 1988, în care a fost înregistrat Testamentul

nominalizat (o semnătură amplasată în coloana a șasea a înscrierii cu nr. 1739 din

24 octombrie 1988), prezentate la expertiză, au fost executate nu de către însuși

numitul Mihail Bucșanu, dar de altă persoană prin deghizarea scrisului și imitarea

semnăturilor, executate de o persoană cu vârstă înaintată, în stare de boală

(f.d.12-19, Vol.V).

Conform Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. XXXXXX, eliberat la 22 martie 2004, lui Ion Bucșanu, prin decizia Primăriei

s. Ghidighici, mun. Chișinău nr. 3/6 din 12 martie 1992, i s-a repartizat în proprietate

privată pentru construcție locativă pământ cu suprafața totală de 0,1912 ha, care a fost

trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. XXXXXX din

05 august 2002 (f.d.14, Vol.I).

Potrivit duplicatului Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren

nr. XXXXXX, eliberat la 07 iulie 2001, Ecaterinei Matcov, prin decizia Primăriei

s. Ghidighici, mun. Chișinău nr. 3/6 din 12 martie 1992, i s-a repartizat în proprietate

privată pentru construcție locativă pământ cu suprafața totală de 0,2587 ha, care a fost

trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri la nr. XXXXXX din

20 mai 2001 (f.d.15, Vol.I).

Totodată, conform Extrasului din Registrul bunurilor imobile (baza de date

actualizată la 29 octombrie 2015, ora 21:00), bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX

și suprafața de 0,2587 ha, situat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX,

aparține cu drept de proprietate Ecaterinei Matcov din 10 iulie 2001, fiind înregistrat

în baza Certificatului nr. 990 din 30 mai 2001 (27778/2001), Titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren (duplicat nr.9 din 17 octombrie 2014) nr. XXXXXX

din 07 iulie 2001 (27778/2001) (f.d.16, Vol.I).

27

Conform Avizului de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anul

2012, Ecaterina Matcov a achitat impozitul pentru obiectul impunerii cu nr. cadastral

XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, cu suprafața

totală de 0,0700 ha (f.d.16-Verso, Vol.I).

Totodată, potrivit Registrului bunurilor imobile deschis la 10 iulie 2001, bunul

imobil cu nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX,

str. XXXXXX, atestă o suprafață totală de 0,070 ha (f.d.195, Vol.I).

La fel, conform Certificatului nr. 990 din 30 mai 2001, eliberat de Primăria

s. Ghidighici, mun. Chișinău și înregistrat la OCT Chișinău la data de 10 iulie 2001,

prin decizia nr. 3/6 din 12 martie 1992, Ecaterinei Matcov i s-a repartizat în

proprietate teren cu suprafața totală de 0,070 ha, deținătorul de teren fiind înregistrat

în registrul cadastral al deținătorilor de teren sub nr. XXXXXX din 20 mai 2001

(f.d.198-verso, Vol.I).

Din Certificatul nr. 990 din 30 mai 2001, eliberat de Primăria s. Ghidighici, mun.

Chișinău rezultă că, prin decizia nr. 3/6 din 12 martie 1992, Ecaterinei Matcov i s-a

repartizat în proprietate teren cu suprafața totală de 0,1912 ha, lot de pe lângă casă –

intravilan pe adresa mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXXA, deținătorul de

teren fiind înregistrat în registrul cadastral al deținătorilor de teren sub nr. XXXXXX

din 20 mai 2001 (f.d.233, Vol.I).

Iar, conform Avizelor de plată a impozitului pe bunurile imobiliare pentru anii

2014-2018, Ecaterina Matcov a achitat impozitul pentru obiectul impunerii cu

nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, cu

suprafața totală de 0,2587 ha (f.d.148, 168-169, Vol.I; f.d.163, Vol.III, f.d.132,

Vol.VI).

De altfel, din scrisoarea Direcției Administrare Fiscală Buiucani din

08 noiembrie 2016, expediată în adresa Ecaterinei Matcov rezultă că aceasta deține

dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața totală de 0,2587 ha, cu

nr. cadastral XXXXXX și a casei de locuit cu suprafața exterioară totală de

171,20 m2 (f.d.135, Vol.VI).

Potrivit scrisorii eliberate de Agenția Servicii Publice, Departamentul cadastru

avocatului Igor Gargaun, terenul cu nr. cadastral XXXXXX, a fost înregistrat primar

în Registrul bunurilor imobile pe numele Ecaterinei Matcov la 10 iulie 2001, în

temeiul Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren eliberat la

07 iulie 2001, în baza deciziei Primăriei s. Ghidighici nr. 3/6 din 13 martie 1992, cu

suprafața de 0,2587 ha. În Registrul bunurilor imobile ținut pe fișiere electronice

(computerizat), suprafața terenului de la 28 august 2001 până la 03 martie 2020 nu a

fost modificată. Iar în anul 2012, suprafața terenului indicat cu nr. cadastral

XXXXXX, înscrisă în Registrul bunurilor imobile ținut pe fișierele electronice

(computerizat), constituia 0,2587 ha. (f.d.63, Vol.VII)

Tot materialele cauzei, și anume schița de lucru (teren) și Actul de constatare în

teren la inspectarea bunului imobil nr. XXXXXX, situat în mun. XXXXXX,

s. XXXXXX, str. XXXXXX, atestă că planul geometric nu corespunde cu

amplasarea loturilor în natură, fiind necesară actualizarea planului

cadastral/geometric sau instituirea servituții, deoarece este îngrădit accesul la terenul

adiacent (f.d.218-219, Vol.I).

Potrivit planului cadastral a bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, situat în

mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, suprafața totală a terenului constituie

0,1917 ha (f.d.17, Vol.I).

28

Din Certificatul nr. 989 din 30 mai 2001, eliberat de Primăria s. Ghidighici,

mun. Chișinău, rezultă că prin decizia nr. 3/6 din 12 martie 1992, lui Ion Bucșanu i

s-a repartizat în proprietate teren cu o suprafață totală de 0.50 ha, lot de pe lângă casă

– intravilan pe adresa mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, deținătorul de

teren fiind înregistrat în registrul cadastral al deținătorilor de teren sub nr. XXXXXX

din 15 februarie 1998 (f.d.232, Vol.I).

Conform planului cadastral (geometric) a bunului imobil cu nr. cadastral

XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, eliberat la

16 octombrie 2014, suprafața totală a terenului constituie 0,2581 ha (f.d.18, Vol.I).

La fel, prin Extrasul din registrul cadastral al deținătorilor de teren, Primăria

s. Ghidighici, mun. Chișinău confirmă că lotul de pământ cu suprafața de 0,2587 ha

și nr. cadastral XXXXXX, situat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX,

este proprietate a Ecaterinei Matcov și a fost înregistrat sub nr. XXXXXX din

05 august 2002, în baza deciziei Consiliului sătesc Ghidighici nr. 3/6 din

12 martie 1992 (f.d.167, Vol.I).

De altfel, conform Extrasului din Registrul bunurilor imobile (baza de date

actualizată la 18 februarie 2018, ora 21:00), bunurile imobile, teren cu nr. cadastral

XXXXXX și suprafața de 0,1917 ha, precum și construcția cu nr. cadastral

XXXXXX, situate în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, aparțin cu drept

de proprietate Ecaterinei Matcov din 22 ianuarie 2018, fiind înregistrat în baza

Certificatului de moștenitor testamentar nr. 5-1934 din 25 iulie 1989, eliberat

Duplicat cu nr. 167 din 18 ianuarie 2018 (0101/18/1769) (f.d.61, Vol.IV).

Prin plângerea depusă la 01 iulie 2013 în adresa primarului s. Ghidighici,

mun. Chișinău, Ion Bucșanu a solicitat efectuarea măsurilor pentru oficializarea

trecerii libere la strada centrală (f.d.22, Vol.I)

Iar, prin răspunsul din 07 august 2013 Primăria s. Ghidighici i-a comunicat lui

Ion Bucșanu că în cadrul efectuării lucrărilor de înregistrare masivă a imobilelor din

s. Ghidighici în anul 2001, s-a perfectat și a fost înregistrată baza grafică a

ÎS „Cadastru” privind hotarele terenurilor din intravilanul localității, care ulterior s-a

constatat că a fost desfășurat cu încălcări grave în privința preciziei măsurilor, astfel

fiind depistate multiple erori de necorespundere a hotarelor reale ale terenurilor cu

cele înregistrate în baza grafică, conform măsurărilor din anul 2001. Corectarea

erorilor respective se efectuează de către OCT Chișinău nr. 1, în temeiul actului de

constatare la fața locului pentru actualizarea planului geometric, care se efectuează la

solicitarea deținătorului de teren cu participarea vecinilor. Totodată, a fost informată

că cazul său prevede efectuarea lucrărilor de actualizare a planului geometric,

respectiv urmează să comande la OCT Chișinău nr. 1 perfectarea actului de

constatare pe teren (f.d.22- verso, Vol.I).

La 27 noiembrie 2014 Ion Bucșanu, reprezentat de avocatul Alexandru Adam a

depus cerere în adresa Primăriei și Consiliului s. Ghidighici, prin care a solicitat

emiterea unei decizii privind acordarea posibilității inginerului cadastral să facă

măsurări și să modifice planul sectorului repartizat sub nr. XXXXXX, cu suprafața

de 0,1912 ha. (f.d.3, Vol.II)

Prin răspunsul din 22 decembrie 2014, Primăria și Consiliul s. Ghidighici,

mun. Chișinău, i-a cuminicat că conform art. 91 Cod funciar, litigiul în cauză urmează

a fi eximat de către instanța de judecată (f.d.4, Vol.II).

29

Prin cererea din 15 mai 2015 Ion Bucșanu a solicitat Primăriei s. Ghidighici

eliberarea deciziei Primăriei s. Ghidighici, mun. Chișinău nr. 3/6 din 12 martie 1992

(f.d.23, Vol.I).

Prin răspunsul din 19 mai 2015, Primăria s. Ghidighici, mun. Chișinău, i-a

comunicat lui Ion Bucșanu că urmare a verificării patrimoniului fondului arhivistic al

Primăriei s. Ghidighici, s-a constatat lipsa documentului solicitat, recomandându-i să

se adreseze Serviciului municipal de Arhivă Chișinău (f.d.23-verso, Vol.I).

Iar, prin răspunsul nr. 1936 din 29 mai 2015, Direcția de Arhivă Chișinău, i-a

comunicat lui Ion Bucșanu că în urma examinării documentelor comitetului executiv

al Sovietului sătesc Ghidighici de deputați ai poporului pentru anul 1992, vreo decizie

sub nr. 3/6 din 12 martie 1992 pe numele lui Ion Bucșanu nu s-a depistat

(f.d.24, Vol.I).

La 07 septembrie 2015 Ion Bucșanu a depus cerere către Consiliul s. Ghidighici,

mun. Chișinău, prin care a solicitat oficializarea imobilului cu nr. cadastral

XXXXXX, care la moment nu dispune de cale de acces la drumul central și anularea

Titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren nr. XXXXXX, precum și

pe al său, sau modificarea acestora (f.d.26, Vol.I).

Prin răspunsul din 25 septembrie 2015, Consiliul local Ghidighici, i-a comunicat

lui Ion Bucșanu că cererea sa urmează a fi examinată de către comisia de specialitate

în cadrul ședinței consiliului local (f.d.26-verso, Vol.I).

La 02 noiembrie 2015, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de

avocatul Igor Selchin au depus cerere în adresa Primăriei și Consiliului s. Ghidighici,

prin care au solicitat ridicarea primelor titluri de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu numerele cadastrale XXXXXX (proprietar reclamanții) și XXXXXX

(proprietar Ecaterina Matcov) și confruntarea lor cu Planurile geometrice din

15 ianuarie 1990 și 17 septembrie 1998, respectiv cu hotarele indicate grafic în

duplicatele titlurilor din 22 aprilie 2012 și din 17 octombrie 2014; constatarea la fața

locului de către funcționarul cadastral al Primăriei Ghidighici a situației reale cu

privire la terenurile cu numerele cadastrale nominalizate, în vederea constatării

necorespunderii hotarelor acestora cu hotarele indicate grafic în duplicatele titlurilor

din 22 aprilie 2012 și 17 octombrie 2014; întocmirea Actului de constatare la fața

locului pentru actualizarea Planului geometric cu terenurile cu numerele cadastrale

indicate supra; adoptarea deciziei Consiliului Ghidighici privind: anularea parțială a

deciziei Primăriei Ghidighici, nr.3/6 din 12 martie 1992, în partea repartizării în

proprietate privată a terenurilor din str. XXXXXX, proprietarilor Ion Bucșanu,

Antonia Bucșanu și Ecaterina Matcov; anularea informației grafice din baza de date

grafică asupra terenurilor cu numerele cadastrale XXXXXX (proprietari reclamanții)

și XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov); anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu numerele cadastrale XXXXXX și XXXXXX;

anularea înregistrărilor din Registrul cadastral al deținătorilor de teren, la

nr.XXXXXX din 20 mai 2001 (nr. cadastral XXXXXX) și la nr.XXXXXX din

05 august 2002 (nr. cadastral XXXXXX) (f.d.9-10, Vol.I).

În Actul de constatare pe teren din 01 decembrie 2015, este indicat că în privința

terenului cu numărul cadastral XXXXXX din mun. XXXXXX, satul XXXXXX,

str. XXXXXX, ce aparține Ecaterinei Matcov, s-au comis erori și greșeli la efectuarea

lucrărilor masive, ce atentează la dreptul proprietarului vecin Ion Bucșanu, al

imobilului cu nr. cadastral XXXXXX din mun. XXXXXX, satul XXXXXX,

str. XXXXXX, care nu este asigurat cu drum de acces public. În urma cercetărilor la

30

fața locului s-a constatat că la momentul înregistrărilor masive, la efectuarea

planurilor cadastrale, au fost comise erori la întocmirea documentelor cadastrale și

anume la terenul cu nr. cadastral XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), a fost

greșită partea grafică cu indicarea suprafeței mărite cu circa 100 m2 (f.d.11, Vol.I).

Prin încheierea din 19 septembrie 2016 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău,

s-au conexat pentru examinare într-o singură procedură, cauza nr. 2-650/16 la cererea

de chemare în judecată depusă de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu împotriva

Primăriei și Consiliului s. Ghidighici, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și

OCT Chișinău nr. 1, filiala ÎS „Cadastru” cu cauza nr. 3-668/16 la cererea de chemare

în judecată depusă de Ion Bucșanu împotriva Primăriei și Consiliului s. Ghidighici,

intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și OTC Chișinău, care ulterior pe parcursul

examinării a fost concretizată de către reclamanți.

Fiind învestită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță a ajuns la concluzia

temeiniciei acțiunii, pe care a admis-o parțial.

A admis pretenția reclamanților privind revendicarea din posesia și folosința

ilegală a pârâtei Ecaterina Matcov a lotului de teren cu suprafața de 0,06 ha, transmis

de Comitetul executiv raional Strășeni lui Ion Bucșanu în baza Contractului nr. 152

din 24 martie 1983, pe care ultimul a construit casa de locuit cu suprafața totală de

135 m2 (locativă 56,2 m2, garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2), dată în exploatare de Ion

Bucșanu, conform procedurii stabilite.

A anulat parțial Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

nr. cadastral XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, în partea în care a fost inclus

ilegal: lotul de teren cu suprafața 0,06 ha; suprafața de teren mărită ce constituie drum

de acces spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX, cu modificarea planului

geometric (cadastral) al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, fapt constatat prin

Actul de constatare pe teren din 01 decembrie 2015, întocmit de Primăria

s. Ghidighici, mun. Chișinău.

A modificat informația grafică din baza de date grafică a terenului cu

nr. cadastral XXXXXX, cu excluderea din datele grafice ale acestui teren: lotul de

teren cu suprafața de 0,06 ha; suprafața de teren mărită ce constituie drum de acces

spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX.

A obligat organul cadastral din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” să efectueze

rectificări în Registrul bunurilor imobile referitor la deținătorul de teren cu

nr. cadastral XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, prin excluderea: lotului de

teren cu suprafața de 0,06 ha; suprafeței de teren mărită ce constituie drum de acces

spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX.

A recunoscut dreptul de proprietate al reclamanților Ion Bucșanu și Antonia

Bucșanu, asupra casei de locuit construită de Mihail Bucșanu în anul 1965, cu

suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care locativă 82,3 m2, inclusiv construcțiile

accesorii bucătărie de vară, beci, garaj – bun imobil cu nr. cadastral XXXXXX din

s. XXXXXX, mun. XXXXXX, în temeiul uzucapiunii imobiliare în perioada

1988-2017.

A recunoscut ilegală înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunului imobil

cu nr. cadastral XXXXXX, pe numele Ecaterinei Matcov și a obligat organul

cadastral din cadrul IP „Agenția Servicii Publice” să efectueze rectificări în Registrul

bunurilor imobile, prin radierea acestui drept înregistrat pe numele Ecaterinei Matcov

asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX.

31

A încasat de la Ecaterina Matcov în beneficiul lui Ion Bucșanu și Antoniei

Bucșanu, prejudiciul moral în mărime de 50000 de lei, cheltuielile de judecată privind

taxa de stat 4420,11 lei și asistență juridică 9000 de lei, în total 63420,11 lei.

În rest, a respins pretențiile ca fiind neîntemeiate. (f.d.229-230, Vol.V).

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din

25 noiembrie 2020 a respins apelurile depuse de IP „Agenția Servicii Publice”,

Ecaterina Matcov, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu și a menținut hotărârea din

10 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d.175-203, Vol.VII).

Judecând cauza în ordine de recurs completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a constatat că prima instanță și

instanța de apel au judecat cauza și au ajuns la o concluzie pripită, fapt ce rezultă din

nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine

lămurirea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele și aplicarea corectă

a normelor de drept material.

Mai mult, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, conchide că concluziile instanței de

apel și ale primei instanțe expuse în hotărârile judecătorești sunt în contradicție cu

materialele cauzei, iar circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei nu au fost

apreciate, conform cerințelor legislației în vigoare și eronat au fost aplicate normele

de drept material.

Aspectele menționate conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța

de apel și prima instanță nu corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului, iar modalitatea în care a fost examinată cauza în fond și în ordine

de apel nu poate echivala cu soluționarea efectivă a cauzei, astfel, fiind impusă

casarea deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău.

Instanța de recurs consideră necesar de a reitera că Codul administrativ consacră

principiul general după care orice hotărâre judecătorească trebuie să fie motivată și

să reprezinte premisa pentru soluția din dispozitiv. Această dispoziție este edictată

atât în interesul unei bune administrări a justiției și încrederii ce trebuie să inspire

justițiabililor, cât și pentru a se da instanțelor superioare posibilitatea de a controla

judecata primelor instanțe.

Întru satisfacerea acestui principiu, judecătorii fondului sunt datori să arate

motivele de fapt și de drept care au format convingerea lor, să enunțe cele constatate

și dovezile care au determinat-o.

În acest sens legiuitorul a învestit apelul cu efect devolutiv, care presupune că

instanța de apel rejudecă în fapt și în drept, ceea ce apelantul a înțeles să atace din

hotărârea primei instanțe, precum și efectuează o nouă examinare în fond.

Astfel, instanța de apel avea obligația de a examina în tot apelul și de a răspunde

la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță de apel, cât și ca instanță

învestită să judece cauza în fond. Or, aceasta este obligată să se pronunțe asupra

tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune. Este inadmisibil ca un motiv de

apel să fie refuzat pentru discuție pentru motive formale, sau să fie omis de către

instanța de apel. Instanța de apel trebuia să cerceteze și să se pronunțe asupra tuturor

motivelor invocate, iar în caz de nerespectare a acestor reguli, decizia instanței de

32

apel se consideră neîntemeiată și pasibilă casării de către instanța de recurs.

Instanța de recurs relevă că conform art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului

cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu

excepția art. 169–171.

Prin urmare, regulile stabilite în Codul de procedură civilă se aplică numai în

completarea Codului administrativ.

Conform art. 219 alin.(3) Cod administrativ, instanța de judecată nu are dreptul

să depășească limitele pretențiilor din acțiune, însă, totodată, nu este legată de textul

cererilor formulate de participanții la proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, instanța de recurs constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante speței, s-a abținut de a răspunde la toate întrebările de drept

ridicate în fața sa, fapt prin ce a emis o hotărâre nemotivată.

Așadar, pentru a elucida aspectele abordate, instanța de recurs consideră că

trebuie să opereze cu prevederile art. 390, alin. (1), lit. e) și f) din Codul de procedură

civilă, conform cărora decizia instanței de apel trebuie să conțină: motivele

concluziilor instanței de apel și referirea la legea guvernantă, precum și concluziile

instanței de apel în urma examinării apelului.

La fel, instanța de recurs relevă că instanța judecătorească apreciază probele

după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun fel de probe nu au pentru instanța

judecătorească o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor. Fiecare probă se

apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate

probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea

cauzei. Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să

reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și

respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și

comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.

În aceeași ordine de idei, potrivit jurisprudenței stabilite, Curtea Europeană a

Drepturilor Omului a învederat că unul din principiile legate de administrarea corectă

a justiției se referă la hotărârile instanțelor de judecată, care ar trebui să explice în

mod adecvat raționamentele pe care se bazează. Măsura în care se aplică această

obligație de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie determinată

în funcție de circumstanțele cauzei (a se vedea Moreira Ferreira, ibidem, parag. 84;

Orlen Lietuva LTD. vs Lituania, 29 ianuarie 2019, parag. 82).

Procedând la examinarea fondului recursului, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție învederează că exigența

motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii

și împotriva arbitrariului instanței de judecată. În acest caz, instanța de apel are

obligația de a indica motivele raționamentelor sale și să facă referire la legea

guvernantă a speței. Pe baza acestei analize juridice, instanța de apel trebuie să tragă

concluziile de rigoare în urma examinării cererilor de apel. Etapele menționate trebuie

să fie consecutive și să se afle într-o strânsă legătură logică, ceea ce consolidează

33

ipoteza că soluția finală a instanței de judecată urmează să rezulte din partea motivată

a hotărârii judecătorești.

Aici, instanța de recurs notează că în jurisprudența sa consecventă, Curtea

Europeană a constatat în mod frecvent încălcări ale articolului 6 parag. 1 din

Convenție, în special, în cauzele care ridicau probleme cu privire la motivarea

hotărârilor judecătorești (a se vedea Fomin vs Moldova, 11 octombrie 2011, parag. 31

și 34; Mitrofan vs Moldova, 15 ianuarie 2013, parag. 54; Lebedinschi vs Moldova,

16 iunie 2015, parag. 31, 36; Nichifor vs Moldova, 20 septembrie 2016, parag. 30).

Astfel, constatările de mai sus în sine ar putea fi o bază temeinică pentru stabilirea

încălcării articolului 6 din CEDO.

La acest capitol, instanța de recurs urmează să verifice dacă instanțele de

judecată ierarhic inferioare s-au expus asupra tuturor pretențiilor invocate, asupra

tuturor argumentelor înaintate și dacă au stabilit toate circumstanțele care au

importanță pentru justa soluționare a litigiului și au aplicat corect normele de drept

material și procedural.

Conform art. 1 alin.(2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din

10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice persoană care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică,

printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se

poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține

anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost

cauzată.

Potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nominalizate, obiect al acțiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și

individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane,

inclusiv al unui terț, emise de autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în

sensul prezentei legi.

În corespundere cu art. 14 alin. (1) din aceiași Lege, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ va

solicita, printr-o cerere prealabilă, autorității publice emitente, în termen de 30 de

zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia, în cazul

în care legea nu dispune altfel.

În conformitate cu art. 16 alin. (1) al Legii enunțate, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit niciun răspuns

în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

În condițiile art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), cererea prin care se solicită

anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată

în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge

de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului

prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de

soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data

expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data

comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura

prealabilă.

34

Articolul 19 alin. (1) și (2) al Legii nominalizate, stipulează că cererea de

chemare în instanța de contencios administrativ se depune în scris în condițiile

Codului de procedură civilă.

Reclamantul va depune, o dată cu cererea de chemare în instanța de contencios

administrativ, copia cererii prealabile cu dovada expedierii sau primirii acesteia de

către organul respectiv, actul administrativ contestat ori, după caz, răspunsul

autorității publice sau avizul de respingere a cererii prealabile.

Materialele cauzei atestă că la 27 noiembrie 2014 Ion Bucșanu, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam a depus cerere în adresa Primăriei și Consiliului

s. Ghidighici, prin care a solicitat emiterea unei decizii privind acordarea posibilității

inginerului cadastral să facă măsurări și să modifice planul sectorului repartizat sub

nr. XXXXXX, cu suprafața de 0,1912 ha. (f.d.3, Vol.II)

Prin răspunsul din 22 decembrie 2014, Primăria și Consiliul s. Ghidighici,

mun. Chișinău, i-au cuminicat că conform art. 91 Cod funciar, litigiul în cauză

urmează a fi examinat de către instanța de judecată (f.d.4, Vol.II).

Iar, la 18 februarie 2015 Ion Bucșanu, reprezentat de avocatul Alexandru Adam

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului s. Ghidighici

mun. Chișinău, intervenienți accesorii Ecaterina Matcov și OCT nr. 1 filiala

ÎS „Cadastru”, prin care a solicitat anularea actului administrativ cu rectificarea

planului geometric și eliberarea noului Titlu de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu nr. XXXXXX, care corespunde situației de fapt și compensarea

cheltuielilor de judecată în sumă de 5000 de lei. (f.d.1-2, Vol.II)

La acest capitol, instanța de recurs învederează că din conținutul cererii de

chemare în judecată nu poate fi dedus obiectul acțiunii, și anume care act

administrativ este contestat de către Ion Bucșanu. Or, acest fapt poate fi doar constatat

din susținerile orale ale reclamantului Ion Bucșanu, anexate la materialele cauzei, în

care una din pretențiile înaintate este anularea deciziei Primăriei s. Ghidighici nr. 3/6

din 12 martie 1992.

În condițiile enunțate, instanța de recurs relevă că deși Ecaterina Matcov,

reprezentată de avocatul Igor Gargaun, a invocat nerespectarea procedurii prealabile

stabilite expres de art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ

nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), la depunerea

acțiunii în instanța de judecată la 18 februarie 2015 de către Ion Bucșanu, instanțele

ierarhic inferioare au omis să se expună în acest sens.

În afară de aceasta, atât prima instanță, cât și instanța de apel au eșuat în a se

expune asupra termenului de adresare în instanța de judecată de către Ion Bucșanu cu

acțiunea din 18 februarie 2015.

Iar, argumentele instanțelor ierarhic inferioare precum că Ion Bucșanu a

renunțat la pretențiile din cererea de chemare în judecată, depusă la 18 februarie 2015,

în cadrul ședinței de judecată, nu pot fi reținute, în condițiile în care la materialele

cauzei nu se atestă o cerere a reclamantului, sau a reprezentantului acestuia, privind

renunțarea la aceste pretenții, precum și nicio încheiere judecătorească emisă în acest

sens.

Or, în conformitate cu art. 60 alin. (21) și (3) Cod de procedură civilă, în faza de

pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, reclamantul este în drept să modifice

temeiul sau obiectul acțiunii. Exercitarea acestui drept după începutul dezbaterilor

judiciare constituie o acțiune nouă, care poate fi depusă în instanță în ordine generală.

În asemenea cazuri, continuă examinarea cererii depuse anterior ori se dispune

35

încetarea procesului, dacă reclamantul renunță la acțiunea inițială. Instanța restituie

părții, printr-o încheiere protocolară, cererea de modificare a temeiului sau obiectului

acțiunii, precum și actele anexate.

Nu se consideră modificare a acțiunii dacă reclamantul completează temeiul

acțiunii, mărește sau micșorează cuantumul pretențiilor, completează acțiunea cu

pretenții accesorii sau solicită compensarea valorii obiectului pierdut sau pierit.

Iar, potrivit art. 212 alin. (1), (5) și (6) Cod de procedură civilă, renunțarea

reclamantului la acțiune, recunoașterea acțiunii de către pîrît, condițiile tranzacției se

consemnează în procesul-verbal al ședinței de judecată și se semnează de reclamant,

pîrît sau de ambele părți.

În cazul admiterii renunțării reclamantului la acțiune sau confirmării tranzacției,

instanța judecătorească pronunță o încheiere prin care dispune încetarea procesului.

Încheierea trebuie să conțină condițiile tranzacției, confirmate de instanță. În cazul

recunoașterii acțiunii de către pîrît și admiterii ei de către instanță, se pronunță o

hotărîre de admitere a pretențiilor reclamantului.

Dacă respinge renunțarea reclamantului la acțiune ori recunoașterea acțiunii de

către pîrît sau dacă nu confirmă tranzacția părților, instanța judecătorească pronunță

în acest sens o încheiere motivată și examinează cauza în fond.

De altfel, conform procesului-verbal al ședinței de judecată din 14 martie 2017,

reclamantul susține integral pretențiile din cererea de chemare în judecată inițială,

precum și din cea concretizată, ceea ce denotă că acesta nu a renunțat la o parte din

cerințele sale, după cum a menționat instanța ierarhic inferioară, în partea

constatatoare a actului judecătoresc emis (f.d.172-173, Vol.V).

Conform art. 216 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută).

Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de

către instanța de judecată sau prin acordul părților (nulitate relativă).

Articolul 217 alin. (1)-(3) al aceluiași Cod stipulează că, nulitatea absolută a

actului juridic poate fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual.

Instanța de judecată o invocă din oficiu.

Nulitatea absolută nu poate fi înlăturată prin confirmarea de către părți a actului

lovit de nulitate.

Acțiunea în constatare a nulității absolute este imprescriptibilă.

Iar, articolul 218 alin. (1)-(4) al Codului civil (în vigoare până la

01 martie 2019), prevede că nulitatea relativă a actului juridic poate fi invocată doar

de persoana în al cărei interes este stabilită sau de succesorii ei, de reprezentantul

legal sau de creditorii chirografari ai părții ocrotite pe calea acțiunii oblice. Instanța

de judecată nu poate să o invoce din oficiu.

Nulitatea relativă poate fi acoperită prin voința expresă sau tacită a persoanei în

al cărei interes este stabilită nulitatea. Voința de a confirma actul juridic lovit de

nulitate trebuie să fie certă și evidentă.

Pentru confirmarea actului juridic lovit de nulitate relativă, voința nu trebuie să

fie exprimată în forma cerută pentru încheierea actului juridic respectiv.

Dacă fiecare parte poate invoca nulitatea actului juridic sau dacă mai multe

persoane pot cere declararea nulității, confirmarea actului juridic de către o persoană

nu le împiedică pe celelalte să invoce nulitatea.

36

Conform art. 267 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării

unei acțiuni în instanță de judecată, dreptul încălcat este de 3 ani.

Potrivit art. 271 al Codului enunțat, acțiunea privind apărarea dreptului încălcat

se respinge în temeiul expirării termenului de prescripție extinctivă numai la cererea

persoanei în a cărei favoare a curs prescripția, depusă pînă la încheierea dezbaterilor

în fond. În apel sau în recurs, prescripția poate fi opusă de îndreptățit numai în cazul

în care instanța se pronunță asupra fondului.

Instanța de recurs subliniază că în speța dedusă judecății, Ecaterina Matcov a

invocat tardivitatea acțiunii reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu.

Analizând decizia contestată, instanța de recurs consideră eronată concluzia

instanței de apel că Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu au solicitat declararea nulității,

invocând motive de nulitate absolută în privința actelor juridice, prin care pârâții au

adus atingere dreptului de proprietate al reclamanților asupra bunurilor imobile

litigioase supuse examinării în prezenta cauză.

Or, din materialele cauzei nu rezultă ca Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu să fi

invocat motive de nulitate absolută, sau care anume temei de nulitate absolută

prevăzut de legislația în vigoare, cu indicarea în mod expres a normei de drept

respective, ceea ce denotă atribuirea acesteia din oficiu de către instanța de apel, fără

cercetarea și concretizarea exactă a aspectului dat, fapt ce urmează a fi reexaminat

odată cu rejudecarea cauzei.

Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că instanța ierarhic inferioară reieșind din temeiurile

de nulitate invocate de către reclamanți, urma să se expună în mod cert dacă de către

Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu au fost sau nu respectate prevederile art. 267 alin. (1)

Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019).

Or, admiterea și examinarea în fond a unei acțiuni depuse cu omiterea

termenului de prescripție este contrară dispozițiilor art. 6 § 1 CEDO (cauza Snegur v.

Republica Moldova nr. 22775/07 ), în care Curtea a relevat că respectarea termenelor

de prescripție constituie una din întrebările esențiale care trebuie soluționată de către

judecătorii naționali și că această chestiune are o importanță decisivă pentru

soluționarea cauzei (a se compara cu Ruiz Torija v. Spania, 9 decembrie 1994, § 30,

seria A nr. 303-A).

Conform art. 46 alin. (1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, dreptul la

proprietate privată, precum și creanțele asupra statului sînt garantate.

Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită

potrivit legii, cu dreaptă și prealabilă despăgubire.

Conform art.20 Codul funciar, documentele ce confirmă drepturile deținătorilor

de teren sînt: titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat de

autoritățile administrației publice locale în cazul atribuirii de către acestea a

terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale sau de către

Agenția de Stat Relații Funciare și Cadastru în cazul atribuirii de către stat a

terenurilor proprietate publică a statului, certificatul de moștenire, contractul de

vînzare-cumpărare, contractul de donație, contractul de schimb, contractul de arendă

și altele.

37

În conformitate cu art. 35 alin. (1), (4) lit. a) și b) din Legea cadastrului bunurilor

imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, înscrierea dreptului de proprietate asupra

construcției se face după înscrierea dreptului de proprietate asupra terenului.

Dreptul de proprietate asupra construcției poate fi înscris pînă la înregistrarea

dreptului de proprietate asupra terenului pe care aceasta este amplasată dacă: terenul

se află în proprietatea statului sau a unității administrativ-teritoriale și elaborarea

planului terenului nu este necesară; proprietarul terenului și proprietarul construcției

(încăperii izolate) sînt persoane diferite.

Potrivit art. 36 alin. (1) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din

25 februarie 1998, înregistrarea drepturilor asupra bunului imobil este confirmată

prin extrasul din registrul bunurilor imobile sau prin certificatul privind înscrierile în

registrul bunurilor imobile.

Conform art. 315 alin. (1)-(2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.

Dreptul de proprietate este perpetuu.

Potrivit art. 316 alin. (1) și (2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

proprietatea este, în condițiile legii, inviolabilă.

Dreptul de proprietate este garantat. Nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea

sa, afară numai pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă

despăgubire. Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

În conformitate cu art 320 alin. (2) din Codul civil (în vigoare până la

01 martie 2019), dreptul de proprietate se poate dobîndi, în condițiile legii, prin

ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune, uzucapiune, precum și prin hotărîre

judecătorească atunci cînd aceasta este translativă de proprietate.

Iar, în corespundere cu art. 321 alin. (2) Cod civil (în vigoare până la

01 martie 2019), în cazul bunurilor imobile, dreptul de proprietate se dobîndește la

data înscrierii în registrul bunurilor imobile, cu excepțiile prevăzute de lege.

Articolul 499 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), stipulează

că drepturile reale asupra imobilelor supuse înscrierii potrivit legii se vor dobîndi atît

între părți, cît și față de terți numai prin înscrierea în registrul bunurilor imobile a

constituirii sau strămutării lor în temeiul acordului de voință dintre părți.

Conform art. 504 alin. (1)-(2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), cînd

vreo înscriere din registrul bunurilor imobile nu corespunde situației juridice reale, se

poate cere rectificarea înscrierii.

Prin rectificare se înțelege radierea, corectarea sau menționarea oricărei

operațiuni susceptibile de a face obiectul unei înscrieri în registru.

Iar, potrivit art. 505 alin. (1) lit. a)-d) și alin. (2) al aceluiași Cod, orice persoană

interesată poate cere rectificarea unei intabulări sau înscrieri provizorii dacă:

înscrierea sau actul în al cărui temei s-a dispus înscrierea nu a fost valabil; dreptul

înscris a fost calificat greșit; nu mai sînt întrunite condițiile de existență a dreptului

înscris sau au încetat efectele actului juridic în al cărui temei s-a făcut înscrierea;

există și alte temeiuri prevăzute de lege.

În lipsa consimțământului titularului, rectificarea se va încuviința numai în

temeiul unei hotărâri judecătorești irevocabile.

La fel, instanța de recurs invederează că conform art. 18 alin. (1), (2), (4), (5) și

(6) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, planul

cadastral conține, în mod obligatoriu, hotarele, numerele cadastrale și alte

caracteristici ale terenurilor și ale construcțiilor principale, dar pe lângă acestea mai

38

poate conține și alte date. Planul cadastral este ținut în formă electronică și reprezintă

un set de date spațiale și descriptive care identifică poziționarea spațială, forma și

dimensiunile unuia sau mai multor bunuri imobile și relaționarea acestora cu alte

obiecte spațiale.

Planul geometric se întocmește la cererea titularului de drepturi, în baza

măsurărilor pe teren, cu indicarea obligatorie a punctelor de cotitură ale hotarelor,

racordate la punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere, a numărului

cadastral al terenului și amplasamentului tuturor construcțiilor de pe teren. Planul

poate conține și alte date.

Planul cadastral și/sau geometric pot fi modificate numai în cazul:

a) acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale

căror interese sînt atinse, în condițiile ca această modificare să fie conformă normelor

tehnice caracteristice pentru bunurile imobile respective, să fie necesară pentru o mai

bună administrare a acestor bunuri și să nu contribuie la tăinuirea tranzacțiilor cu

suprafețele de teren;

b) emiterii unei hotărîri a instanței de judecată privind modificarea lor;

c) necesității corectării erorilor care nu influențează hotarele terenului sau nu

ating alte interese ale titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile;

d) deciziei proprietarului privind formarea bunului imobil;

e) actului de stabilire a hotarelor prevăzut la art. 19 alin. (6).

La modificarea planului cadastral și/sau geometric în cazul prevăzut la alin.(4)

lit.a), specialistul de lucrări cadastrale, va întocmi actul de constatare pe teren, de un

model aprobat de organul central de specialitate în domeniul cadastrului, în care vor

fi descrise modificările efectuate în plan, inclusiv modificările de suprafață, cauzele

necesității de modificare și se va notifica îndeplinirea sau neîndeplinirea condițiilor

prevăzute pentru acest caz. Actul de constatare pe teren, planul cadastral sau

geometric nou și acordul scris al titularilor de drepturi ale căror interese sînt atinse se

anexează la documentul ce confirmă drepturile asupra bunului imobil, constituind

parte componentă a acestuia. În cazul în care specialistul de lucrări cadastrale constată

că nu sînt îndeplinite condițiile prevăzute la alin.(4) lit.a), organul cadastral teritorial

refuză să modifice planul. Refuzul de a modifica planul poate fi atacat în instanța

judecătorească.

Modificarea planului cadastral și/sau geometric în condițiile prevăzute la

alin. (5) constituie temei pentru modificarea înscrierilor în registrul bunurilor

imobile.

În corespundere cu art. 19 alin. (2), (4), (6) și (7) al Legii enunțate, hotarul fix

se stabilește în baza actului de constatare pe teren, coordonat împreună cu proprietarii

terenurilor adiacente. La stabilirea hotarului fix se întocmește în mod obligatoriu

planul geometric al terenului.

Strămutarea bornelor de hotar de către persoane neautorizate este interzisă.

Daca hotarul general al terenului reprezentat în planul cadastral sau în cel

geometric nu corespunde cu posesiunea de fapt a terenurilor și lipsește actul de

stabilire a hotarelor, autoritatea administrației publice locale, la cererea proprietarului

și din contul acestuia, stabilește hotarele terenului la fața locului.

Dacă în conformitate cu documentele existente nu poate fi determinat hotarul

stabilit la momentul atribuirii terenului, atunci hotarul general se stabilește după

posesiunea de fapt a terenurilor vecinilor, cu condiția că devierea în suprafața

terenului nu depășește 10% din mărimea suprafeței din documentele ce confirmă

39

dreptul. Devierile în suprafața terenului reieșindu-se din mărimea suprafeței

terenurilor se stabilesc de organul central de specialitate în domeniul cadastrului.

Totodată, relevante sunt și prevederile pct.22 al Instrucțiunii cu privire la modul

de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin Ordinul Agenției

Relații Functiare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017 (în vigoare la momentul

efectuării măsurărilor), conform cărora stabilirea hotarelor generale ale terenului la

fața locului, se efectuează de către reprezentantul autorității publice competente, în

prezența titularului de drepturi al terenului, hotarele căruia urmează a fi stabilite, a

executantului lucrării de măsurare, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor

terenului, iar în cazul stabilirii hotarelor fixe, în prezența și cu acordul titularilor de

drepturi ale terenurilor adiacente sau de reprezentanții acestora, cu întocmirea actului

de constatare pe teren. Hotarele generale, stabilite de către reprezentantul autorității

publice competente, se modifică numai prin stabilirea hotarelor fixe.

Iar, conform pct.23 și 24 subpct 2) al Instrucțiunii nominalizate, în cazul

stabilirii hotarelor fixe, datele referitoare la titularii de drepturi ai terenurilor

adiacente (reprezentanții acestora), documentul de identitate și documentul ce

confirmă drepturile asupra terenurilor se indică în actul de stabilire a hotarelor

terenului.

Autoritățile publice competente stabilesc hotarul terenului: pentru terenurile

atribuite pentru case și anexe gospodărești – în baza documentului ce confirmă

dreptul asupra terenului și posesia de fapt a terenului, astfel încât să nu se aducă

atingere drepturilor proprietarului vecin, ținând cont de normele urbanistice;

Punctul 77 subpct. 1)-6) al Instrucțiunii cu privire la modul de executare a

lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin Ordinul Agenției Relații Functiare

și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017, stipulează că planul cadastral se actualizează

în cazurile: modificării hotarelor terenurilor înregistrate prin stabilirea hotarelor de

către autoritatea publică competentă, conform art.152, art.19 alin.(6)-(7) și art.56

alin.(4) al Legii cadastrului bunurilor imobile nr.1543–XIII din 25 februarie 1998;

modificării hotarelor terenurilor cu acordul scris a titularilor de drepturi ale

terenurilor adiacente, conform art.18 alin.(4) lit.a) al Legii cadastrului bunurilor

imobile nr.1543–XIII din 25 februarie 1998; modificării hotarelor terenurilor în

temeiul hotărîrii instanței de judecată; edificării plantației perene pe terenul

înregistrat; sistematizării definitive a proiectului de organizare a teritoriului; încetării

existenței bunului imobil.

Potrivit pct. 78 subpct. 1) al Instrucțiunii enunțate, actualizarea planului

cadastral se efectuează în temeiul planului geometric nou elaborat și a: actului de

stabilire a hotarului, întocmit de autoritatea publică competentă conform art.19

alin.(6) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998.

În corespundere cu pct.89 subpct 1)-3) al aceleiași Instrucțiuni, pentru

modificarea hotarelor terenului prin stabilirea hotarelor de către autoritatea publică

competentă se parcurg următorii pași: la cererea titularului de drepturi și în prezența

executantului lucrării de măsurare, autoritatea publică competentă stabilește hotarele

terenului la fața locului și întocmește actul de stabilire a hotarelor în conformitate cu

prevederile secțiunii 3 (Capitolul II) a prezentei Instrucțiuni; executantul lucrării

efectuează măsurări pe teren, întocmește actul de constatare pe teren, planul

geometric nou și raportul lucrării. Executarea măsurărilor, prelucrarea datelor și

întocmirea planului geometric se efectuează în conformitate cu prevederile secțiunii

3 și 4 (Capitolul II) a prezentei Instrucțiuni; în temeiul actului de stabilire a hotarului

40

și a planului geometric nou întocmit, organul cadastral teritorial operează modificări

în planul cadastral și registrul bunurilor imobile.

Așadar, ținând cont de prevederile normelor de drept material enunțate, precum

și de materialul probator din dosar, instanța de recurs subliniază că admițând pretenția

reclamanților privind revendicarea din posesia și folosința ilegală a pârâtei Ecaterinei

Matcov a lotului de teren cu suprafața de 0,06 ha, transmis de Comitetul executiv

raional Strășeni lui Ion Bucșanu, în baza Contractului nr.152 din 24 martie 1983, pe

care ultimul a construit casa de locuit cu suprafața totală de 135 m2 (locativă 56,2 m2,

garaj 18,2 m2, beci 21,9 m2), dată în exploatare de Ion Bucșanu, conform procedurii

stabilite, instanțele ierarhic inferioare au omis să se expună, prin prisma prevederilor

art. 321 alin.(2), art. 499 Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019) și art. 36 din

Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, referitor la

calitatea de proprietar a lui Ion Bucșanu asupra terenului în litigiu, reieșind din datele

ce se conțin în Extrasul din Registrul bunurilor imobile.

Altfel spus, Curtea de Apel Chișinău, odată ce a constatat că la 24 martie 1983,

Comitetul executiv raional Strășeni a transmis în folosință reclamantului Ion Bucșanu

(fiul), din contul terenurilor deținute de Mihail Bucșanu (tatăl), prin Contractul

nr.152, în baza Ordinului nr.45 din 09 martie 1983, lotul de teren cu suprafața de 600

m2 (0,06 ha) din satul Ghidighici, pentru construcția casei de locuit cu suprafața totală

de 81,5 m2, inclusiv locativă de 43,83 m2, la Contractul respectiv fiind anexat și

proiectul construcției pe terenul acordat, urma să se expună în mod cert, dacă

reclamantului Ion Bucșanu i-a fost atribuit în proprietate terenul cu suprafața de

0,06 ha, cu eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, și

acesta și-a înregistrat dreptul de proprietate asupra terenului nominalizat, în

conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Mai mult, instanța de recurs relevă că instanțele ierarhic inferioare au anulat

parțial Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, în partea în care a fost inclus lotul de teren

cu suprafața 0,06 ha și suprafața de teren mărită ce constituie drum de acces spre

bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX, cu modificarea planului geometric

(cadastral) al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, fapt constatat prin Actul de

constatare pe teren din 01 decembrie 2015, întocmit de Primăria satului Ghidighici,

mun. Chișinău, însă fără a se expune referitor la faptul dacă au fost efectuate măsurări

la fața locului de către ingineri cadastrali licențiați și dacă s-au identificat aceste

suprafețe de teren, în condițiile în care materialele cauzei, și anume schița de lucru

(teren) și Actul de constatare în teren la inspectarea bunului imobil nr. XXXXXX,

situat în mun. XXXXXX, s. XXXXXX, str. XXXXXX, atestă că planul geometric

nu corespunde cu amplasarea loturilor în natură, fiind necesară actualizarea planului

cadastral/geometric sau instituirea servituții, deoarece este îngrădit accesul la terenul

adiacent (f.d.218-219, Vol.I).

Constatări similare se atestă și în Actul de constatare pe teren din

01 decembrie 2015, prin s-a stabilit că în privința terenului cu numărul cadastral

XXXXXX din mun. XXXXXX, satul XXXXXX, str. XXXXXX, ce aparține

Ecaterinei Matcov, s-au comis erori și greșeli la efectuarea lucrărilor masive, ce

atentează la dreptul vecinului Ion Bucșanu, proprietar al imobilului cu nr. cadastral

XXXXXX din mun. XXXXXX, satul XXXXXX, str. XXXXXX, care nu este

asigurat cu drum de acces public. În urma cercetărilor la fața locului s-a constatat că

la momentul înregistrărilor masive, la efectuarea planurilor cadastrale, au fost comise

41

erori la întocmirea documentelor cadastrale și anume la terenul cu nr. cadastral

XXXXXX (proprietar Ecaterina Matcov), a fost greșită partea grafică cu indicarea

suprafeței mărite cu circa 100 m2 (f.d.11, Vol.I).

De altfel, Curtea de Apel Chișinău a omis să se expună în mod cert referitor la

faptul, care sunt de facto suprafețele de teren atribuite atât reclamanților Ion Bucșanu

și Antoniei Bucșanu, cât și pârâtei Ecaterinei Matcov, în condițiile în care din

materialele cauzei acest fapt nu poate fi constatat cu certitudine.

Conform art.22 alin.(2) lit. b) al Legii contenciosului administrativ (în vigoare

la data examinării cauzei), în cazul punerii cererii pe rol, judecătorul dispune

prezentarea de către pârât a actului administrativ contestat și a documentației care a

stat la baza emiterii acestuia, a înscrisurilor sau a altor date pe care instanța le

consideră necesare la judecarea cauzei.

Contrar prevederilor legale citate, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu nu se atestă decizia Consiliului sătesc Ghidighici nr.

3/6 din 12 martie 1992, în baza căreia au fost atribuite suprafețele de teren

reclamanților și pârâtei Ecaterinei Matcov și emise actele, legalitatea cărora o

contestă, iar instanța de judecată punând cererea pe rol, nu a dispus prezentarea de

către părți a acesteia. Efectiv, aceasta nu a fost examinată în ședințele de judecată, ca

ulterior instanța să se pronunțe asupra temeiniciei sau netemeiniciei acțiunii înaintate

de către reclamanți.

De altfel, în cazul în care Ion Bucșanu, prin cererea de chemare în judecată

depusă la 18 februarie 2015, în privința renunțului reclamantului la care instanța de

judecată nu s-a expus, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, solicită

anularea deciziei Consiliului sătesc Ghidighici nr. 3/6 din 12 martie 1992, la dosar

lipsește acest act administrativ, care constituie obiect al acțiunii în contencios

administrativ.

Prin urmare, nu este clar în baza căror circumstanțe prima instanță și instanța de

apel au ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii reclamanților Ion Bucșanu și Antonia

Bucșanu și soluției emise.

La acest capitol, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție subliniază că instanțele ierarhic inferioare au

anulat parțial Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, în partea în care a fost inclus lotul de teren

cu suprafața 0,06 ha și suprafața de teren mărită, ce constituie drum de acces spre

bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX, cu modificarea planului geometric

(cadastral) al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, însă au omis să se expună

referitor la decizia Consiliului sătesc Ghidighici nr. 3/6 din 12 martie 1992, prin care

au fost atribuite loturile de teren reclamanților și pârâtei, și în baza căreia au fost

emise titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. XXXXXX și

XXXXXX, ce fac obiectul prezentei acțiuni.

Ținând cont de cele enunțate, instanța de recurs conchide că instanța de apel

greșit a considerat ca fiind corectă modificarea informației grafice din baza de date

grafică a terenului cu nr. cadastral XXXXXX, cu excluderea din datele grafice ale

acestui teren: lotul de teren cu suprafața de 0,06 ha; suprafața de teren mărită ce

constituie drum de acces spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX.

Totodată, având în vedere prevederile art. 38 alin. (8) din Legea cadastrului

bunurilor imobile nr. 1543 din 25 februarie 1998, pct.85-89 ale Instrucțiunii cu privire

42

la modul de executare a lucrărilor cadastrale la nivel de teren, aprobată prin Ordinul

Agenției Relații Functiare și Cadastru nr. 70 din 04 august 2017, instanța de recurs

relevă că obligând organul cadastral din cadrul Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice” să efectueze rectificări în Registrul bunurilor imobile, referitor la deținătorul

de teren cu nr. cadastral XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, prin excluderea:

lotului de teren cu suprafața de 0,06 ha; suprafeței de teren mărită ce constituie drum

de acces spre bunul imobil cu nr. cadastral XXXXXX, instanțele ierarhic inferioare

nu au indicat în baza căror documente justificative urmează a fi efectuate rectificări

în Registrul bunurilor imobile, referitor la deținătorul de teren cu nr. cadastral

XXXXXX, proprietar Ecaterina Matcov, prin excluderea: lotului de teren cu

suprafața de 0,06 ha; suprafeței de teren mărită ce constituie drum de acces spre bunul

imobil cu nr. cadastral XXXXXX.

Astfel, IP „Agenția Servicii Publice” fiind în imposibilitate de a executa o

hotărâre judecătorească neargumentată și incertă, fără a fi indicate în mod concret

dimensiunile și confirgurația terenului cu suprafața de 0,06 ha și a terenului cu

suprafața de 100 m2, ce urmează a fi utilizat ca cale de acces la drumul public de către

reclamanții Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu.

Referitor la pretenția reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu privind

recunoașterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului defunctului Mihail

Bucșanu în baza uzucapiunii și nulității testamentului nr. I-1739 din

24 octombrie 1988, instanța de recurs relevă următoarele.

Potrivit art. 1432 alin. (1)-(3) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a

lăsat moștenirea) către succesorii săi.

Moștenirea este o transmisiune de drepturi pentru cauză de moarte, universală,

unitară și indivizibilă.

Moștenirea are loc conform testamentului (succesiune testamentară) și în

temeiul legii (succesiune legală).

Conform art. 1449 alin. (1)-(2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

testamentul este un act juridic solemn, unilateral, revocabil și personal prin care

testatorul dispune cu titlu gratuit, pentru momentul încetării sale din viață, de toate

bunurile sale sau de o parte din ele.

Testator poate fi doar persoana cu capacitate de exercițiu.

Articolul 1465 lit. a)-c) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019) stipulează

expres că, testatorul poate modifica sau revoca testamentul în orice moment: prin

întocmirea unui nou testament, care revocă în mod direct, total sau parțial,

testamentul anterior ce contravine noului testament; prin depunerea unei cereri la

notar; prin distrugerea tuturor exemplarelor testamentului olograf.

În corespundere cu art. 1469 alin. (1) Cod civil (în vigoare până la

01 martie 2019), testamentul este nul dacă sînt prezente condițiile de nulitate a actelor

juridice.

Articolul 1473 al Codului enunțat stipulează că valabilitatea testamentului poate

fi contestată, în temeiul condițiilor de nulitate a actelor juridice, de către moștenitorii

legali și de alte persoane interesate.

Iar, potrivit art. 1474 al aceluiași Cod, acțiunea privind declararea nulității

testamentului poate fi intentată în termen de un an de la data deschiderii succesiunii.

Instanța de recurs consideră pripită, eronată și contradictorie soluția instanței

ierarhic inferioare privind recunoașterea dreptului de proprietate al reclamanților Ion

43

Bucșanu și Antonia Bucșanu, asupra casei de locuit construită de Bucșanu Mihail în

anul 1965, cu suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care locativă 82,3 m2, inclusiv

construcțiile accesorii bucătărie de vară, beci, garaj – bun imobil cu nr. cadastral

XXXXXX din satul XXXXXX, mun. XXXXXX, în temeiul uzucapiunii imobiliare

în perioada 1988-2017.

În susținerea acestei concluzii, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție relevă că dreptul de proprietate

constituie o realitate juridică garantată de art.46 alin.(1) din Constituția Republicii

Moldova, art.316 alin.(2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019) și protejată

de art.1 din Protocolul nr.1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale. Dreptul de proprietate privată asupra imobilelor cu

destinație de locuință și construcțiilor auxiliare ale acestora alcătuiește o valoare

materială preponderentă în cadrul patrimoniului unei persoane.

În scopul soluționării corecte a cererilor ce au ca obiect dreptul de proprietate

asupra imobilului locativ sau anexelor acestuia, se va verifica existența la dosar a

probelor care dovedesc dreptul de proprietate sau a celor care justifică declararea

dreptului de proprietate asupra bunului sau cotelor-părți din proprietate. De exemplu:

extrasul din Registrul bunurilor imobile de la Oficiul Cadastral Teritorial, după caz,

însoțit de planul cadastral sau geometric al imobilului; certificatul de moștenitor legal

sau testamentar; contractele de vânzare-cumpărare, donație și alte contracte de

transmitere a proprietății existente în vigoare; poate fi solicitat planul cadastral al

casei, schema terenului și alte acte necesare pentru atingerea obiectivului de

soluționare corectă a cauzei.

Dreptul de proprietate asupra imobilelor cu destinație locativă se consideră

dobândit în momentul înregistrării de stat, în registrul bunurilor imobile; dar nu în

momentul perfectării notariale a contractului de înstrăinare, emiterii actului

administrativ, rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, care constituie temeiuri

de înregistrare a dreptului (art.321 alin.(2), art.290 Cod civil (în vigoare până la

01 martie 2019).

Astfel, în cazul în care proprietarul bunului imobil cu destinație de locuință a

dispus de bunul respectiv, în una din formele prevăzute de lege (vânzare-cumpărare,

donație etc.), în favoarea mai multor persoane, prin acte de dispoziție succesive, va

produce efecte juridice "erga omnes" (prin opozabilitate) numai actul juridic

înregistrat la OCT, momentul înregistrării constituind în acest sens, conform art.321

alin.(2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019), momentul dobândirii dreptului

de proprietate. Dacă actul juridic a fost încheiat, dar nu a fost înregistrat, acest act

produce efecte "inter pares" (numai între părți), nefiind opozabil terților. În

consecință, s-ar putea ca un act juridic încheiat mai înainte, sub aspect temporal, să

nu producă efecte juridice pentru terți, în detrimentul altui act juridic încheiat

posterior, dar înregistrat la OCT.

Conform art.320 alin.(2) Cod civil (în vigoare până la 01 martie 2019),

uzucapiunea imobiliară constituie unul din modurile de dobândire a dreptului de

proprietate asupra imobilului cu destinație de locuință, iar drept temei al înregistrării

dreptului de proprietate, dobândit prin uzucapare, va fi hotărârea judecătorească

irevocabilă de constatare a faptului uzucapiunii.

Trebuie distinsă cererea de constatare a faptului posesiunii de acțiunea de

recunoaștere a dreptului de proprietate prin uzucapiune, aceste două cereri, sau capete

44

de cereri, atunci când se examinează în cadrul aceleiași proceduri, se află în raport

strict condițional, adică recunoașterea dreptului de proprietate prin uzucapiune se

poate pronunța numai dacă este constatat faptul posesiunii pe parcursul a cel puțin 15

ani.

Pentru ca imobilele să fie dobândite prin uzucapiune, este necesară îndeplinirea

următoarelor condiții: - cel ce posedă bunul să fie de bună-credință; - posesiunea să

fie exercitată timp de 15 ani; - posesiunea să fie utilă.

Buna-credință presupune că posesorul nu știa și nici nu putea să știe că posesia

sa este ilegală. Bunurile imobile vor putea fi dobândite prin uzucapiune doar dacă nu

sânt înregistrate în Registrul bunurilor imobile, ținut de către oficiile cadastrale

teritoriale, concluzia în cauză fiind o consecință a faptului că informația ce se conține

în registru, conform art.496 alin.(3) și 503 alin.(1) Cod civil (în vigoare până la

01 martie 2019), este accesibilă tuturor și, respectiv, o posesie a imobilului înregistrat

ar fi de rea-credință, sub aspectul invocării în scopul dobândirii imobilului prin

uzucapiune. Termenul de 15 ani începe să curgă din momentul în care posesia

întrunește toate condițiile prevăzute de art.335 Cod civil (în vigoare până la

01 martie 2019) și nu din 12 iunie 2003, momentul intrării în vigoare a Codului civil.

Astfel, instanța de recurs concluzionează că cel care timp de 15 ani a posedat

sub nume de proprietar un bun imobil (inclusiv imobilul locativ), care nu este

înregistrat în Registrul bunurilor imobile, va putea dobândi dreptul de proprietate

asupra acestui imobil.

În speță, materialele cauzei atestă că prin testamentul nr. 1019 din

19 aprilie 1983 Mihail Bucșanu a testat toate bunurile sale, inclusiv casa din s.

XXXXXX, r-nul XXXXXX fiului său Ion Bucșanu (f.d.221, Vol.I).

Iar, prin testamentul nr. I-1739 din 24 octombrie 1988 Mihail Bucșanu a testat

toate bunurile sale, inclusiv casa din s. XXXXXX, r-nul XXXXXX Ecaterinei

Matcov (f.d.235, Vol.III).

Aici, instanța de recurs relevă că în condițiile art. 1465 lit. a) și art. 1466 Cod

civil (în vigoare până la 01 martie 2019), testatorul poate modifica sau revoca

testamentul în orice moment: prin întocmirea unui nou testament, care revocă în mod

direct, total sau parțial, testamentul anterior ce contravine noului testament.

Testamentul revocat printr-un testament întocmit mai târziu nu poate fi restabilit

nici în cazul în care testamentul ulterior va fi revocat prin depunerea unei cereri.

La 25 iulie 1989, în baza testamentului nr. I-1739 din 24 octombrie 1988, prin

care Mihail Bucșanu a testat toate bunurile sale, inclusiv casa din s. XXXXXX,

r-nul XXXXXX Ecaterinei Matcov, a fost emis Certificatul de moștenitor testamentar

nr. 5-1934, înregistrat la Serviciul Cadastral Teritorial Chișinău 1 la data de

22 ianuarie 2018, dată la care Ecaterina Matcov a devenit de facto și de iure proprietar

al bunurilor imobile ce au aparținut defunctului Mihail Bucșanu, fapt confirmat prin

Extrasul din Registrul bunurilor imobile, anexat la materialele cauzei (f.d.61, 88,

Vol. IV).

De altfel, legalitatea testamentului nr. I-1739 din 24 octombrie 1988, respectiv

dreptul de proprietate al Ecaterinei Matcov asupra imobilelor vizate, a fost confirmată

de însăși instanța ierarhic inferioară, care a respins pretenția reclamanților Ion

Bucșanu și Antonia Bucșanu privind declararea nulă a acestuia.

Prin urmare, instanța de recurs remarcă soluția contradictorie a instanțelor

ierarhic inferioare, care deși au respins pretenția reclamanților privind anularea

testamentului nr. I-1739 din 24 octombrie 1988 pe numele Ecaterinei Matcov, au

45

admis pretenția privind recunoașterea dreptului de proprietate al reclamanților Ion

Bucșanu și Antonia Bucșanu, asupra casei de locuit construită de Mihail Bucșanu în

anul 1965, cu suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care locativă 82,3 m2, inclusiv

construcțiile accesorii bucătărie de vară, beci, garaj – bun imobil cu nr. cadastral

XXXXXX din satul XXXXXX, mun. XXXXXX, în temeiul uzucapiunii imobiliare

în perioada 1988-2017.

Or, la caz, lipsește argumentarea certă a soluției emise de instanțele ierarhic

inferioare privind necesitatea admiterii pretenției privind recunoașterea dreptului de

proprietate al reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, asupra casei de locuit

construită de Mihail Bucșanu în anul 1965, cu suprafața de 115,8 m2 (Lit.A), din care

locativă 82,3 m2, inclusiv construcțiile accesorii bucătărie de vară, beci, garaj – bun

imobil cu nr. cadastral XXXXXX din satul XXXXXX, mun. XXXXXX, în temeiul

uzucapiunii imobiliare în perioada 1988-2017, precum și stabilirea întrunirii

condițiilor de către reclamanți pentru dobândirea dreptului de proprietate asupra

imobilului, în baza uzucapiunii.

Totodată, din aceleași motive, instanța de recurs consideră că instanțele ierarhic

inferioare prematur și eronat au recunoscut ilegală înregistrarea dreptului de

proprietate asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXXX, pe numele Ecaterinei

Matcov și au obligat organul cadastral din cadrul Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice” să efectueze rectificări în Registrul bunurilor imobile, prin radierea acestui

drept înregistrat pe numele acesteia asupra bunului imobil nominalizat.

Referitor la pretenția reclamanților Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu privind

recunoașterea nulă a testamentului întocmit de notarul Bumbu A.P., înregistrat cu

nr.I-1739 din 24 octombrie 1988, prin care Mihail Bucșanu a lăsat Ecaterinei Matcov

cu titlu de moștenire casa din s. XXXXXX, r-nul XXXXXX și a Certificatului de

moștenitor testamentar nr.5-1934 din 25 iulie 1989, eliberat de notarul Vidrașcu A.F.,

precum și a duplicatului nr.167 din 18 ianuarie 2018, instanța de recurs notează că

Ecaterina Matcov a invocat faptul că reclamanții încă din anul 1989 cunoșteau despre

testamentul lăsat pe numele ei și despre faptul că acesteia i-a fost eliberat și

certificatul de moștenitor testamentar, care a fost înregistrat la B.I.T. în anul 1989, și

care este valabil până în prezent.

Astfel, Curtea de Apel Chișinău urma să se expună în mod cert referitor la

argumentele invocate de Ecaterina Matcov, și să constate când totuși Ion Bucșanu și

Antonia Bucșanu au aflat despre existența testamentului nulitatea căruia o solicită, și

dacă aceștia s-au conformat prevederilor art. 1473 și 1474 din Codului civil (în

vigoare până la 01 martie 2019) la data înaintării pretenției nominalizate.

Mai mult, instanța de apel anterior emiterii unei decizii pe caz, urmează că i-a

în considerare și argumentele invocate de Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, referitor

la concluziile expertului indicate în raportul de expertiză grafoscopică cu privire la

autenticitatea semnăturii defunctului Mihail Bucșanu aplicată pe testamentul

nr. I-1739 din 24 octombrie 1988.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie pripită și nu a elucidat toate

circumstanțele cauzei și au aplicat în mod eronat normele de drept material și

procedural, cât și ținând cont că lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de

examinare în recurs nu este posibilă, instanța de recurs ajunge la concluzia de a admite

recursurile, de a casa integral decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău

și de a restitui cauza la rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

46

Or, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și concluziile,

să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru rezultatul

procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Iar, o altă soluție decât aceea de trimitere a cauzei spre rejudecare ar echivala cu

o validare și protejare a unor încălcări grave ale legii procedurale și materiale

săvârșite de instanța de apel și cu o periclitare a sistemului judiciar în ansamblu,

întrucât, dacă modul de abordare al Curții de Apel Chișinău ar fi însușit și de alte

instanțe, s-ar ajunge la o inexistență, de fapt, a instanțelor de al II-lea grad de

jurisdicție, la inutilitatea unei judecăți și, implicit, la o atingere severă adusă

drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor.

Cu titlu subsidiar, prin prisma normelor procedurale enunțate, precum și în

sensul art. 6§1 al Convenției, instanța de recurs ține să menționeze că instanțele de

judecată, trebuie, să indice cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază

hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze

noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii. De asemenea, noțiunea

de proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar

hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse

aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia dintre

părți.

În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

În contextul dat, instanța de recurs reține că cele descrise cert indică la

examinarea superficială a cauzei, fără a fi supusă controlului temeinicia și

corectitudinea cerințelor reclamanților, prin prisma prevederilor normelor de drept

material și procedural.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel, pentru a concluziona sub aspectul

temeiniciei/netemeiniciei acțiunii, urmează să verifice cerințele prin prisma

argumentelor și probelor atât a părții reclamante, cât și a părții pârâte, ca în consecință

soluția adoptată să fie legală și întemeiată. Caracterul peremptoriu al concluziei

instanței de judecată, urmează a fi stabilit în coraport cu circumstanțele cauzei,

probele administrate și cercetate și normele de drept material și procedural aplicabile

raportului litigios.

Altfel spus, anterior pronunțării unei decizii la caz, instanța de apel urmează să

stabilească cu certitudine pretențiile înaintate odată cu depunerea prezentei acțiuni,

suprafețele de teren atribuite atât reclamanților, cât și pârâtei, amplasarea și formarea

bunului imobil în baza suprafeței atribuite, dreptul de proprietate al părților asupra

loturilor de teren, care fac obiectul prezentului litigiu, precum și să verifice

respectarea termenului de adresare în instanța de judecată de către Ion Bucșanu și

Antonia Bucșanu, iar ulterior să emită o soluție legală și întemeiată, în care să se

pronunțe inclusiv și asupra cerințelor cu privire la repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată, dar și să indice expres actele în temeiul cărora

Agenția Servicii Publice urmează să efectueze rectificări în Registrul bunurilor

imobile, întru posibilitatea executării actului judecătoresc.

Conform articolelor 258 alin. (3) și 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

47

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție,

d e c i d e:

Se admit recursurile depuse de Ecaterina Matcov, reprezentată de avocații Igor

Gargaun și Zinaida Leporda, Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu, reprezentați de

avocatul Igor Selchin și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”.

Se casează integral decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Ion Bucșanu și Antonia Bucșanu împotriva Ecaterinei Matcov, Primăriei și

Consiliului s. Ghidighici, mun. Chișinău, Instituției Publice „Agenția Servicii

Publice”, terți notarii Adelina Bumbu și Taisia Culava privind revendicarea bunurilor

imobile din posesia și folosința ilegală, recunoașterea dreptului de proprietate în

temeiul moștenirii testamentare sau uzucapiunii, obligarea organului cadastral să

efectueze rectificări și modificări în Registrul bunurilor imobile, recunoașterea nulă

a testamentului și certificatului de moștenitor testamentar, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată, și la cererea de chemare în judecată

depusă de Ion Bucșanu împotriva Primăriei și Consiliului s. Ghidighici mun.

Chișinău, terți Ecaterina Matcov și Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”

privind anularea actului administrativ, cu restituirea cauzei la rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Anatolie Țurcan

Nina Vascan

48