3ra-1244/22 — obligarea prezentarii actelor administrative

3ra-1244/22 — obligarea prezentarii actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 3ra-1244/22

2-19197712-01-3ra-06122022

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Central (jud. V. Railean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

ÎNCHEIERE

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Examinând admisibilitatea recursului depus de Gospodăria Țărănească „Sofia

Țurcan”, reprezentată de avocatul Aurelia Parpalac,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” împotriva Primăriei satului Feștelița și

Consiliului local Feștelița, terți Societatea cu Răspundere Limitată „MaCorn-Prim”,

Marcu Becciu și Gheorghe Becciu cu privire la obligarea prezentării actelor

administrative care au stat la baza acapărării căilor de acces la terenurile agricole ce

aparțin Gospodăriei Țărănești „Sofia Țurcan”,

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 12 decembrie 2019, Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” a depus cerere

de chemare în judecată împotriva Primăriei și Consiliului local Feștelița, terți

Societatea cu Răspundere Limitată „MaCorn-Prim”, Marcu Becciu și Gheorghe

Becciu, prin care a solicitat obligarea prezentării actelor administrative care au stat

la baza acapărării căilor de acces la terenurile agricole ce aparțin Gospodăriei

Țărănești „Sofia Țurcan” și obligarea Societății cu Răspundere Limitată „ MaCorn-

Prim”, Vitalie Bulat și Gheorghe Becciu de a elibera calea de acces la terenurile

agricole ale reclamantului.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 31 mai 2010, Gospodăria Țărănească

„Sofia Țurcan” a procurat teren agricol cu suprafața de 1,00 ha cu nr. cadastral

xxxxxxx situat în sat. Feștelița, r-nul Ștefan Vodă, fapt confirmat prin contractul de

vânzare-cumpărare nr. 2502.

La 31 martie 2016, Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” a cumpărat teren

agricol cu suprafața de 1, 2 ha cu nr. cadastral xxxxxxxx, fapt ce se confirmă prin

contractul de vânzare-cumpărare nr. 2560. Părțile contractante ale acestor contracte

1

de vânzare-cumpărare au fost Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” și Unitatea

Administrativ-Teritorială Feștelița, în persoana primarului Nicolae Tudorean, care

au fost încheiate în baza Legii privind administrația publică locală, a Legii privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legii privind prețul normativ și

modul de vânzare-cumpărare a pământului.

Din momentul procurării terenurilor agricole, acestea au fost prelucrate de către

Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” cu utilajul tehnic necesar prin calea de acces

teren proprietate publică, care treceau printre terenurile agricole cu nr. cadastral

xxxx.xxxx cu suprafața de 1,1547 ha, xxxxx.xxxx cu suprafața de 1,2125 ha,

xxxxx.xxxxx cu suprafața de 1,4905 ha, xxxx.xxx cu suprafața de 1,1997 ha,

xxxxx.xxxx cu suprafața de 1,8013 ha, xxxxx.xxxx cu suprafața de 0,63 ha, care

aparțin Societății cu Răspundere Limitată ”MaCorn- Prim” și terenurile agricole cu

nr. cadastral xxxxxx.xxxx cu suprafața de 0,2 ha și nr. xxxxx.xxxx cu suprafața de

1,2001 ha, care aparțin lui Marcu Becciu.

Potrivit portalului informativ al cadastrului bunurilor imobile, printre bunurile

imobile enunțate trece calea de acces, prin intermediul căreia a trecut cu acces spre

terenurile sale pentru prelucrare, recoltare și reclamantul, or, la această etapă se

atestă că aceste bunuri imobile nu au fost comasate sau format un bun imobil separat,

or, terenul de acces cu titlu de teren public ce aparține autorității publice locale

Feștelița este identificat în calitate de cale de acces printre aceste terenuri.

Reclamanta a notat că Societatea cu Răspundere Limitată „MaCorn-Prim”, în

persoana conducătorului Vitalie Bulat și a lui Marcu Becciu, îi îngrădește calea de

acces pentru a prelucra terenulurile sale cu nr. cadastrale xxxxx.xxxxx, xxxxx.xxxxx

situate în satul Feștelița, r-nul Ștefan Vodă.

Astfel, la 4 noiembrie 2019, s-a adresat cu cerere prealabilă către Primăria

satului Feștelița și Consiliul local Feștelița, solicitând prezentarea actelor

administrative emise de autoritatea publică locală care au stat la baza permiterii

acapărării căilor de acces la terenurile reclamantului de către Societatea cu

Răspundere Limitată „MaCorn – Prim” și Gheorghe Becciu și implicarea Primăriei

satului Feștelița, Consiliului local Feștelița întru soluționarea problemei privind

obligarea Societății cu Răspundere Limitată „MaCorn-Prim” și Gheorghe Becciu de

a elibera calea de acces care duce spre terenurile ce-i aparțin cu drept de proprietate

și de care s-a folosit de la momentul procurării acestor terenuri.

La 8 noiembrie 2019, Primăria satului Feștelița a expediat răspuns, care în

opinia reclamantei este unul evaziv, menționând că sunt și alte căi de acces. La fel

nu a fost informată dacă au existat careva acte administrative pe subiectul abordat și

dacă sunt posibile și alte căi de acces.

Totodată, a indicat că nu a primit niciun răspuns la somațiile înaintate către

Societatea cu Răspundere Limitată „MaCorn – Prim” și Gheorghe Becciu.

Reclamanta a solicitat obligarea Primăriei satului Feștelița și a Consiliului local

Feștelița de a prezenta actele administrative care au stat la baza acapărării căilor de

acces la terenurile sale agricole și obligarea Societății cu Răspundere Limitată

„MaCorn Prim” și a lui Gheorghe Becciu de a elibera calea de acces la terenurile

agricole ale reclamantei.

2

Prin încheierea din 4 februarie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

cerințele reclamantei în partea pretențiilor depuse împotriva Societății cu

Răspundere Limitată „MaCorn Prim” și Gheorghe Becciu au fost declarate

inadmisibile.

Prin încheierea protocolară din 9 iulie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul

Central, s–a atras în proces în calitate de terț Marcu Becciu.

Prin hotărârea din 27 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” s-

a respins ca neîntemeiată.

La 2 noiembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1)

din Codul administrativ, Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” a depus apel

nemotivat, iar la 17 decembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232

alin. (2) din Codul administrativ, a depus motivarea acestuia împotriva hotărârii din

27 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central (vol. I, f. d. 106-108, 128-

134).

Prin decizia din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de

apel depusă de Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” și s-a menținut hotărârea din

27 octombrie 2020 a Judecătoriei Căușeni, sediul Central ( vol. I, f. d. 207, 208-217).

Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău

a notat că instanța de fond just a concluzionat că, prin răspunsul nr.133 din 8

noiembrie 2019, a fost examinată cererea depusă de Gospodăria Țărănească ”Sofia

Țurcan”, fiind indicate căile de acces spre lotul de teren ce-i aparține, nefiind

prezentate careva probe privind acapararea căilor de acces la terenurile agricole ale

reclamantei, temei ce ar servi la obligarea Primăriei și Consiliului local Feștelița de

a prezenta actele administrative care au stat la baza acapărării căilor de acces. Mai

mult ca atât, de către Gospodăria Țărănească ”Sofia Țurcan” nu a fost probat faptul

lipsei căilor de acces spre terenurile agricole ce le deține în proprietate.

Respectiv, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că argumentele expuse de

Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” în cererea de apel sunt lipsite de substanță

obiectivă, iar instanța de fond, reieșind din cumulul probelor administrate, a

soluționat cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în consecință hotărârea emisă

fiind legală și întemeiată, în corespundere cu art. 130 din Codul de procedură civilă.

La 14 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Gospodăria Țărănească

„Sofia Țurcan”, reprezentată de avocatul Aurelia Parpalac, a depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 31 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii

prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

În motivarea recursului, recurenta a invocat că nu este de acord cu decizia

contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară, la adoptarea acesteia, nu a constatat

și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 31 mai 2022, însă

date privind notificarea dispozitivului deciziei lipsesc. Decizia motivată a fost

notificată Gospodăriei Țărănești „Sofia Țurcan” la data de 14 octombrie 2022, fapt

confirmat prin avizul poștal (vol. I, f. d. 200).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan” s-a

conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245

din Codul administrativ.

La 9 decembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților

Primăria satului Feștelița, Consiliul local Feștelița, Societatea cu Răspundere

Limitată „Macorn-Prim” și Gheorghe Becciu a fost expediată copia recursului depus

de Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan”, reprezentată de avocatul Aurelia

Parpalac, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 12 decembrie 2022, Primăria satului Feștelița a solicitat

declararea recursului depus de Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan”, reprezentat

de avocatul Aurelia Parpalac, ca inadmisibil.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimații Consiliul local Feștelița,

Societatea cu Răspundere Limitată „Macorn-Prim” și Gheorghe Becciu nu și-au

valorificat drepturile lor procedurale și nu au depus referință.

Examinând temeiurile recursului depus de Gospodăria Țărănească „Sofia

Țurcan”, reprezentată de avocatul Aurelia Parpalac, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează

a fi declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține, cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special”

denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp

4

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care, pe cale de consecință, nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material, capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie

să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor

pentru contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

5

inadmisibil recursul depus de Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan”, reprezentată

de avocatul Aurelia Parpalac.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Gospodăria Țărănească „Sofia Țurcan”, reprezentată de

avocatul Aurelia Parpalac, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

6