3ra-268/20 — cu privire la contestarea actelor administrative

3ra-268/20 — cu privire la contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-268/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – S. Vasilache

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol

ÎNCHEIERE

19 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Firma de Producție și

Comerț „Ungar” SRL,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de către Firma de Producție și Comerț „Ungar” SRL împotriva Societății pe

Acțiuni „ Apă – Canal Chișinău” cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din data de 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care s-a respins apelul declarat de către Firma de Producție și Comerț „Ungar”

SRL, s-a menținut hotărârea din data de 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru,

constată:

Firma de Producție și Comerț „Ungar” SRL (în continuare FPC „Ungar”

SRL) a depus 3 cereri de chemare în judecată împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”,

care au fost conexate într-o singură procedură, prin care a solicitat anularea

facturilor fiscale seria AAD nr. 7279340 din 28 februarie 2018 în sumă de

22 805,96 lei, seria AAD nr. 9712867 din 30 martie 2018 în sumă de 23 061,71 lei,

seria AAD nr. 9720433 din 26 aprilie 2018 în sumă de 27 785,66 lei, seria AAE nr.

1460996 din 31 mai 2018 în sumă de 19 727,50 lei, seria AAE nr. 5424569 din 29

iunie 2018 în sumă de 25 769,78 lei și seria AAF nr. 1229784 din 29 septembrie

2018 în sumă de 14 511,81 lei. (f.d. 2-9,141-148, 236-147, vol. I)

În motivarea cererii de chemare în judecată FPC „Ungar” SRL a indicat că în

corespundere cu contractul nr. 20-13/16236 din data de 19 ianuarie 2010 privind

recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majore de poluanți SA

„Apă-Canal Chișinău” s-a obligat să recepționeze și epureze apele uzate deversate

de la FPC „Ungar” SRL, iar FPC „Ungar” SRL s-a obligat să achite serviciile

prestate în condițiile contractului menționat.

La 23 martie 2017 SA „Apă-Canal Chișinău” a adoptat decizia privind

rezilierea unilaterală a contractului menționat, începând cu 01 mai 2017. Ulterior

decizia de reziliere a contractului a fost justificată prin decizia Consiliului de

Administrație al SA „Apă-Canal Chișinău” din 12 iunie 2017. Totodată, FPC

„Ungar” SRL a fost informată despre depășirea normelor concentrației maxime

1

admisibile (CMA) în apele uzate, din care motiv va fi aplicat în privința FPC

„Ungar” SRL coeficientul de majorare la tarif (tarif diferențiat).

În opinia societății reclamante actul administrativ privind rezilierea unilaterală

a contractului emis de către SA „Apă-Canal Chișinău” unilateral, abuziv și contrar

legii, în mod vădit lezează drepturile și interesele FPC „Ungar” SRL și a altor

agenți economici vizați selectiv și arbitrar, prin aplicarea discriminatorie a

prevederilor Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de

alimentare cu apă și de canalizare. Aplicarea selectivă a coeficientului de majorare

la tarif plasează FPC „Ungar” SRL în poziție de inegalitate concurențială, dar și

constituie o discriminare economică directă comparativ cu majoritatea persoanelor

juridice, care activează în municipiul Chișinău și care achită în continuare tarifele

aplicate de către operator până la 01 mai 2017.

A mai susținut că contrar declarației SA „Apă-Canal Chișinău” făcută în

scrisoarea nr. 1200/3906 de a încheia un acord bilateral, un asemenea acord nu a

fost semnat între părți, iar serviciile au fost prestate în continuare, prin urmare

acțiunea contractului privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu

concentrații majore de poluanți nr. 20- 13/16236 din 19 ianuarie 2010 a fost

reluată, iar justificarea acțiunii continue a contractului nr. 20- 13/16236 din 19

ianuarie 2010 fiind întemeiată pe prevederile art. 977 din Codul civil, potrivit

căruia dacă relațiile dintre părți vor continua, cu știința celeilalte părți și după

încetarea termenului, contractul de prestări servicii se consideră prelungit pe un

termen nelimitat în măsura în care cealaltă parte nu respinge imediat această

prelungire.

Astfel, în opinia FPC „Ungar” SRL dat fiind faptul continuării raporturilor

dintre aceasta și societatea pârâtă, contractul privind recepționarea și preepurarea

apelor uzate cu concentrații majore de poluanți nr. 20- 13/16236 din 19 ianuarie

2010 este valabil și produce efecte.

În pct. 4.1. al contractului nr. 20-13/16236 din data de 19 ianuarie 2010 este

prevăzută metodologia de calcul a plății pentru recepționarea și preepurarea apelor

deversate de reclamantă, care este de 0,5 coeficient aplicat la tariful existent.

FPC „Ungar” SRL a menționat că deși modalitatea de calul a fost stabilită

bilateral, SA „Apă-Canal Chișinău” nu respectă prevederile contractuale, aplicând

coeficienții adoptați unilateral prin Decizia Consiliului de Administrație al SA

„Apă-Canal Chișinău” din 12 iunie 2017, care în opinia societății reclamante este

contrară legii.

Potrivit prevederilor art. 22 alin. (18) al Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013

privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare în cazul în care

volumul substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile

(CBO 5), precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul stabilit

de legislația în vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu

indicii normativelor indicate, conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor

clauze în contractul obligatoriu - conform modalității stabilite prin Legea nr.1540-

XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului și prin alte acte

legislative în vigoare.

Din conținutul normei sus- enunțate, rezultă că aplicarea tarifelor diferențiate

se face exclusiv conform condițiilor contractuale, iar în lipsa contractului conform

modalității stabilite prin Legea nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata

2

pentru poluarea mediului, care în art. 14 alin. (1) prevede că subiecții prezentei legi

sunt obligați să calculeze de sine stătător plățile pentru poluarea mediului

prevăzute la art.6, 9 și 10, să achite la bugetul de stat plățile corespunzătoare și să

prezinte Serviciului Fiscal de Stat darea de seamă respectivă, utilizând, în mod

obligatoriu, metode automatizate de raportare electronică în condițiile stipulate la

art. 187 alin.2/1 din Codul fiscal. Forma și modul de completare a dării de seamă

se aprobă de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

La caz, plata pentru recepționarea și preepurarea apelor cu concentrații majore

de poluanți este facturată de SA „Apă-Canal Chișinău” și nu se face achitarea la

bugetul de stat, astfel, este evident că existența unui contract între societatea

reclamantă și societatea pârâtă este o condiție obligatorie impusă prin lege, fapt ce

constituie un argument în plus privind valabilitatea contractului nr. 20-13/16236

din 19 ianuarie 2010.

Societatea reclamantă a mai indicat că contrar prevederilor contractuale și

anume ale art. 4.1. din contractul nr. 20-13/16236 din 19 ianuarie 2010, SA „Apă-

Canal Chișinău” a emis facturile fiscale contestate în care a aplicat ilegal

coeficientul de majorare la tarif CMA sau tarife diferențiate, FPC „Ungar” SRL

recepționând facturile contestate a efectuat precalculul serviciilor prestate conform

metodologiei conținute în contractul nr. 20-13/16236 din 19 ianuarie 2010 și a

achitat costul corect, dar nu supraplata impusă abuziv de către societatea pârâtă.

Mai mult, SA „Apă-Canal Chișinău” în facturile fiscale contestate face

trimitere la contractul nr. 439833/33, însă un asemenea contract, care ar avea

obiect recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majore de poluanți

nu există. La 23 noiembrie 2001 a fost semnat contractul nr. 4-398-33 pentru

livrarea apei și recepționarea apelor uzate, dar în temeiul acestui contract SA „Apă-

Canal Chișinău” a prestat și continuă prestarea serviciilor exclusiv de livrare a apei

și canalizare, astfel cum este determinat în obiectul contractului. FPC „Ungar”

SRL își respectă strict obligațiile ce reies din contractul nominalizat și achită la

timp pentru aceste servicii, astfel că la moment nu are careva restanțe. Acest

contract nu are nici o incidență asupra serviciilor de recepționare și preepurarea a

apelor uzate cu concentrații majore de poluanți cu aplicarea tarifului diferențiat,

care sunt un alt tip de servicii prestate de SA „Apă- Canal Chișinău” și sunt

descrise doar în contractul nr. 20-13/16236 din 19 ianuarie 2010 motiv din care

consideră că SA „Apă-Canal Chișinău” cu bună știință admite încălcări grave ale

legislației pertinente, inclusiv are un caracter discriminator.

FPC „Ungar” SRL a mai indicat că la 23 august 2017, în comun cu alți agenți

economici discriminați, au înaintat o petiție colectivă către Consiliul pentru

prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, Consiliul Concurenței

și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului privind examinarea

abuzurilor și acțiunilor ilegale ale operatorului SA „Apă-Canal Chișinău”. Prin

Decizia Plenului Consiliului Concurenței nr. APD-61 din 04 decembrie 2017 a fost

finisată investigarea cazului raportat de „Ivaro” SRL, fiind constatată încălcarea de

către SA „Apă-Canal Chișinău” a prevederilor art. 11 alin. (1) și (2) lit. a) din

Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 prin impunerea tarifului diferențiat

pentru serviciul de recepționare în sistemul municipal de canalizare a apelor uzate,

obiectul examinării fiind analogic cazului din speță.

3

În scopul soluționării pe cale amiabilă a litigiului, FPC „Ungar” SRL a remis

în adresa societății pârâte cereri prealabile cu solicitarea anulării facturilor fiscale

contestate, cereri care au fost respinse de către SA „Apă-Canal Chișinău” .

Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin încheierea din data de 07 noiembrie

2018 a admis excepția de tardivitate formulată de către SA „Apă-Canal Chișinău”,

s-a respins ca fiind tardivă pretenția cu privire la anularea facturilor fiscale seria

AAD nr. 7279340 din 28 februarie 2018 în sumă de 22 805,96 lei, seria AAD nr.

9712867 din 30 martie 2018 în sumă de 23 061,71 lei. ( f.d. 112-114, vol.I)

Prin hotărârea din data de 12 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de FPC

„Ungar” SRL împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” privind anularea actelor

administrative. ( f.d. 64,-70-80, vol.II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 01 octombrie 2019 a respins

apelul declarat de către FPC „Ungar” SRL, a menținut hotărârea din data de 12

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d.129,130-144, vol.II)

Instanțele de judecată prin prisma normelor de drept ce reglementează

raportul juridic litigios, raportate la materialele cauzei au concluzionat că cererea

de chemare în judecată înaintată de către FPC „Ungar” SRL este neîntemeiată, ori

prin contractul nr.4-398-33 din 23 noiembrie 2001, încheiat între FPC „Ungar”

SRL și SA „Apă-Canal Chișinău” privind recepționarea și preepurarea apelor uzate

SA ,,Apă Canal Chișinău” s-a obligat: pct.3.1.3 - de a recepționa în sistemul public

municipal de canalizare apele uzate ce corespund normativelor concentrației

maxim admisibile a substanțelor poluante, conform actelor normative în vigoare,

iar FPC ,,Ungar” SRL în conformitate cu pct. 3.2.1. și pct. 3.2.3 s-a obligat de a nu

depăși normativele concentrației maxim admisibile de poluare a apelor uzate la

scurgerea în sistemul municipal de canalizare și s-a angajat să achite costul apei

consumate și evacuarea apei uzate conform tarifelor fixate în lista de prețuri, iar în

cazul depășirii concentrației maxim admisibile de poluanți (CMA) pentru apele

uzate evacuate, plata pentru apa livrată și recepționarea apelor uzate se va efectua

conform tarifelor diferențiate, iar prin prisma pct. 5.4 din contract, părțile au

stabilit că SA „Apă- Canal Chișinău” aplică o plată majorată în caz de depășire a

concentrației maxim admisibile a poluanților în apele evacuate, conform actelor

legislative în vigoare.

Totodată, din materialele cauzei s-a demonstrat că SA „Apă-Canal Chișinău”

a prelevat probe de la FPC „Ungar” SRL, prin care se confirmă depășirea

concentrației maxime admisibile a poluanților în apele deversate, fapt ce a dus la

emiterea facturilor contestate și care nu sunt negate de FPC „Ungar” SRL.

Instanțele de judecată au reținut că raportul dintre FPC „Ungar” SRL și SA

„Apă-Canal Chișinău” este reglementat de prevederile contractului încheiat în

2001, cu anexele la acesta, astfel FPC „Ungar” SRL este obligată să achite costul

evacuării apelor uzate, conform tarifelor diferențiate, în cazul depășirii

concentrației maxim admisibile.

Argumentul FPC „Ungar” SRL precum că la caz urmează a fi aplicate

prevederile Legii nr.1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea

mediului, a fost respins de instanțele de judecată, ori, această lege nu se referă la

speța dată, pe motiv că deversarea realizată de către reclamant a apelor uzate cu

depășirea concentrațiilor maxim admisibile a poluanților nu a avut loc în mediul

4

înconjurător, ci în rețeaua de canalizare deservită de către societatea pârâtă, ce

transportă apele uzate la stația de epurare, gestionată de SA „Apă-Canal Chișinău”.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 26 decembrie 2019 a depus

recurs FPC „Ungar” SRL, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri

privind admiterea cererii de chemare în judecată și anume anularea facturilor

fiscale seria AAD nr. 9720433 din 26 aprilie 2018 în sumă de 27 785,66 lei, seria

AAE nr. 1460996 din 31 mai 2018 în sumă de 19 727,50 lei, seria AAE nr.

5424569 din 29 iunie 2018 în sumă de 25 769,78 lei și seria AAF nr. 1229784 din

29 septembrie 2018 în sumă de 14 511,81 lei.( f.d. 148-052, vol.II)

În motivarea recursului FPC „Ungar” SRL a indicat că instanța de apel a

aplicat eronat normele de drept material, concluziile fiind în contradicție cu

circumstanțele cauzei, apreciind greșit probele administrate la materialele cauzei.

FPC „Ungar” SRL a susținut că acțiunile SA „Apă-Canal Chișinău” sunt

ilegale, care făcând abuz de poziția sa dominantă pe piață, în calitate de unic

operator pe piața serviciilor de alimentare cu apă și recepționare a apelor uzate în

mun. Chișinău, impune autoritar și ilegal spre plată societății recurente tarife

ilegale și inechitabile a căror sume variază de la lună la lună, și fără a se ține cont

de o formulă și un tarif legal prevăzut de legislație.

Instanța de apel a dat apreciere eronată circumstanțelor cauzei și nu a luat în

considerație faptul că nici Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul

public de alimentare cu apă și canalizare și nici alt act normativ în vigoare nu

reglementează metodologia de calcul, cuantumul, aprobarea și aplicarea tarifelor

diferențiate. Tarifele diferențiate sunt aplicate arbitrar, care nu a justificat

necesitatea majorării lor exagerate impuse prin deciziile Consiliului de

administrare al SA „Apă-Canal Chișinău”.

Societatea recurentă a mai menționat că instanța de apel eronat a reținut

precum că raportului dintre FPC „Ungar” SRL și SA „Apă-Canal Chișinău” îi sunt

aplicabile prevederile contractului privind livrarea apei și recepționarea apelor

uzate nr. 4-398- 33 din 23 noiembrie 2001, ori între FPC „Ungar” SRL și SA

„Apă-Canal Chișinău” la capitolul recepționării și preepurării apelor uzate cu

concentrații majorate de poluanți a existat un singur contract strict definit privind

recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți sub

nr. 20-13/16236 din 19 ianuarie 2010.

De asemenea, atât instanța de fond cât și instanța de apel au omis să constate

continuitatea raporturilor juridice reglementate de contractul nr. 20-13/16236 din

19 ianuarie 2010, în lipsa unui contract nou. Necătând la faptul notificării rezilierii

contractului nr. 20-13/16236 din 19 ianuarie 2010, SA „Apă-Canal Chișinău” a

prestat în continuare serviciile de recepționare și preepurare a apelor uzate cu

concentrații majorate de poluanți, iar recurenta FPC „Ungar” SRL a achitat aceste

servicii conform prevederilor contractuale indicate. Așadar, faptul neexecutării de

SA „Apă-Canal Chișinău” a obligației asumate de a încheia un acord bilateral sau

un nou contract acordă societății recurente dreptul de a achita serviciile conform

tarifului stabilit prin contractul nr. 20-13/16236 din 19 ianuarie 2010.

În întâmpinarea recursului depus de către FPC „Ungar” SRL la 06 februarie

2020 a depus referință SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care a solicitat declararea

recursului inadmisibil. ( f.d. 171-176, vol.II)

5

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost

adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. În conformitate cu art. 257

alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie

2019.

În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia

instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a

Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici

instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că

conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 01 octombrie 2019, comunicată

participanților la proces la data de 29 noiembrie 2019. (f.d. 145, vol.II) FPC

„Ungar” SRL în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ a

depus la 26 decembrie 2019 la instanța de apel, cererea de recurs motivată. (f.d.

148-152, vol.II)

Astfel, instanța de recurs consideră că FPC „Ungar” SRL s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul legal.

Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de

procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste

prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către FPC „Ungar” SRL în

raport cu materialele cauzei civile, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este

inadmisibil.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că FPC „Ungar” SRL a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care

instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat

6

circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste

argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai

asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu

pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele

expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură

civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul

trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în

recursul declarat de către FPC „Ungar” SR, asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța

de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului societății recurente

la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul

în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către societatea recurentă

nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept

procesual, așa cum formal invocă FPC „Ungar” SRL, și, respectiv, nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către FPC „Ungar” SRL, inadmisibil.

7

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul

administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul, declarat de către Firma de Producție și Comerț „Ungar” SRL, se

consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

8