3ra-795/20 — contestarea actului administrativ

3ra-795/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-795/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru)

Î N C H E I E R E

21 octombrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului deсlarat de Societatea pe Acțiuni „Apă

Canal Chișinău”,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de

Fabrica de Producție și Comerț „Ungar” Societatea cu Răspundere Limitată împotriva

Societății pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire la anularea facturilor fiscale seria

AAG nr. 1189065 din 28 februarie 2019 în sumă de 28311, 25 lei și seria AAG nr.

3085539 din 26 martie 2019 în sumă de 25400, 58 lei,

împotriva deciziei din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Societatea pe Acțiunii „Apă Canal Chișinău” și s-a menținut

hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 08 mai 2018, FPC „Ungar” SRL a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Apă Canal Chișinău” cu privire la anularea facturilor fiscale seria AAG

nr. 1189065 din 28 februarie 2019 în sumă de 28311, 25 lei și seria AAG nr. 3085539

din 26 martie 2019 în sumă de 25400, 58 lei.

În motivarea acțiunii reclamanta FPC „Ungar” SRL a indicat că în corespundere

cu contractul privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majore

de poluanți nr. 20-13/16236 din 19 ianuarie 2010 SA ”Apă- Canal Chișinău” s-a obligat

să recepționeze și epureze apele uzate deversate de la FPC ”Ungar” SRL, iar ultimul

s-a obligat să achite serviciile prestate în condițiile contractului menționat. În art. 4.1.

al contractului dat a fost prevăzută metodologia de calcul al plății pentru recepționarea

și preepurarea apelor deversate de reclamantă care este de 0,5 coeficient aplicat la

tariful existent.

Reclamanta a relatat că la data de 23 martie 2017 SA ”Apă- Canal Chișinău”, a

1

adoptat decizia de a rezilia unilateral contractul nominalizat supra, începând cu 01 mai

Consiliului de Administrare al SA ”Apă- Canal Chișinău” din 12 iunie 2017. Totodată,

reclamanta a indicat că au fost informați că SA ”Apă- Canal Chișinău” pentru depășirea

normelor concentrației maxime admisibile (CMA) în apele uzate va aplica FPC

”Ungar” SRL coeficientul de majorare la tarif. Decizia nominalizată prevede că pentru

agenții economici, de la care, pe parcursul anului 2017, nu s-au preluat probe de apă

uzată, calculele vor fi efectuate conform coeficientului aplicat anterior, până la

prelevarea probelor noi.

Reclamanta a indicat că SA ”Apă-Canal Chișinău” în temeiul unui act

administrativ unilateral, abuziv și contrar legii, în mod vădit lezează drepturile și

interesele FPC ”Ungar” SRL și altor agenți economici vizați selectiv și arbitrar, prin

aplicarea discriminatorie a prevederilor Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind

serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare. Prin urmare, în asemenea mod

aplicarea selectivă a coeficientului de majorare la tarif plasează reclamanta în poziție

de inegalitate concurențială, dar și constituie o discriminare economică directă

comparativ cu majoritatea persoanelor juridice care activează în municipiul Chișinău,

și care achită în continuare tarifele aplicate de către operator până la 01 mai 2017.

Totodată, reclamanta a invocat că la data de 28 iulie 2017 Consiliul de

Administrare al SA ”Apă- Canal Chișinău” a modificat coeficientul aplicabil în cazul

depășirii CMA, decizie menținută prin hotărârea Consiliului de Administrare al SA

”Apă-Canal Chișinău” din 21 decembrie 2017. Începând cu luna iunie anul 2017, SA

”Apă-Canal Chișinău” emite facturi fiscale în adresa reclamantei pentru servicii de

canalizare cu depășirea normelor CMA, unde face trimitere la contractul nr.

439833/33. Contractul nr. 439833/33 pentru livrarea apei și recepționarea apelor uzate

de a fost semnat de către părți la 23 noiembrie 2001. Ulterior, serviciile de epurare a

apelor cu CMA au fost separate de contractul de bază, prin semnarea contractului

privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majore de poluanți nr.

20-13/ din 19 ianuarie 2010. Respectiv, odată cu semnarea noului contract, contractul

nr. 4-398-3 din 23 noiembrie 2001 a rămas valabil doar în partea prestării serviciului

de livrare al apei. Cu toate acestea, indică că prin notificarea nr. 1200/3906 din 23

martie 2017 SA ”Apă- Canal Chișinău” stabilește noi tarife fără a aduce atingere

clauzelor contractului de furnizare a serviciului de alimentare cu apă și evacuare a

apelor uzate.

Reclamanta FPC „Ungar” SRL a relatat că din data de 01 mai 2017 raporturile de

recepționare și evacuare a apelor vor fi reglementate prin semnarea unui acord bilateral,

adică, SA ”Apă- Canal Chișinău”, în partea prestării serviciilor de epurare a apelor

uzate revine la contractul nr. 4-398-33 din 23 noiembrie 2001, însă tot pârâta notifică

că relațiile viitoare se vor baza pe un acord bilateral. Mai mult ca atât, prin ordinul nr.

20 din 17 martie 2017 a SA ”Apă- Canal Chișinău” ordonă încheierea acordurilor

adiționale la contractele de alimentare cu apă și evacuare a apelor uzate, în care

consumatorii trebuie să fie informați obligatoriu inclusiv și despre aplicarea tarifelor

diferențiate conform metodei de calcul stabilită în acest acord adițional. Într-un alt

ordin al SA ”Apă- Canal Chișinău” nr. 42 din 02 mai 2017, pârâta ordonă Direcției

relații cu clienții, în termen de 6 luni, începând cu 01 mai 2017, demararea procedurei

2

de reîncheiere a contractelor de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și

de canalizare, cu anexa privind indicatorii de calitate a apelor menajere uzate și

frecvența de prelevare și analiză a probelor cu agenții economici.

Reclamanta a menționat că necătând la declarațiile făcute și ordinele adoptate,

pârâta până în prezent nu a întreprins nici o acțiune pentru a coordona cu reclamanta

noile condiții de prestare a serviciului de evacuare a apelor uzate cu CMA (epurare),

inclusiv stabilirea de comun acord a mărimii tarifului diferențiat aplicabil.

Reclamanta consideră că pârâta nu îndeplinește condiția impusă de art. 22 alin.

(18) al Legii nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu

apă și de canalizare, conform căreia tarifele diferențiate se aplică conform condițiilor

contractuale. Odată ce nu există un nou contract sau un acord adițional la contractul

vechi semnat de ambele părți, aplicarea de către SA ”Apă- Canal Chișinău” a unor

cuantumuri a tarifelor diferențiate nu are temei juridic și este o acțiune ilegală. Astfel,

recepționând facturile și nefiind de acord cu sumele indicate în ele prin aplicarea

tarifului diferențiat, în scopul soluționării amiabile a litigiului a expediat în adresa

pârâtei cererile prealabile nr. 43/01-19 din 15 martie 2019 și nr. 50/01-19 din 27 martie

2019, prin care a solicitat anularea facturilor fiscale. Prin scrisorile nr. 1200/4854 din

10 aprilie 2019 și nr. 1200/5486 din 17 aprilie 2019 SA ”Apă- Canal Chișinău” a

respins cerințele reclamantei, fapt care a servit temei pentru adresarea în instanța de

judecată.

Reclamanta FPC ”Ungar” SRL a solicitat admiterea acțiunii, anularea facturilor

fiscale seria AAG nr. 1189065 din 28 februarie 2019 în sumă de 28311, 25 lei și seria

AAG nr. 3085539 din 26 martie 2019 în sumă de 25400,58 lei.

Prin hotărârea din 28 noiembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a

fost admisă integral cererea de chemare în judecată depusă de FPC „Ungar” SRL

împotriva SA „Apă Canal Chișinău” cu privire la anularea facturilor fiscale seria AAG

nr. 1189065 din 28 februarie 2019 în sumă de 28311, 25 lei și seria AAG nr. 3085539

din 26 martie 2019 în sumă de 25400, 58 lei, s-au anulat facturile fiscale seria AAG nr.

1189065 din 28 februarie 2019, în sumă de 28311, 25 lei și seria AAG nr. 3085539 din

26 martie 2019, în sumă de 25400, 58 lei.

Prin decizia din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de SA „Apă Canal Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 28 noiembrie 2019

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în cauza de contencios administrativ la cererea

de chemare în judecată depusă de FPC „Ungar” SRL împotriva SA „Apă Canal

Chișinău” cu privire la anularea facturilor fiscale seria AAG nr. 1189065 din

28 februarie 2019, în sumă de 28311, 25 lei și seria AAG nr. 3085539 din 26 martie

2019, în sumă de 25400, 58 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că la data de 19 ianuarie 2010,

între SA ”Apă-Canal Chișinău” și FPC ”Ungar” SRL a fost încheiat contractul privind

livrarea apei și recepționarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți (f.d.18-

19). Conform pct. 3.1.1. al contractului nominalizat, furnizorul a fost obligat de a

recepționa de la „Client” în sistemul municipal de canalizare apele uzate cu

concentrații majorate ale poluanților comparativ cu Concentrațiile Maxim Admisibile

(în continuare CMA), reglementate de “Regulile de recepționare a apelor uzate

industriale în sistemul de canalizare Chișinău”, adoptate prin decizia Consiliului

3

municipal Chișinău nr. 2/4 din 23 mai 2002 și de Regulamentul-Cadru privind

recepționarea apelor uzate, eliberarea condițiilor tehnice și autorizațiilor de deversare

a apelor uzate în sistemele de canalizare al localităților, dar care nu conduc la

disfuncționarea sistemului indicat sau contaminarea mediului înconjurător. Iar,

conform pct. 3.2.7 al contractului, intimata FPC ”Ungar” SRL avea obligația că, în

cazul depistării evacuării apelor uzate, conținutul cărora conduce la dereglarea

funcționării sistemului municipal de canalizare sau contaminarea mediului, se

întocmește un act cu participarea reprezentanților Agenției Ecologice Chișinău,

„Clientul” fiind obligat să compenseze prejudiciul cauzat SA “Apă-Canal Chișinău”,

în termen de o lună (f.d.18-18 verso).

Conform pct. 2 al ordinului nr. 20 din 17 martie 2017, emis de către SA ”Apă-

Canal Chișinău” cu privire la calcularea plăților pentru deversarea apei uzate de către

agenții economici în sistemul public de canalizare, este indicat că Direcția relații cu

clienții va informa agenții economici cu care întreprinderea are încheiate contracte de

recepționare și epurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, despre

rezilierea acestora și încheierea unor acorduri adiționale la contractul de alimentare cu

apă și evacuare. Conform prevederilor pct. 3 lit. d) rezultă că, în cazul în care

parametrii de calitate la deversarea apelor uzate depășesc normativele aprobate în

modul stabilit de legislația în vigoare, se aplică tarife diferențiate (f.d. 22).

Instanța de apel a reținut că prin scrisoarea nr. 1200/3906 din 23 martie 2017 SA

”Apă- Canal Chișinău” a informat FPC ”Ungar” SRL despre rezilierea contractului

privind recepționarea și preepurarea apelor uzate din 19 ianuarie 2010 (f.d. 20). La data

de 04 februarie 2019 și la data de 13 martie 2019 de pe str. Gheorghe Madan, nr. 87/7,

magazinul „Colibri”, bd. Moscova, nr. 11/5 (centrul Comercial), str. Socoleni, nr. 31

(secția de producere), bd. Renașterii, nr. 5 ( Clubul „Dance Planet”) au fost prelevate

probe de ape uzate. Analiza componenței apelor uzate prelevate a fost efectuată în

Laboratorul Ape Uzate Agenți Economici (LAUAE) al SA ”Apă-Canal Chișinău, care

efectuează analize de laborator a apelor uzate în conformitate cu metodele stabilite de

cerințele documentelor normative și în conformitate cu prevederile legale aplicabile.

Rezultatele de laborator a probelor de ape uzate prelevate, atestă depășirea

normativelor CMA. Astfel, prin scrisorile nr. 1200/1780 din 13 februarie 2019 și cu

nr. 1200/3683 din 21 martie 2019, FPC ”Ungar” SRL a fost informată că, pentru

depășirea normelor CMA la ingredienții indicați, întreprinderii date i se va aplica un

tarif diferențiat în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (18) din Legea privind

serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, începând cu luna ianuarie 2018.

Conform facturii fiscale facturile fiscale seria AAG nr. 1189065, întocmită de apelantă

pe numele intimatei la 28 februarie 2019, s-au înaintat spre plată servicii calculate la

tarife diferențiate în valoare de 28311,25 lei, iar conform facturii fiscale seria AAG nr.

3085539, întocmită de apelantă pe numele intimatei la 26 martie 2019, s-au înaintat

spre plată servicii calculate la tarife diferențiate în valoare de 25400, 58 lei. Prin

cererile prealabile din 15 martie 2019 și din 27 martie 2019, FPC ”Ungar” SRL a

solicitat de la SA ”Apă- Canal Chișinău” anularea facturilor fiscale indicate, solicitare

respinsă prin răspunsurile apelantei nr. 1200/4854 din 10 aprilie 2019 și nr. 1200/5486

din 17 aprilie 2019.

Instanța de apel a constatat că SA ”Apă- Canal Chișinău” are obligația de a indica

4

expres modalitatea de calcul a sumei înaintate spre plată clientului, condiție nerealizată

în speță în contextul în care în factura contestată, dar și în referințele depuse la dosar,

SA ”Apă- Canal Chișinău” nu a indicat modalitatea de calcul a tarifului diferențiat,

invocând în mod general că tariful a fost determinat conform prevederilor art. 22 alin.

(18) al Legii nr. 303/2013, fără a oferi explicații în acest sens. Astfel, se constată că

actul administrativ contestat - facturile fiscale seria AAG nr. 1189065 din 28 februarie

2019 și seria AAG nr. 3085539 din 26 martie 2019 contravin prevederilor Legii privind

serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, așa cum în aceste facturi fiscale nu

este indicată modalitatea de determinare a tarifului diferențiat aplicat FPC ”Ungar”

SRL, iar contractul specificat în această factură - nr. 4339833/33 nu poate fi reținut ca

temei de calcul în contextul în care acesta nu specifică expres modalitatea de calculare

a tarifelor diferențiate, o careva formulă de calcul, ci doar conține o trimitere generală

la cadrul normativ.

Instanța de apel a reținut că intimata FPC ”Ungar” SRL, în calitate de client, a

fost pusă într-o situație de incertitudine referitor la modalitatea de stabilire a tarifului

diferențiat aplicat de SA ”Apă- Canal Chișinău”, aserțiunile căreia cu referire la aceea

că tariful diferențiat aplicat față de intimată a fost stabilit în baza art. 22 alin. (18) al

Legii privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, nu pot fi reținute de

instanța de apel ca o dovadă a legalității actului administrativ contestat, ori, cum s-a

indicat supra, art. 22 alin. (18) al Legii indicate stabilește mai multe modalități de

calculare/determinare a tarifului diferențiat aplicat în privința intimatei.

Instanța de apel a indicat că în lipsa unei formule a tarifului diferențiat pentru

deversarea apelor uzate cu concentrație maxim admisibilă, SA. ”Apă- Canal Chișinău”

stabilește în mod unilateral tariful diferențiat, această modalitatea de calcul a tarifului

diferențiat nefiind reglementată de o normă legală sau normativă. În acest context,

pentru justa soluționare a litigiului este relevantă la caz și decizia Consiliului

Concurenței nr. APD-61 din 04 decembrie 2017, potrivit căreia, S.A. ”Apă- Canal

Chișinău” i-a fost aplicată amendă pentru încălcarea prevederilor art. 11 alin. (1) și (2)

lit. a) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, prin impunerea tarifului

diferențiat pentru serviciul de recepționare în sistemul municipal de canalizare a apelor

uzate SA „Ivaro”. Prin decizia respectivă, Plenul Consiliului Concurenței a constatat

că, SA ”Apă- Canal Chișinău”, fiind unicul operator ce prestează serviciul public de

alimentare cu apă și de canalizare în or. Chișinău, deține o poziție abuziv dominantă

pe piață și prin urmare aplică discriminatoriu tarifele în mod diferit față de agenții

economici în lipsa unui contract privind recepționarea și epurarea apelor uzate cu

concentrații majorate de poluanți, astfel agentul economic cum ar fi SA ”Apă- Canal

Chișinău” impune în mod abuziv altor întreprinderi de același nivel tarif diferențiat

pentru serviciul de recepționare în sistemul municipal de canalizare a apelor uzate, fapt

absolut inadmisibil în condițiile Legii cu privire la poluarea mediului nr. 1540-XIII din

25 februarie 1998. De asemenea, în decizia Consiliului Concurenței se menționează și

faptul, că anterior SA ”Apă- Canal Chișinău” a fost preavizată și de către Consiliul

Administrativ al Agenției Naționale pentru Protecția Consumatorilor, care prin

hotărârea nr. CCE-34- 11/45 a constatat ca ilegale acțiunile SA ”Apă- Canal Chișinău”

privind impunerea și înaintarea plăților suplimentare mărite pentru preepurarea apelor

5

uzate cu încălcarea prevederilor art. 6 lit. a) a Legii cu privire la protecția concurenței,

astfel această încălcare abuzivă fiind depistată încă începând cu anul 2012.

Corespunzător, argumentele expuse de SA ”Apă- Canal Chișinău” cu referire la

legalitatea facturii fiscale contestate sunt neîntemeiate și nu pot fi reținute de instanța

de apel ca fiind temei de casare a hotărârii instanței de fond privind admiterea acțiunii

depuse de FPC ”Ungar” SRL, deoarece acestea derivă din interpretarea unilaterală și

defectuoasă a normelor legale aplicabile speței, inclusiv în condițiile în care apelanta

nu a dovedit temeiul legal de determinare a modalității de calcul a tarifului diferențiat

înaintat spre plată FPC ”Ungar” SRL, dar a invocat acte normative ce reglementează

obligația contractuală și legală a intimatei de a nu admite deversarea în sistemul public

de canalizare ape uzate cu depășirea normativelor concentrațiilor maxim admisibile,

stabilite în anexele nr. 1 și nr. 2 la Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare

și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisaruri de apă pentru

localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

950 din 25 noiembrie 2013, inclusiv invocând că intimata nu a venit cu vreo cerere de

verificare repetată a analizelor după primirea prescripțiilor emise de apelantă.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de apel, la data de

11 iunie 2020, SA ”Apă- Canal Chișinău” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu pronunțarea

unei noi decizii de respingere a acțiunii depuse de FPC ”Ungar” SRL.

Recurenta SA ”Apă- Canal Chișinău”, în motivarea recursului a invocat că la

examinarea cauzei nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzei în fond, concluziile instanței de apel sunt în

contradicție cu circumstanțele cauzei, precum și faptul că normele de drept material și

procedural au fost aplicate eronat.

Recurenta SA ”Apă- Canal Chișinău” a specificat că intimata FPC ”Ungar” SRL

și-a exprimat consimțământul și a semnat contractul pentru livrarea apei și

recepționarea apelor uzate, nr. 439833 pentru locurile de consum: str. Trandafirilor, 43,

bd. Moscovei, str. Alexandru cel Bun, bd. Renașterii și str. 31 August 1989 din mun.

Chișinău. Ulterior, prin acorduri adiționale în contractul de bază au fost incluse și alte

locuri de consum precum străzile Gh. Madan, nr. 87/7 (07 noiembrie 2002); str.

31 August 1989, nr. 113 (18 mai 2004); str. Ion Creangă, nr. 64 A, (27 decembrie

2005), bd. Moscova, nr. 11 (14 februarie 2008), str. Socoleni, nr. 31(secția de

producere).

Recurenta a relatat că la 19 ianuarie 2010, la contractul de bază, părțile au încheiat

un contract suplimentar, contractul privind recepționarea apelor uzate cu concentrații

majorate de poluanți în rețeaua publică de canalizare nr. 20-13/16236, în conformitate

cu care intimata a aplicat un coeficient de 0,5 la tarif pentru depășirea normativelor

CMA în apele uzate. Astfel, SA ”Apă- Canal Chișinău” a decis rezilierea Contractului

privind recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți

nr. 20-13/16236 din 19 ianuarie 2010, pe motiv că, Regulamentul privind cerințele de

colectare, epurare și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau emisa

pentru localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 950/2013 și

Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare,

impun cerințe noi privind indicatorii de calitate ai apelor menajere uzate evacuate în

6

rețelele de canalizare ale localităților, în conformitate cu Directiva Consiliului

Comunității Europene din 21 mai 1991 (91/271/CEE) privind tratarea apelor urbane

reziduale.

Recurenta a relatat că prin notificarea nr. 1200/3906 din 23 martie 2017, SA ”Apă-

Canal Chișinău” a notificat FPC ”Ungar” SRL despre rezilierea Contractului privind

recepționarea și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți nr. 20-

13/16236 din 19 ianuarie 2010, dar a atenționat, că rămâne în vigoare și se aplică

corespunzător contractul privind livrarea apei și recepționarea apelor uzate în

canalizarea municipală nr. 439833 din 23 noiembrie 2001.

Totodată, recurenta a menționat că FPC ”Ungar” SRL a fost informată că

raporturile de recepționare și evacuare a apelor uzate vor fi reglementate suplimentar

prin semnarea unui contract/acord bilateral, întocmit în conformitate cu prevederile

legislației de mediu, inclusiv a Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare

și deversare a apelor uzate în sistemul de canalizare și/sau în emisaruri de apă pentru

localitățile urbane și rurale, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr.

950 din 25 noiembrie 2013. Prin urmare, încheierea unui nou contract/acord bilateral a

fost condiționată, de îndeplinirea de către FPC ”Ungar” SRL a condițiilor prevăzute de

pct. 12 al Regulamentului privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor

uzate în sistemul de canalizare și/sau emisar pentru localitățile urbane și rurale, aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 950 din 25 noiembrie 2013 și art.

22 alin. (1) din Legea privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare, nr.

303/2013, care prevăd, că cantitatea de substanțe poluante în apele uzate evacuate în

sistemele publice de canalizare trebuie să nu depășească concentrația maxim

admisibilă.

Recurenta a relatat că apele uzate trebuie să corespundă prevederilor actelor

normative în vigoare și ale contractului de furnizare a serviciului, astfel încât prin

natura, cantitatea ori calitatea lor să nu conducă la: degradarea construcțiilor și

instalațiilor componente ale sistemelor centralizate publice de canalizare, diminuarea

capacității de transport a rețelelor și a canalelor colectoare, perturbarea funcționării

normale a stației de epurare, cauzată de depășirea debitului și a încărcării sau de

inhibarea proceselor de epurare, apariția unor pericole pentru igiena și sănătatea

populației sau a personalului în procesul de exploatare a sistemului, apariția pericolelor

de explozie. Deși intimata a fost atenționată prin scrisoarea din 31 iulie 2017 despre

necesitatea instalării stațiilor locale de epurare a apelor uzate, instalarea separatorului

de grăsimi, instalarea debitmetrilor la colectorul de ape uzate, FPC ”Ungar” SRL nu

s-a conformat cerințelor legislației în vigoare și nu a instalat stații locale de epurare a

apelor uzate. Reieșind din activitatea practicată de către FPC ”Ungar” SRL, apele

uzate, rezultate din procesul tehnologic sunt calificate ca ape industriale uzate, conform

pct. 6 din Regulamentul privind cerințele de colectare, epurare și deversare a apelor

uzate în sistemul de canalizare și/sau emisar pentru localitățile urbane și rurale, aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 950 din 25 noiembrie 2013, ape

industriale uzate sunt toate apele uzate care provin din spațiile utilizate în scopuri

comerciale sau industriale altele decât apele menajere uzate sau apele de scurgere”, ape

menajere uzate - ape de canalizare rezultate din folosirea apei în gospodării, instituții

publice și servicii, care provin din metabolismul uman, din activități menajere și

7

igienico- sanitare și deversate în sistemul de canalizare.

Recurenta a relatat că conform clauzelor contractului pentru livrarea apei și

recepționarea apelor uzate nr. 439833 din 23 noiembrie 2001, SA ”Apă-Canal

Chișinău” și-a asumat obligația de a recepționa în sistemul public municipal de

canalizare apele uzate ce corespund normativelor concentrației maxim admisibile a

substanțelor poluante, conform actelor normative în vigoare ( pct. 3.1.3). Pe de altă

parte, FPC ”Ungar” SRL în conformitate cu pct. 3.2.3 s-a obligat să nu depășească

normativele concentrației maxim admisibile de poluare a apelor uzate la scurgerea în

sistemul municipal de canalizare. Conform pct. 3.2.1 din contract, FPC ”Ungar” SRL

s-a angajat că, în cazul depășirii concentrației maxim admisibile de poluanți (CMA) în

apele uzate evacuate, plata pentru apa livrată și recepționarea apelor uzate se va efectua

conform tarifelor diferențiate. Totodată, părțile au stabilit în pct. 5.4 din contract că,

SA „Apă -Canal Chișinău” aplică o plată majorată în caz de depășire a concentrației

maxim admisibile a poluanților în apele evacuate, conform actelor legislative în

vigoare. Pe durata relațiilor contractuale, SA „Apă-Canal Chișinău” a prelevat

sistematic probe de ape uzate, în scopul verificării respectării a condițiilor de deversare

a apelor uzate în rețeaua publică de canalizare, iar în baza rezultatelor de laborator s-a

constatat, că intimata, FPC ”Ungar” SRL deversează ape uzate, ce depășesc

normativele concentrației maxim admisibile a substanțelor poluante (CMA).

Recurenta a menționat că la 04 februarie 2019 și 13 martie 2019 din str. Gheorghe

Madan, nr. 87/7, magazinul „Colibri”, bd. Moscova, nr. 11/5 (centrul Comercial), str.

Socoleni, nr. 31 (secția de producere), bd. Renașterii, nr. 5 ( Clubul „Dance Planet”)

au fost prelevate probe de ape uzate. Analiza componenței apelor uzate prelevate a fost

efectuată în Laboratorul Ape Uzate Agenți Economici (LAUAE) al SA ”Apă-Canal

Chișinău, care efectuează analize de laborator a apelor uzate în conformitate cu

metodele stabilite de cerințele documentelor normative și în conformitate cu

prevederile legale aplicabile. Prin scrisorile nr. 1200/780 din 13 februarie 2019,

1200/3683 din 21 martie 2019 au fost comunicate rezultatele de laborator a probelor

de ape uzate, pe care intimata nu le-a contestat. Prin urmare, facturile fiscale: seria

AAG nr. 1189065 din 28 februarie 2019 în sumă de 28311, 25 lei și seria AAG nr.

3085539 din 26 martie 2019 în sumă de 25400, 58 lei pentru servicii de canalizare în

cazul depășirii CMA (cu aplicarea tarifului diferențiat) au fost emise legal, în temeiul

contractului nr. 439833 din 23 noiembrie 2001, în baza rezultatelor de laborator a

probelor de ape uzate, în conformitate cu pct. 3.2.1, care prevede că „în cazul depășirii

concentrației maxim admisibile de poluanți (CMA) pentru apele uzate evacuate, plata

pentru apa livrată și recepționarea apelor uzate se va efectua conform tarifelor

diferențiate”, iar potrivit pct. 5.4 se aplică o plată majorată în caz de depășire a

concentrației maxim admisibile a poluanților în apele evacuate, conform actelor

legislative în vizoare.

Recurenta a specificat că anexele la facturile fiscale: seria AAG nr. 1189065 din

28 februarie 2019 în sumă de 28311, 25 lei și seria AAG nr. 3085539 din 26 martie

2019 în sumă de 25400, 58 lei, reflectă calculul tarifului diferențiat, ceia ce reprezintă

proporția dintre rezultatele investigațiilor de laborator a probei prelevate de facto și

normativele CMA, prevăzute de anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului Republicii

Moldova nr. 950 din 25 noiembrie 2013, calculat în conformitate cu prevederile art. 22

8

alin. (18) din Legea nr. 303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de

canalizare. Respectiv, sumele indicate în facturile de plată variază de la o lună la alta,

deoarece rezultă din mărimea volumului de ape uzate deversate în luna respectivă și de

mărimea depășirilor poluanților în apele uzate depistate în această lună. Conform art.

27 alin. (3) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de

alimentare cu apă și de canalizare, în lipsa contoarelor pentru determinarea volumului

de ape uzate evacuate, serviciul public de canalizare se facturează la un volum egal cu

volumul de apă utilizată.

Recurenta SA „Apă-Canal Chișinău” a susținut că legea materială aplicabilă

litigiului este Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013 privind serviciul public de

alimentare cu apă și de canalizare, iar aplicarea Legii nr. 1540/1998 ține de competența

Inspectoratului Ecologic de Stat, în cazul în care se constată că, agenții economici

deversează ape uzate poluate în locuri special amenajate sau obiectivele acvatice, iar

la adoptarea hotărârii, instanța de judecată nu a verificat, dacă SA „Apă-Canal

Chișinău” în calitate de operator, poate aplica față de consumatorul FPC ”Ungar” SRL

prevederile Legii nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea

mediului. Norma invocată de instanța de judecată nu instituie obligația operatorului SA

”Apă- Canal Chișinău” de a încheia cu intimata un contract cu privire la recepționarea

și preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți, dar indică asupra

existenței unui raport juridic stabilit între părți de recepționare a apelor uzate stabilit,

or acest raport juridic se fondează pe clauzele Contractului pentru livrarea apei și

recepționarea apelor uzate nr. 439833 din 23 noiembrie 2001. Prin urmare, în cazul în

care apele uzate deversate de către F.P.C. ”Ungar” S.R.L. nu depășesc normativele

CMA, se aplică tariful în vigoare pentru serviciul de canalizare și epurare a apelor

uzate, în conformitate cu art. 22 alin. (17) din Legea nr. 303 din 13 decembrie 2013

privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, la deversarea de către

agenții economici a apelor uzate în sistemul de canalizare al localității, ale căror volum

și nivel de poluare nu depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația în

vigoare, se aplică tarifele în vigoare pentru serviciul de evacuare a apelor uzate.

Recurenta a invocat că prevederile art. 22 alin. (18) din Legea nr. 303 din

13 decembrie 2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare, se

aplică în cazul constatării poluanților în apele uzate deversate de F.P.C. ”Ungar”

S.R.L., care depășesc normativele aprobate prin anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova nr. 950 din 25 noiembrie 2013, prin aplicarea tarifelor diferențiate,

calculate proporțional cu indicii normativelor indicate, în cazul în care volumul

substanțelor în suspensie, consumul biochimic de oxigen pentru 5 zile (CBO 5),

precum și alți indicatori depășesc normativele aprobate în modul stabilit de legislația

în vigoare, se aplică tarife diferențiate, calculate proporțional cu indicii normativelor

indicate, conform condițiilor contractuale, iar în lipsa acestor clauze în contractul

obligatoriu - conform modalității stabilite prin Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie

1998 privind plata pentru poluarea mediului și prin alte acte legislative în vigoare.

La 21 iulie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa FPC ”Ungar”

SRL copia recursului declarat de SA ”Apă- Canal Chișinău” împotriva deciziei din

20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 180).

Completul specializat relevă că intimata FPC ”Ungar” SRL a recepționat copia

9

recursului expediat de SA ”Apă-Canal Chișinău”, fapt confirmat prin avizele de

recepție anexate la materialele cauzei (f.d. 186-187).

La 20 august 2020 FPC ”Ungar” SRL, reprezentată de avocatul stagiar Tatiana

Gumeni, a depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Completul relevă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la

20 mai 2020. Totodată, decizia recurată a fost notificată recurentei SA ”Apă-Canal

Chișinău”, la data de 26 mai 2020, fapt ce se confirmă prin dovada de expediere poștală

(extras din poșta electronică activă marina.samatic@justice.md), anexată la materialele

cauzei (f.d. 168).

În aceste circumstanțe recursul depus de SA ”Apă-Canal Chișinău” la 11 iunie

2020, se consideră a fi depus în termen. (f.d. 170-176)

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

îl consideră drept inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art. 246, alin. (l) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursurile se declară inadmisibile în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la

10

art. 245, alin.(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, 7 p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recursul depus de SA „Apă-Canal Chișinău” este inadmisibil.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

11