3ra-228/20 — obligarea demontarii gardului, anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si a actului administrativ

3ra-228/20 — obligarea demontarii gardului, anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si a actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-228/20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: M. Grosu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

ÎNCHEIERE

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând admisibilitatea cererii de recurs depusă de Cebotari Gheorghe,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Cebotari Gheorghe împotriva Svetlanei Călin și Primăriei satului Căpriana

cu privire la obligarea demolării gardului, anularea titlurilor de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, a deciziei Primăriei satului Căpriana, stabilirea

hotarelor dintre terenuri și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul declarat de Cebotari Gheorghe și a fost menținută hotărârea din

08 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

constată:

La data de 17 iunie 2016, Cebotari Gheorghe a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Svetlanei Călin cu privire la obligarea de a demonta gardul ridicat

cu depășirea liniei de hotar peste terenul ce-i aparține în xxxxx, cu numărul cadastral

xxxxx și compensarea cheltuielilor de judecată și anume taxa de stat și cheltuielile de

asistență juridică (f.d.1-2 vol. I).

La data de 17 iulie 2017, Cebotari Gheorghe a depus cerere de completare și

concretizare a cererii de chemare în judecată, în care a indicat în calitate de

intervenient accesoriu Primăria satului Căpriana, raionul Strășeni, solicitând obligarea

pârâtei Călin Svetlana să demoleze gardul ridicat cu depășirea liniei de hotar peste

terenul ce aparține reclamantului în satul xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx;

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxx din xxxxx, ce este înregistrat pe numele titularului Călin Svetlana;

recunoașterea dreptului de proprietate în mărime de 1/3 cotă-parte din bunul imobil

teren cu numărul cadastral xxxxx (f.d. 88-90, vol. I).

Ulterior, la data de 13 decembrie 2017, reclamantul a depus cerere de

modificare și completare a cerințelor din acțiune, în calitate de pârâți fiind indicați

Călin Svetlana și Primăria satului Căpriana, raionul Strășeni, prin care a solicitat

obligarea pârâtei să demoleze gardul ridicat cu depășirea liniei de hotar peste terenul

ce aparține reclamantului în satul xxxxx; anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx, eliberat la xxxxx asupra bunului

imobil din satul xxxxx, înregistrat pe numele Svetlanei Călin; anularea deciziei

1

Primăriei satului Căpriana nr.14 din 26 mai 1993; anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține lui Cebotari

Gheorghe, eliberat la data de xxxxx și a deciziei Primăriei satului Căpriana nr. 14 din

26 mai 1993, în partea emiterii acestor titluri; stabilirea hotarului dintre bunurile

imobile cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține Svetlanei Călin și bunul imobil cu

numărul cadastral xxxxx, ce aparține lui Cebotari Gheorghe, la linia de hotar cu

punctele 5 și 6, la o distanță de 5 metri față de casa de locuit a reclamantului Cebotari

Gheorghe; obligarea pârâtei de a compensa cheltuielile de judecată și anume taxa de

stat și cheltuielile de asistență juridică (f.d.149-150, vol. I).

La data de 08 februarie 2018, reclamantul a mai depus o cerere de modificare

și completare a cerințelor din acțiune, în urma cărora, în final, a solicitat: obligarea

pârâtei Călin Svetlana să demoleze gardul ridicat cu depășirea liniei de hotar peste

terenul ce aparține reclamantului în satul xxxxx, cu numărul cadastral xxxxx;

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxx, eliberat la 07 octombrie 2004 asupra bunului imobil din xxxxx

înregistrat pe numele Svetlanei Călin și deciziei Primăriei satului Căpriana nr. 14 din

26 mai 1993; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

numărul cadastral xxxxx ce aparține lui Cebotari Gheorghe, eliberat la data de 07

octombrie 2004 și a deciziei Primăriei satului Căpriana nr. 14 din 26 mai 1993, în

partea emiterii acestor titluri; stabilirea hotarului dintre bunurile imobile cu nr.

cadastral xxxxx ce aparține Svetlanei Călin și bunul imobil cu nr. cadastral xxxxx ce

aparține lui Cebotari Gheorghe la linia de hotar ce intersectează punctele 5 și 14 ale

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx;

obligarea pârâtei de a compensa cheltuielile de judecată și anume taxa de stat și

cheltuielile de asistență juridică.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că deține cu drept de proprietate

terenul cu numărul cadastral xxxxx, situat în xxxxx, iar terenul învecinat cu numărul

cadastral xxxxx aparține Svetlanei Călin.

A susținut că Svetlana Călin, la începutul anului 2016, a instalat un gard

metalic în fața casei sale, cu depășirea liniei de hotar cu mai mult de un metru pe

terenul ce-i aparține cu drept de proprietate și acest fapt este cunoscut reprezentanților

Primăriei satului Căpriana, care au confirmat depășirea liniei de hotar, fapt negat însă

de către Svetlana Călin.

A menționat că, conform planului lotului indicat în titlul său de proprietate,

Svetlana Călin a înaintat cu gardul pe terenul său, deși deține un titlu de autentificare

a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 07 octombrie 2004,

consideră însă că, acesta a fost eliberat de către Primăria satului Căpriana cu

încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

A relevat că Primăria satului Căpriana a eliberat titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx asupra întregului teren,

ce a aparținut cu drept de folosință familiei reclamantului.

A specificat că, tatăl său putea să-i transmită Svetlanei Călin numai casa, însă,

bucătăria de vară nicidecum nu putea să o transmită acesteia, deoarece se afla lângă

casa lui și tatăl său a decis în timpul vieții că, îi va transmite lui această porțiune de

teren. În opinia sa, anume el urma să obțină dreptul de proprietate asupra porțiunii de

teren, unde a fost amplasată bucătăria de vară și care formează 1/3 din terenul cu

numărul cadastral xxxxx, or, el este moștenitor de clasa I-a, după decesul tatălui său.

2

A menționat că în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la data de 05

mai 2016 a adresat Primăriei satului Căpriana o cerere, prin care a solicitat anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral

xxxxx, la care inginerul cadastral din Primăria s. Căpriana i-a scris un răspuns,

indicând că nu este de competența Primăriei de a anula titlul de proprietate, ci a

instanței de judecată.

A mai menționat că, atât titlurile de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral xxxxx, eliberat pe numele Svetlanei Călin și numărul

cadastral xxxxx eliberat pe numele său, cât și decizia Primăriei satului Căpriana nr.

14 din 26 mai 1993, în partea eliberării titlurilor de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx și numărul cadastral xxxxx, sunt

pasibile de a fi anulate, or, hotarul dintre aceste terenuri nu a fost stabilit conform

posesiunii de fapt.

Prin hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

acțiunea depusă de Cebotari Gheorghe a fost respinsă ca fiind neîntemeiată (f.d. 223,

231-242, vol. I).

Prin decizia din 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost a admis

apelul declarat de Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Alexandru Prisac, a

fost casată parțial hotărârea din 08 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

în partea respingerii pretenției privind anularea titlurilor de autentificare a drepturilor

deținătorilor de teren, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Cebotari Gheorghe. A fost

anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 0,1056

ha, eliberat pe numele lui Gheorghe Cebotari și titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu suprafața de 0,1811 ha, eliberat pe numele Svetlanei Călin.

În rest hotărârea primei instanțe a fost menținută (f.d. 42, 43-49, vol. II).

Prin decizia din 19 iunie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de Svetlana Călin, reprezentată de avocatul Igor Culava și a fost

casată integral decizia din data de 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu

remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecători

(f.d.81-87 vol. II).

Prin decizia din 06 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul declarat de Cebotari Gheorghe și a fost menținută hotărârea din 08 iunie 2019 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d.125-129 vol. II).

În susținerea opiniei sale, instanța de apel s-a bazat pe prevederile art. 46 alin.

(1) și (2) din Constituția Republicii Moldova, art. 316 alin. (1) și (2), 320 alin. (2) din

Codul civil, art.11 din Codul funciar și art. 94 alin.(1) din Codul de procedură civilă

și a stabilit că, potrivit titlului de autentificare a drepturilor deținătorului de teren

numărul xxxxx eliberat în baza deciziei nr. 14 din 26 mai 1993 a Primăriei satului

Căpriana, Cebotari Gheorghe a dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu

suprafața de 0,1056 ha. Totodată, Călin Svetlana, potrivit titlului de autentificare a

drepturilor deținătorului de teren numărul xxxxx, eliberat în baza deciziei nr. 14 din

26 mai 1993 a Primăriei satului Căpriana, a dobândit dreptul de proprietate asupra

terenului cu suprafața de 0,1811 ha.

Instanța de apel a mai reținut că, Cebotari Gheorghe a solicitat anularea

titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren numărul xxxxx și

numărul xxxxx, a deciziei nr. 14 din 26 mai 1993 a Primăriei satului Căpriana,

precum și demolarea gardului care a fost ridicat cu depășirea liniei de hotar,

3

menționând că suprafața terenurilor atribuite prin aceste acte nu corespunde cu

posesia de fapt.

Instanța de apel a menționat că, după cum rezultă din cerințele reclamantului

Gheorghe Cebotari, acesta invocă faptul că, a dobândit dreptul de proprietate în baza

certificatului de moștenire testamentară din data de xxxxx.

Instanța de apel a relevat că, din extrasele din Registrul bunurilor imobile

rezultă că atât Gheorghe Cebotari, cât și Svetlana Călin au înregistrat dreptul de

proprietate în baza titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren nr.

xxxxx, la data de xxxxxx, titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren

nr. xxxxx și nr. xxxxx fiind emise în baza deciziei Primăriei satului Căpriana nr. 14

din 26 mai 1993.

Instanța de apel a notat că, prin decizia Primăriei satului Căpriana nr. 14 din

data de 26 mai 1993 s-a dispus înregistrarea certificatelor provizorii de proprietate

asupra pământului în registrul funciar. Potrivit listei terenurilor pentru perfectarea

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren, anexa nr. 4 la decizia nr.

14 din 26 mai 1993 la pozițiile 283 și 284, se regăsesc Gheorghe Cebotari, cât și

Svetlana Călin, fiind indicate terenurile pentru care urmau a fi perfectate titlurile de

autentificare a dreptului deținătorului de teren numărul xxxxx, cu suprafața de 0,1056

ha și numărul xxxxx cu suprafața de 0,1811 ha.

Instanța de apel a invocat că, este întemeiată hotărârea instanței de fond de

respingere a cerințelor reclamantului, or, acestuia i s-a atribuit terenul cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1056 ha, fiindu-i eliberat titlul de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, asupra căruia reclamantul și-a înregistrat dreptul în

modul prevăzut de lege, nefiind demonstrat în instanță că ar deține în proprietate o

suprafață mai mare de teren sau o porțiune din terenul cu numărul cadastral xxxxxx.

Instanța de apel a mai invocat că, în partea ce ține de cerința privind

obligarea pârâtei să demoleze gardul ridicat cu depășirea liniei de hotar, prima

instanță just a dispus respingerea acesteia, or, nu au fost prezentate probe, care să

confirme încălcarea liniei de hotar de către Svetlana Călin. Astfel, conform raportului

de expertiză nr. 045 din 06 februarie 2017, întocmit de expertul judiciar în construcții

Achimov Anatolie, s-a stabilit că gardul provizoriu ce delimitează terenurile

înregistrate cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, nu depășește linia de hotar

conform indicilor indicați în titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

emis de administrația locală în baza deciziei Primăriei satului Căpriana nr. 14 din 26

mai 1993.

Instanța de apel a specificat că, în partea ce ține de cerințele reclamantului

privind anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxx, eliberat la xxxxx asupra bunului imobil din satul Căpriana, raionul

Strășeni înregistrat pe numele Svetlanei Călin și deciziei Primăriei satului Căpriana

nr. 14 din 26 mai 1993; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține lui Cebotari Gheorghe, eliberat la data

de xxxxx și a deciziei Primăriei satului Căpriana nr. 14 din 26 mai 1993, în partea

emiterii acestor titluri, nici în instanța de fond, nici în instanța de apel, reclamantul nu

a prezentat niciunul din temeiurile de nulitate prevăzute de lege, nu a menționat căror

acte legislative acestea ar contraveni sau cum i s-ar fi încălcat drepturile și interesele

legale. Cu referire la alegațiile reclamantului că ar fi dobândit terenul prin moștenire,

din materialele cauzei nu se confirmă circumstanța precum că odată cu dobândirea

dreptului de proprietate asupra casei de locuit, Cebotari Gheorghe și Călin Svetlana

4

au dobândit dreptul de proprietate și asupra terenului aferent casei de locuit. Or, atât

din certificatul de moștenire eliberat lui Cebotari Gheorghe, cât și din certificatul de

moștenire eliberat Svetlanei Călin nu rezultă acest fapt. Testatorul a lăsat moștenire

numai construcțiile nu și terenul, care era proprietatea autorităților publice locale.

Instanța de apel a menționat că, în partea ce ține de cerințele privind stabilirea

hotarului dintre bunurile imobile cu numărul cadastral xxxxx ce aparține Svetlanei

Călin și bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține lui Cebotari Gheorghe

la linia de hotar ce intersectează punctele 5 și 14 ale titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren, cu numărul cadastral xxxxx, acestea corect au fost

respinse, ca urmare a respingerii cerințelor de bază or, temeiuri pentru modificarea

hotarului din terenuri instanței nu i-au fost prezentate.

La data de 29 noiembrie 2019 Cebotari Gheorghe a depus recurs motivat

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu admiterea acțiunii, obligarea Svetlanei

Călin să demoleze gardul ridicat cu depășirea liniei de hotar peste terenul ce aparține

reclamantului în satul Căpriana, raionul Strășeni, cu numărul cadastral xxxxxx;

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxxx eliberat la xxxxx asupra bunului imobil din satul xxxxx, înregistrat

pe numele Svetlanei Călin și deciziei Primăriei satului Căpriana nr. 14 din 26 mai

1993; anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxx, ce aparține lui Cebotari Gheorghe, eliberat la xxxxx și a deciziei

Primăriei satului Căpriana nr. 14 din 26 mai 1993, în partea emiterii acestor titluri;

stabilirea hotarului dintre bunurile imobile cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține

Svetlanei Călin și bunul imobil cu numărul cadastral xxxxx, ce aparține lui Cebotari

Gheorghe la linia de hotar ce intersectează punctele 5 și 14 ale titlului de autentificare

a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxxx.

În motivarea recursului a indicat că, prima instanță și instanța de apel au

aplicat eronat normele de drept material și nu au aplicat legea care trebuia să fie

aplicată.

A menționat că, prima instanță nu a luat în considerare faptul că în titlul de

autentificare a dreptului asupra terenului eliberat deținătorului Călin Svetlana, cu

numărul cadastral xxxxx, a fost înscris greșit ca temei de transmitere a terenului -

decizia Primăriei satului Căpriana nr. 14 din 26 mai 1993, însă Călin Svetlana invocă

că a dobândit acest teren prin moștenire. În acest titlu de autentificare a dreptului

deținătorului de teren s-a admis o eroare, care poate fi corectată doar de instanță prin

anularea acestui titlu.

A relevat că, instanța de apel incorect nu a anulat titlurile de autentificare a

dreptului deținătorului de teren. Or, certificatul de moștenitor legal eliberat pe numele

Svetlanei Călin este eliberat numai în privința a 4/9 din acest teren și respectiv,

intimata nu putea să dobândească dreptul de proprietate asupra întregului teren.

A reiterat că această greșeală a fost introdusă intenționat, deoarece fiica

Svetlanei Călin în acea perioadă activa în domeniul cadastral.

Recurentul a mai invocat că instanța de apel nu a luat în considerare că la data

de 26 mai 1993, când a fost emisă decizia Primăriei s. Căpriana, care a fost

contestată, testatorul era în viață și nu putea să fie înregistrat terenul pe numele

Svetlanei Călin.

A relevat că, terenul menționat trebuia să fie înregistrat pe numele lui

Cebotari Ion (testatorul) care era în viață la acea dată.

5

La data de 26 decembrie 2019, în adresa intimaților Svetlana Călin și

Primăriei satului Căpriana a fost expediată copia recursului depus de Cebotari

Gheorghe, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.149, 152-153

vol. II).

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural și nu au depus referință la

recursul depus de Cebotari Gheorghe.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate

cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții

Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului

se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 06 noiembrie 2019 și a fost

notificată recurentului la data de 21 noiembrie 2019, fapt confirmat prin copia

scrisorii anexate la materialele dosarului (f.d. 130, vol. II) și avizul de recepție,

semnat de avocatul lui Cebotari Gheorghe, Alexandru Prisac(f.d.132, vol. II).

Astfel, recursul motivat depus de Cebotari Gheorghe la 29 noiembrie 2019,

este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei de contencios

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

6

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul depus de Cebotari Gheorghe nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural

de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel

are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

7

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă

în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute

în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de

Cebotari Gheorghe asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara recursul depus de Cebotari Gheorghe ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 193, 195, 230 și 258 alin. (3) din Codul administrativ

și art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Cebotari Gheorghe se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Mariana Pitic

8