2ra-1091/19 — cu privire la demolarea gardului, anularea titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorului de teren

Dosarul nr. 2ra-1091/19

Instanța de fond: Judecătoria Strășeni, sediul Central – M. Grosu

Instanța de apel: CA Chișinău – L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici

DECIZIE

19 iunie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Svetlana Călin, reprezentată de avocatul Igor

Culava,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe

Cebotari împotriva Svetlanei Călin, Primăriei satului Căpriana cu privire la obligarea

demolării gardului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

a deciziei Primăriei satului Căpriana, stabilirea hotarelor dintre terenuri și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din data de 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a admis apelul declarat de către Gheorghe Cebotari, s-a casat parțial hotărârea

din data de 08 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu emiterea în această

parte a unei noi hotărâri,

constată:

La 17 iunie 2016 Gheorghe Cebotari a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată ulterior, împotriva Svetlanei Călin și Primăriei satului Căpriana, prin care

a solicitat obligarea demontării gardului ridicat cu depășirea liniei de hotar, anularea

titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxxx eliberat pe

numele Svetlanei Călin și nr. xxxxx eliberat pe numele lui Gheorghe Cebotari, anularea

deciziei Primăriei s. Căpriana nr. 14 din 26 mai 1993 în partea emiterii titlurilor de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxxx și nr. xxxxx, a stabili

hotarele dintre terenurile cu numerele cadastrale xxxxx și nr. xxxxx, situate în r-nul

xxxxx, s. xxxxx și compensarea cheltuielilor de judecată. ( f.d. 1-2, 88-90, 149-150,

vol. I)

În motivarea acțiunii Gheorghe Cebotari a indicat că deține cu drept de proprietate

terenul cu numărul cadastral xxxxx, situat în r-nul xxxxx, s. xxxxx, iar terenul învecinat

cu numărul cadastral xxxxx aparține Svetlanei Călin.

Reclamantul a mai menționat că pârâta la începutul anului 2016 a instalat un gard

metalic în fața casei reclamantului cu depășirea liniei de hotar, cu mai mult de un metru

pe terenul ce-i aparține cu drept de proprietate. Acest fapt este cunoscut

1

reprezentanților Primăriei s. Căpriana, care au confirmat că s-a depășit linia de hotar.

Svetlana Călin neagă depășirea liniei de hotar.

Gheorghe Cebotari a indicat că conform planului lotului indicat în titlul său de

proprietate, Svetlana Călin a înaintat cu gardul pe terenul său. Deși, Svetlana Călin

deține un titlu de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxxx din 07

octombrie 2004, reclamantul consideră că acesta a fost eliberat de către Primăria s.

Căpriana cu încălcarea prevederilor legislației în vigoare.

Primăria s. Căpriana a eliberat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu nr. xxxxx din 07 octombrie 2004 asupra întregului teren ce a aparținut cu drept

de folosință familiei reclamantului. Tatăl lui putea să-i transmită Svetlanei Călin numai

casa. Bucătăria de vară nicidecum nu putea să o transmită acesteia, deoarece bucătăria

de vară, care a fost demolată, se afla lângă casa reclamantului și tatăl acestuia a decis

în timpul vieții sale că îi va transmite lui această porțiune de teren.

În opinia reclamantului anume el urma să obțină dreptul de proprietate asupra

porțiuni de teren, unde a fost amplasată bucătăria de vară și care formează 1/3 din

terenul cu numărul cadastral xxxxx, ori acesta este moștenitor de clasa I-a, după

decesul tatălui său.

În scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă la data de 05 mai 2016 a adresat

Primăriei s. Căpriana o cerere, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxxx din 07 octombrie 2004, la care inginerul

cadastral din Primăria s. Căpriana i-a scris un răspuns, indicând că nu este de

competența Primăriei de a anula titlul de proprietate, ci a instanței de judecată.

Gheorghe Cebotari a mai indicat că atât titlurile de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. xxxxx eliberat pe numele Svetlanei Călin și nr. xxxxx,

eliberat pe numele său, cât și decizia Primăriei s. Căpriana nr. 14 din 26 mai 1993 în

partea eliberării titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. xxxx

și nr. xxxxx, sunt pasibile de a fi anulate, ori hotarul dintre aceste terenuri nu au fost

stabilite conform posesiunii de fapt.

Prin hotărârea din data de 08 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Cebotari. ( f.d. 223, 231-242, vol. I)

Pentru a ajunge la această concluzie instanța de fond a reținut că reclamantul nu

a invocat careva erori admise la eliberarea titlurilor de autentificare a drepturilor

deținătorului de teren cu nr. xxxxx eliberat pe numele Svetlanei Călin și nr. xxxxx

eliberat pe numele lui Gheorghe Cebotari, iar faptul că acesta nu este de acord cu

hotarul stabilit nu duce la concluzia că ar fi fost admise careva erori la eliberarea

titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren.

Referitor la pretenția cu privire la anularea deciziei Primăriei s. Căpriana nr. 14

din 26 mai 1993 instanța de fond a reținut că instanța de judecată are un rol pasiv la

examinarea cauzelor civile și nu poate acumula probe, iar Gheorghe Cebotari, deși a

solicitat anularea deciziei, nu a prezentat-o instanței de judecată.

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 14 februarie 2019 a admis apelul

declarat de către Gheorghe Cebotari, reprezentat de avocatul Alexandru Prisac, a casat

parțial hotărârea din data de 08 iunie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu

emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care a admis parțial cererea de

chemare în judecată, a anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

suprafața de 0,1056 ha eliberat pe numele lui Gheorghe Cebotari și titlul de

2

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 0,1811 ha eliberat pe

numele Svetlanei Călin, în rest a menținut hotărârea contestată. ( f.d. 42, 43-49, vol. II)

Instanța de apel a concluzionat că pretenția lui Gheorghe Cebotari cu privire la

anularea titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren este întemeiată,

ori acestea au fost eliberate cu încălcarea prevederilor legale, reținând că Svetlana

Călin a dobândit dreptul de proprietate a 5/9 cotă- parte din casa de locuit testată, iar

reprezentantul Primăria s. Căpriana a recunoscut că la eliberarea titlurilor de

autentificare a drepturilor deținătorilor de teren au fost admise greșeli.

Referitor la pretenția cu privire la anularea deciziei Primăriei s. Căpriana nr. 14

din 26 mai 1993 instanța de apel a reținut că aceasta a fost emisă anterior Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000, astfel

dispozițiile legii nu sunt aplicabile speței.

La data de 10 aprilie 2019 Svetlana Călin, reprezentată de avocatul Igor Culava,

a depus recurs, prin care a solicitat admiterea cererii, casarea deciziei instanței de apel

în partea ce ține de anularea titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren

și în această parte a emite o nouă hotărâre privind respingerea pretenției, în rest a

menține decizia contestată. ( f.d. 61, 65, vol. II)

În motivarea recursului recurenta a indicat că instanța de apel a încălcat și aplicat

eronat normele de drept material și procedural.

Svetlana Călin a menționat că instanța de apel a admis pretenția dată în temeiul

certificatului cu privire la dreptul de moștenire testamentară, care a fost anexat la

cererea de apel depusă de către Gheorghe Cebotari, prin urmare, instanței de fond nu

i-a fost prezentată această probă, nefiind cercetată corespunzător. Astfel, în opinia

recurentei instanța de apel a încălcat normele de drept procedural, ori în apel nu pot fi

administrate noi probe, mai mult instanța de apel nu a verificat dacă aceste probe au

fost aduse la cunoștința recurentei pentru a prezenta contraargumente.

În acest context recurenta a susținut că instanța de apel a încălcat dreptul acesteia

la un proces echitabil.

Recurenta a relatat că concluziile instanței de apel precum că acesteia i-a revenit

doar 5/9 cotă-parte din averea testată nu corespunde realității, fiind pripite, fără a

acorda acesteia posibilitatea de a prezenta probe contrare.

Svetlana Călin a susținut că potrivit hotărârii din data de 17 februarie 1995 a

Judecătoriei Strășeni s-a dispus împărțirea averii decedatului Ion Cebotari, conform

testamentului și legii, atribuindu-i recurentei 7/9 din avere, iar Parascoviei Luța 2/9,

lăsându-i în natură Svetlanei Călin casa cu atributele ei, cu achitarea sultei în mărime

de 22,80 lei în beneficiul Parascoviei Luța.

Referitor la încălcarea dreptului material Svetlana Călin a menționat că pretenția

cu privire la anularea titlurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren a fost

înaintată cu depășirea termenului general de prescripție extinctivă de 6 ani, ori

Gheorghe Cebotari a făcut cunoștință cu acestea la data de 19 decembrie 2008.

De asemenea, instanța de apel eronat a interpretat faptul că decizia Primăriei s.

Căpriana nr. 14 din 26 mai 1993 nu constituie un temei juridic de atribuire în

proprietate privată a bunurilor imobile și în consecință temei de eliberare a titlurilor de

autentificare a drepturilor deținătorilor de teren.

La 23 mai 2019 Gheorghe Cebotari prin intermediul avocatului Alexandru Prisac

a depus referință asupra recursului declarat de către Svetlana Călin, prin care a solicitat

declararea recursului ca fiind inadmisibil, menționând că instanța de apel întemeiat a

anulat titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren, ori Svetlana Călin în

3

baza certificatului de moștenitor a dobândit dreptul de proprietate asupra 4/9 din acest

teren.( f.d. 72-74, vol. II)

În conformitate cu art. 434, alin. (1) al Codului de procedură civilă recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la data de 14 februarie 2019, a

publicat-o pe portalul instanțelor de judecată la data de 26 martie 2019, a expediat-o

participanților la proces la data de 04 aprilie 2019.

Recursul depus de către Svetlana Călin, reprezentată de avocatul Igor Culava, la

data de 10 aprilie 2019 este depus în termen.

În conformitate cu art. 439, alin. (2) al Codului de procedură civilă după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție prin încheierea din data de 12 iunie 2019 a considerat recursul

admisibil.

Articolul 441 al Codului de procedură civilă stipulează că în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului.

Conform art. 442, alin. (1) al Codului de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs

și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a

administra noi dovezi.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1), lit. c) al Codului de procedură

civilă instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel

o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Verificând cele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de către

Svetlana Călin, reprezentată de avocatul Igor Culava, întemeiat și care urmează să fie

admis din considerentele ce preced.

Materialele dosarului demonstrează că potrivit titlului de autentificare a

drepturilor deținătorului de teren nr. xxxxx eliberat în baza deciziei nr. 14 din 26 mai

1993 a Primăriei s. Căpriana Gheorghe Cebotari a dobândit dreptul de proprietate

asupra terenului cu suprafața de 0,1056 ha. ( f.d. 3, vol. I)

Svetlana Călin potrivit titlului de autentificare a drepturilor deținătorului de teren

nr. xxxxx eliberat în baza deciziei nr. 14 din 26 mai 1993 a Primăriei s. Căpriana a

dobândit dreptul de proprietate asupra terenului cu suprafața de 0,1811 ha. ( f.d. 92,

vol. I)

Prin prezenta acțiune Gheorghe Cebotari a solicitat anularea titlurilor de

autentificare a drepturilor deținătorilor de teren nr. xxxxx și nr. xxxxx, a deciziei nr. 14

din 26 mai 1993 a Primăriei s. Căpriana, precum și demolarea gardului care a fost

ridicat cu depășirea liniei de hotar, menționând că suprafața terenurilor atribuite prin

aceste acte nu corespunde cu posesia de fapt.

Instanțele de judecată au emis hotărârile sus- menționate.

Concluzia instanței de apel privind admiterea parțială a pretențiilor lui Gheorghe

Cebotari în partea ce ține de anularea titlurilor de autentificare a drepturilor

deținătorilor de teren nr. xxxxx și nr. xxxxx, este considerată de Colegiul, civil,

4

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție prematură

din următoarele considerente.

Obiectul prezentului litigiu este apărarea dreptului de proprietate asupra terenului.

Gheorghe Cebotari susține că Svetlana Călin a acaparat o porțiune de teren ce-i aparține

reclamantului cu drept de proprietate, instalând un gard metalic. Svetlana Călin neagă

acest fapt, indicând că acest teren ii aparține cu drept de proprietate ei și gardul este

construit pe linia de hotar.

Colegiul lărgit menționează că dreptul de proprietate prin prisma legislației civile

este perpetuu, garantat și nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afară numai

pentru cauză de utilitate publică pentru o dreaptă și prealabilă despăgubire.

Exproprierea se efectuează în condițiile legii.

În conformitate cu art. 320, alin. (2) al Codului civil dreptul de proprietate se poate

dobândi, în condițiile legii, prin ocupațiune, act juridic, succesiune, accesiune,

uzucapiune, precum și prin hotărâre judecătorească atunci când aceasta este translativă

de proprietate.

În acest context și pentru justa soluționare a litigiului instanțele de judecată urmau

să stabilească, când și cum au dobândit dreptul de proprietate asupra terenului pârțile

litigante.

Gheorghe Cebotari insistă că a dobândit dreptul de proprietate în baza

certificatului de moștenire testamentară din data de 31 octombrie 1994, Svetlana Călin

susține că a dobândit dreptul de proprietate în baza deciziei nr. 14 din 26 mai 1993 a

Primăriei s. Căpriana.

Potrivit extraselor din Registrul bunurilor imobile rezultă că atât Gheorghe

Cebotari, cât și Svetlana Călin au înregistrat dreptul de proprietate în baza titlurilor de

autentificare a drepturilor deținătorilor de teren nr. xxxxx și nr. xxxxx, la data de 09

noiembrie 2004. (f.d. 7, 54, vol. I)

Prin decizia Primăriei s. Căpriana nr. 14 din data de 26 mai 1993 s-a dispus

înregistrarea certificatelor provizorii de proprietate asupra pământului în registrul

funciar.

În conformitate cu revederile art. 11 al Codului funciar (în redacția la 01 ianuarie

1992) organele de autoadministrare locală atribuie cetățenilor terenuri fără plată,

eliberându-le titluri de proprietate;

trec în proprietatea cetățenilor rurali terenurile ocupate de case și anexe

gospodărești, precum și terenurile cu grădini particulare, care se atribuie acestora

conform legislației în vigoare;

atribuie terenuri din rezerva intravilanului pentru construcția noilor case de locuit

și a anexelor gospodărești, precum și pentru curți și grădini: în orașe și orășele de la

0,04 până la 0,07 hectare, iar în localitățile rurale de la 0,12 până la 0,2 hectare.

Prin urmare, organele de autoadministrare locală atribuie cetățenilor terenuri fără

plată, eliberându-le titluri de proprietate în localitățile rurale de la 0,12 până la 0,2

hectare.

În urma celor relatate este cert că instanțele de judecată la adoptarea hotărârilor

menționate nu au verificat temeiul legal al dobândirii dreptului de proprietate asupra

terenului de către Gheorghe Cebotari și de către Svetlana Călin, când aceștia au

dobândit dreptul de proprietate și care au fost dimensiunile sectoarelor de teren

atribuite în proprietate privată.

Colegiul lărgit reține că titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren

nr. xxxxx și nr. xxxxx au fost emise în baza deciziei Primăriei s. Căpriana nr. 14 din

5

data de 26 mai 1993. Prin urmare, instanțele de judecată fiind responsabile de

determinarea definitivă a circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă

a cauzei, urmau să propună părților de a prezenta decizia, care a stat la baza emiterii

titulurilor de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren contestate și s-o verifice

prin prisma legalității.

La materialele dosarului în instanța de apel de către Gheorghe Cebotari a fost

prezentată copia deciziei Primăriei s. Căpriana nr. 14 din data de 26 mai 1993, în baza

căreia au fost eliberate titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren nr.

xxxxx și nr. xxxxx. Din textul deciziei nu rezultă cui anume a fost atribuite loturi de

pământ. Este evident că decizia are și o anexă, lista persoanelor cărora li s-a atribuit

terenuri, cât și suprafața fiecărui lot, însă această anexă nu a fost prezentată instanței.

Prin decizia Primăriei s. Căpriana nr. 14 din data de 26 mai 1993 s-a dispus

înregistrarea certificatelor provizorii, astfel, instanța de judecată urma să verifice

temeiul eliberării certificatelor provizorii, dacă Gheorghe Cebotari și Svetlana Călin

dețineau certificate provizorii și pentru care terenuri.

Instanța de apel a dispus anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu suprafața de 0,1056 ha eliberat pe numele lui Gheorghe Cebotari și titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu suprafața de 0,1811 ha eliberat pe

numele Svetlanei Călin, menționând că potrivit certificatului de moștenire testamentară

nr. 567 din 03 noiembrie 1994 Svetlana Călin a dobândit dreptul de proprietate asupra

5/9 cotă –parte din casa de locuit testată.

Instanța de apel nu a verificat dacă odată cu dobândirea dreptului de proprietate

asupra casei de locuit, Gheorghe Cebotari și Svetlana Călin au dobândit dreptul de

proprietate și asupra terenului aferent casei de locuit, ori atât din certificatul de

moștenire eliberat lui Gheorghe Cebotari, cât și din certificatul de moștenire eliberat

Svetlanei Călin nu rezultă acest fapt. Testatorul a lăsat moștenire numai construcțiile

nu și terenul, care era proprietatea autorităților publice locale.

Din titlurile de autentificare a drepturilor deținătorilor de teren nr. xxxxx și nr.

xxxxx rezultă că acestea au for eliberate în baza deciziei Primăriei s. Căpriana nr. 14

din data de 26 mai 1993. Instanța de apel a anulat titlurile fără a anula decizia

respectivă, astfel se pare eronată concluzia că decizia a fost emisă până la adoptarea

Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000 și

respectiv nu poate fi supusă controlului legalității.

Instanța de apel a dispus anularea titlurilor de autentificare a drepturilor

deținătorilor de teren, deși nu s-a expus asupra termenului de prescripție, ori atât

Svetlana Călin, cât și Primăria s. Căpriana au indicat că Gheorghe Cebotari a solicitat

anularea acestora cu depășirea termenului de prescripție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că instanța de apel nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele pricinii, ce au importanță pentru aplicarea

corectă a normelor de drept material și procedural, instanța de recurs apreciază decizia

instanței de apel ca fiind prematură.

Totodată având în vedere faptul că s-a constatat o eroare judiciară, care nu poate

fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul lărgit ajunge la concluzia de a casa

integral decizia Curții de Apel Chișinău din data de 14 februarie 2019 și de a restitui

prezenta cauză civilă la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecători.

Instanța de apel urmează să se călăuzească de prevederile art. 118, alin. (1) al

Codului de procedură civil, potrivit căruia fiecare parte trebuie să dovedească

6

circumstanțele pe care le invocă drept temei al pretențiilor și obiecțiilor sale. Totodată,

va lua în considerație faptul că este responsabilă de determinarea definitivă a

circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei și că în acest sens

poate fi propus părților să concretizeze pretențiile, să prezinte probe suplimentare și să

dovedească faptele ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de

veridicitatea lor.

La rejudecarea pricinii, instanța de apel urmează să țină cont de cele indicate, să

verifice temeinicia acțiunii, precum și să verifice și alte circumstanțe ce prezintă

importanță pentru soluționarea corectă a litigiului, să aprecieze sub toate aspectele,

complet și obiectiv, conform exigențelor art. 130 al Codului de procedură civilă,

probele administrate pe dosar și în dependență de situația stabilită, în raport cu normele

de drept material, să adopte o hotărâre legală și întemeiată.

În temeiul celor expuse, în baza art. 445, alin. (1), lit. c) ale Codului de procedură

civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Svetlana Călin, reprezentată de avocatul Igor

Culava.

Se casează integral decizia din data de 14 februarie 2019 a Curții de Apel Chișinău

emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de către Gheorghe

Cebotari împotriva Svetlanei Călin, Primăriei satului Căpriana cu privire la obligarea

demolării gardului, anularea titlurilor de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

a deciziei Primăriei satului Căpriana, stabilirea hotarelor dintre terenuri și compensarea

cheltuielilor de judecată cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău

în alt complet de judecători.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte ședinței,

judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Nina Vascan

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

7