2ra-839/19 — anularea actelor, obligarea confirmarii hotarului la planul cadastral, inlaturarea impedimentelor, obligarea demolarii gardului, incasarea prejudiciului moral

2ra-839/19 — anularea actelor, obligarea confirmarii hotarului la planul cadastral, inlaturarea impedimentelor, obligarea demolarii gardului, incasarea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-839/2019

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, oficiul Dubăsari (I. Malanciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V. Sîrbu, V. Mihaila, A. Minciună)

Î N C H E I E R E

29 mai 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Victor Krasneanski,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor

Krasneanski împotriva Agenției Servicii Publice, Serviciul Cadastral Teritorial

Dubăsari, Primăria comunei Coșnița raionul Dubăsari, Consiliul comunal Coșnița

raionul Dubăsari, Leonid Malai privind anularea actelor, obligarea confirmării

hotarului la planul cadastral anterior, înlăturării impedimentelor în vederea posesiei

și folosinței terenului, obligarea demolării gardului, încasarea prejudiciului moral,

precum și a cheltuielilor de judecată și acțiunea reconvențională a lui Leonid Malai

împotriva lui Victor Krasneanski cu privire la obligarea înlăturării obiectelor care

pot afecta integritatea și stabilitatea casei de locuit,

împotriva deciziei din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 05 februarie 2018 Victor Krasneanski, prin intermediul reprezentantului,

avocatul Sergiu Sofroni, a depus cerere de chemare în judecată, împotriva Agenției

Servicii Publice, Primăria com. Coșnița, Consiliul local Coșnița, Leonid Malai,

solicitând anularea actului de constatare din 06 octombrie 2017 întocmit de

inginerul cadastral al Serviciul Cadastral Teritorial Dubăsari, Grigoriev A. privind

modificarea planului cadastral al terenului amplasat pe adresa XXX, cu nr.

cadastral XXX; anularea actului de stabilire a hotarelor terenului din 26 octombrie

2017, întocmit de specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare

al Primăriei com. Coșnița, raionul Dubăsari, Stratulat G., prin care a fost stabilit

hotarul terenului amplasat pe adresa XXX, cu nr. cadastral XXX; a obliga

Serviciul Cadastral Teritorial Dubăsari, Primăria și Consiliul com. Coșnița, Malai

Leonid să conformeze hotarul terenului cu nr. cadastral XXX amplasat pe adresa

XXX la planul cadastral anterior, potrivit căruia suprafața terenului constituie

0,1205 ha, conform actelor primare; a obliga pe Malai Leonid, să nu-i creeze

obstacole lui Victor Krasneanski în vederea exercitării dreptului de posesie și

1

folosință asupra terenului cu nr. cadastral XXX, amplasat pe adresa XXX; a obliga

pe Leonid Malai, să demoleze gardul din plasă metalică cu stâlpi de beton, instalat

pe suprafața de teren cu nr. cadastral XXX, amplasat pe adresa XXX; a încasa din

contul pârâților suma de 5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral precum și

cheltuielile de judecată.

În motivarea acțiunii s-a indicat că, Victor Krasneanski este proprietarul

terenului cu nr. cadastral XXX, amplasat pe adresa XXX pe care îl deține cu drept

de proprietate privată. Dreptul de proprietate asupra terenului a fost dobândit de

Victor Krasneanski ca rezultat al acceptării succesiunii după decesul tatălui Ion

Krasneanski, în temeiul certificatului de moștenitor nr.2-1/3308 din 08 septembrie

2002, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data 10 septembrie 2002 cu

nr.5487/02.

Menționează că conform titlului de proprietate provizoriu din 28 iunie 1993,

se atestă faptul că, prin Decizia Primăriei Coșnița nr.296 din 28 iunie 1992, tatălui

Ion Krasneanski, i-a fost repartizat în proprietate teren cu suprafața de 0,14 ha, în

scopul construcției casei de locuit, trecut în registrul titularilor funciari la nr. 1005.

Susține că pe parcursul anilor, atât Ion Krasneanski, cât și ulterior Victor

Krasneanski a achitat impozitul funciar pentru 0,14 ha. După acceptarea

succesiunii de către Victor Krasneanski, lotul cu numărul cadastral XXX, amplasat

pe adresa XXX, la moment proprietar al căruia este Victor Krasneanski, a fost

înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu suprafața de 0.1205 ha.

Invocă că pârâtul Leonid Malai, proprietarul terenului cu nr. cadastral XXX

amplasat pe adresa XXX, este proprietarul terenului învecinat terenului cu numărul

cadastral XXX ce îi aparține lui Victor Krasneanski. În vara anului 2017 Leonid

Malai a instalat un gard din plasă metalică cu stâlpi de beton pe o parte din

suprafața de teren ce aparține cu drept de proprietate lui Victor Krasneanski pe care

îl poseda și folosește de mai bine de 16 ani.

Reclamantul indică că, s-a adresat la Primăria comunei Coșnița, raionul

Dubăsari, pentru a fi efectuate măsurările terenului cu nr. cadastral XXX care îi

aparține cu drept de proprietate, în scopul stabilirii încălcării dreptului de

proprietate asupra terenului în urma instalării de către vecinul Leonid Malai a

gardului din plasă metalică cu stâlpi de beton pe suprafața de teren ce îi aparține și

a stabili hotarele conform actelor confirmative de proprietate și planului cadastral

înregistrat conform datelor din Registrul bunurilor imobile.

La 26 octombrie 2017, de către inginerul cadastral al Serviciului Cadastral

Teritorial Dubăsari, Grigoriev A. a fost întocmit un act de constatare privind

modificarea planului cadastral al terenului amplasat pe adresa XXX, cu nr.

cadastral XXX ce aparține cu drept de proprietate lui Victor Krasneanski, prin care

a fost diminuată suprafața de teren ce-i aparține de la 0.1205 ha la 0.1172 ha, cu

propunerea de a întocmi planul geometric în baza actului de constatare.

Reclamantul a menționat că nu este de acord cu actul de constatare a

inginerului cadastral al Serviciului Cadastral Teritorial Dubăsari, Grigoriev A.,

deoarece măsurările au fost efectuate cu încălcări a legislației în vigoare, ce

contravin Legii cadastrului bunurilor imobile nr. 1543 din 25.02.1998, Instrucțiunii

cu privire la modul de executare a lucrării cadastrale la nivel de teren aprobată prin

Ordinul directorului general al Agenției Relații Funciare și Cadastru nr. 70 din 04

august 2017, or, întocmirea actului de constatare pe teren nu are ca scop

2

micșorarea suprafeței terenului cu nr. cadastral XXX și mărirea suprafeței terenului

cu nr. cadastral XXX.

Consideră că, modificarea suprafeței terenului din 0,1205 ha în 0,1172 a fost

efectuată fără un temei legal, or conform actelor primare confirmative de

proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXX se atestă următoarele:

1) Conform Titlului provizoriu eliberat de Primăria s. Coșnița, Județul

Chișinău la data de 28.06.1993 Ion Krasneanski (tatăl lui Victor Krasneanski),

suprafața atribuită pentru construcții constituie 0,14 ha, trecut în Registrul

titularilor funciari la nr. 1005;

2) Conform Deciziei Primării Coșnița nr. 296 din 28 iunie 1993, tatălui

reclamantului Ion Krasneanski i-a fost repartizat în proprietate teren cu suprafața

de 0,14 ha în scopul construcției casei de locuit;

3) Conform certificatului de moștenitor legal nr. 2-1/3308 din 08 septembrie

2002, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la data 10 septembrie 2002 cu nr.

5487/02, acest teren a trecut în proprietatea lui Victor Krasneanski moștenitor legal

al lui Ion Krasneanski, cu suprafața de 0,1205 ha;

4) Conform informației din Registrul bunurilor imobile, suprafața lotului cu

nr. cadastral XXX este de 0,1205 ha, ce se constată prin însăși mențiunea în

extrasul din baza de date grafică eliberat la data de 05 octombrie 2017.

Mai menționează reclamantul că, actele primare și planul cadastral existent

din 2002 până la măsurările din 26 octombrie 2017, atestă că suprafața lotului cu

nr. cadastral XXX este de 0,1205 ha, însă, inginerul cadastral al Serviciul Cadastral

Teritorial Dubăsari contrar acestora, a modificat planul cadastral al terenului

nominalizat în baza actului de constatare. Inginerul cadastral prin actul de

constatare a stabilit că planul cadastral nu corespunde cu amplasarea reală a

terenului și că aceasta se datorează modificării samavolnice, dar nu specifică din

partea cui a avut loc această modificare samavolnică, or potrivit situației de la fața

locului în coraport cu planul cadastral existent până la modificări se vede că

modificarea a fost făcută de către vecinul Leonid Malai, proprietarul terenului cu

nr. cadastral XXX, prin instalarea unui gard din plasă metalică la p. 14 - 15 din

planul cadastral actualizat. Prin urmare, rezultă că între lotul cu nr. cadastral XXX

și lotul cu nr. cadastral XXX linia de hotar este una eronată, inginerul cadastral nu

a ținut cont de planurile cadastrale ale ambelor loturi în concordanță cu actele pe

care le dețin, astfel urma a fi verificat și suprafața lotului cu nr. cadastral XXX și

de stabilit dacă acea lipsă de teritoriu la lotul cu nr. cadastral XXX nu se datorează

surplusului de teritoriu a lotului cu nr. cadastral XXX.

Reieșind din conținutul actului de constatare din 26 octombrie 2017, Leonid

Malai nu a participat ca titular al terenului adiacent, având loc măsurările în lipsa

acestuia. Potrivit conținutului actului de constatare, în acesta nu sunt descrise

modificările parvenite la planul cadastral elaborat de inginerul cadastral și motivele

clare care au dus la modificare, fapt recunoscut și de Agenția Servicii Publice prin

răspunsul acestora.

La fel, a menționat că actul de constatare, cât și actul de stabilire a hotarelor

terenului din 26 octombrie 2017, au fost întocmite în limba de stat, în lipsa unui

translator, deși Victor Krasneanski este vorbitor de limbă rusă și nu cunoaște limba

de stat, astfel ultimul a semnat actele fără a înțelege conținutul acestora, semnând

la indicația inginerului cadastral.

3

Susține reclamantul că, nu este de acord nici cu actul de stabilire a hotarelor

terenului din 26 octombrie 2017, întocmit de specialistul pentru reglementarea

regimului proprietății funciare al Primăriei com. Coșnița, raionul Dubăsari,

Stratulat G., prin care a fost stabilit hotarul terenului amplasat pe adresa XXX, cu

nr. cadastral XXX ce aparține cu drept de proprietate cet. Victor Krasneanski,

deoarece este unul subsecvent actului de constatare pe teren, efectuat cu încălcări

de la legislația în vigoare și nu s-a ținut cont de actele confirmative de proprietate

pe care le deține Primăria Coșnița și de datele din Registrul bunurilor imobile.

Consideră că, prin actul de constatare și actul de stabilire a hotarelor terenului

din 26 octombrie 2017 de fapt Victor Krasneanski a fost expropriat de o porțiune

din teren ce îi aparține cu drept de proprietate.

La 27 noiembrie 2017 au fost depuse cereri prealabile în adresa Primăriei,

Agenției Servicii Publice dar până la moment, nu au fost înlăturate încălcările, prin

restabilirea hotarelor și conformarea acestora potrivit actelor de proprietate.

Prin răspunsul Agenției Servicii Publice, Departamentul Cadastru, ultimii au

stabilit că actul de constatare a fost întocmit cu abateri, dar nu au întreprins nimic

în acest sens.

Susține că Leonid Malai, îi pune obstacole în posesia, folosința, cât și

dispoziția integrală a bunului imobil ce îi aparține cu drept de proprietate lui Victor

Krasneanski. La momentul instalării gardului din sârmă metalică și stâlpi de beton,

Victor Krasneanski a reacționat imediat, a fost solicitată și poliția, și autoritățile

publice locale, dar nimeni nu au stopat acțiunile ilegale.

Menționează că, este evidentă producerea unor suferințe psihice, stărilor de

stres, disconfort asupra reclamantului, ultimul este în permanență umilit de pârați,

nevoit să se adreseze în instanțele de judecată, pentru a recupera un drept pierdut

din cauza abuzurilor atât a autorităților cât și a vecinului, astfel consideră că suma

care este solicitată cu titlu de prejudiciu moral este una echitabilă și justificată.

La 13 august 2018 Leonid Malai a înaintat acțiune reconvențională către

Victor Krasneanski cu privire la obligarea înlăturării obiectelor care pot afecta

integritatea și stabilitatea casei de locuit a lui Malai Leonid.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, este proprietarul terenului

cu nr. cadastral XXX, amplasat pe adresa XXX, învecinat terenului cu nr. cadastral

XXX, care îi aparține lui Victor Krasneanski.

A menționat că, în apropiere de hotarul său, vecinul Victor Krasneanski a

sădit un nuc, care pe parcursul anilor a crescut în așa proporții întrucât a acoperit o

parte considerabilă a acoperișului casei sale de locuit, astfel că din cauza crengilor

care atârnă peste acoperiș se deteriorează foile de ardezie, totodată se astupă ulucul

și gaura de scurgere a precipitațiilor, drept consecință a circumstanțelor descrise

poate surveni deteriorarea imobilului prin prăbușirea pereților.

A indicat că știind caracterul scandalos al pârâtului nu a întreprins careva

acțiuni, cu excepția adresării către acesta cu rugămintea de-a tăia crengile de

asupra acoperișului, însă de fiecare dată a fost refuzat într-o formă verbală

grosolană.

Consideră că prin prisma argumentelor aduse mai sus, este evident faptul că,

în cazul neaplicării imediate a acțiunilor de înlăturare a crengilor, pot surveni

consecințe grave pentru imobilul amplasat pe adresa XXX.

4

Solicită obligarea lui Victor Krasneanski să înlăture toate obiectele care pot

afecta integritatea și stabilitatea casei de locuit a lui Leonid Malai.

Prin hotărîrea din 22 august 2018 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Victor Krasneanski.

S-a admis integral acțiunea reconvențională a lui Leonid Malan împotriva lui

Victor Krasneanski privind obligarea înlăturării obiectelor care pot afecta

integritatea și stabilitatea casei de locuit a lui Leonid Malai, ca fiind întemeiată.

S-a obligat Victor Krasneanski să înlăture obiectele care pot afecta

integritatea și stabilitatea casei de locuit a lui Leonid Malai.

S-a încasat de la Victor Krasneanski în beneficiul lui Leonid Malai, suma de

6000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și 100 de lei cu titlu de

cheltuieli pentru achitarea taxei de stat.

Prin decizia din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de Victor Krasneanski, cu menținerea hotărîrii din 22 august 2018 a

Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

Pentru a decide astfel, Colegiul civil al Curții de Apel Chișinău a menționat

că, prima instanță a ajuns la o concluzie justă și întemeiată privind respingerea

cerințelor reclamantului Victor Krasneanski, or, după cum rezultă din actele

cauzei, temeiuri pentru anularea actelor administrative nu au fost stabilite.

La fel, având în vedere erorile admise de către administrația publică locală, cu

întocmirea unui titlu de autentificare a drepturilor deținătorului de teren asupra

unei suprafețe mai mari decât ocupă în realitate terenul de pe lângă casa lui Victor

Krasneanski, instanța de fond corect a conchis că acestea nu pot fi imputate

pârâtului Malai Leonid, respectiv faptul dat nu poate servi drept temei pentru

lipsirea lui Malai Leonid de dreptul său de proprietate.

Colegiul Civil, a reținut ca fiind justă și întemeiată concluzia primei instanțe

precum că, la momentul când s-au desfășurat măsurările masive în localitate, pe

porțiunea litigioasă gard nu era instalat, din care considerente persoanele care se

ocupau cu măsurările, eronat, au luat ca hotar dintre gospodării peretele casei lui

Malai Leonid. Ca rezultat a fost întocmit titlul din 05 februarie 2005, în care

hotarul dintre gospodăriile lui Leonid Malai și Victor Krasneanski nu coincide cu

cel arătat în actele de moștenire ale lui Victor Krasneanski, în care linia de

despărțire era dreaptă. Astfel, prima instanță corect a concluzionat asupra faptului

că, pretențiile lui Victor Krasneanski împotriva lui Leonid Malai cu privire la

obligarea lui Leonid Malai, să nu-i creeze obstacole lui Victor Krasneanski în

vederea exercitării dreptului de posesie și folosință asupra terenului și obligarea să

demoleze gardul din plasă metalică cu stâlpi de beton, sunt neîntemeiate și

urmează a fi respinse. Or, gardul a fost amplasat pe teritoriul de aparține pârâtului,

proba contrară nefiind prezentată.

La fel, instanța de apel, referitor la acțiunea reconvențională depusă de Leonid

Malai împotriva lui Victor Krasneanski privind obligarea înlăturării obiectelor care

pot afecta integritatea și stabilitatea casei de locuit, a reținut că, atât în instanța de

fond, cât și instanța de apel, cu certitudine s-a constatat că, pe terenul lui Victor

Krasneanski, în apropiere de hotarul cu Leonid Malai, crește un nuc. Din cauza

crengilor, care atârnă peste acoperișul casei lui Leonid Malai, se creează pericolul

deteriorării foilor de ardezie, precum și se astupă ulucul și gaura de scurgere a

precipitațiilor, ceea ce poate duce la deteriorarea imobilului. Prin urmare, instanța

5

de fond corect a dispus admiterea cerințelor din acțiunea reconvențională, or,

crengile copacului situat pe teritoriul lui Victor Krasneanski atentează asupra

terenului și casei de locuit a lui Leonid Malai, urmând a fi înlăturate.

De asemenea, având în vedere necesitatea tăierii crengilor, precum și măsurile

de siguranță ce urmează a fi luate, instanța de fond corect a concluzionat că, tăierea

ramurilor urmează a fi efectuată cu amplasarea celui ce taie pe terenului lui

Krasneanski Victor și nu pe acoperișul casei lui Leonid Malai. Astfel, întemeiat s-a

dispus obligarea lui Victor Krasneanski să înlăture obiectele care pot afecta

integritatea și stabilitatea casei de locuit a lui Leonid Malai.

La 27 februarie 2019, Victor Krasneanski, a declarat recurs solicitând casarea

deciziei din 05 decembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărîrii din 22

august 2017 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, cu pronunțarea unei noi

hotărîri prin care să fie admisă integral cererea de chemare în judecată înaintată de

Victor Krasneanski și respinsă integral acțiunea reconvențională înaintată de

Leonid Malai.

În susținerea recursului recurentul a indicat prevederile art. 429-432, art. 436,

437, 445 Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că, hotărîrea instanței de fond a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, or, cererea de chemare în

judecată a fost depusă la Judecătoria Criuleni, sediul Central, fiind însă trimisă spre

examinare la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, care a și pronunțat hotărîrea din

22 august 2018.

Consideră că, nerespectarea competenței jurisdicționale materiale sau

teritoriale reprezintă încălcare esențială a normelor de drept procedural, prin

urmare pricina examinată cu încălcarea competenței jurisdicționale, se transmite la

rejudecare în instanța competentă, potrivit regulilor de competență jurisdicțională

materială sau teritorială.

Le fel, instanțele de judecată eronat au examinat cauza aplicând prevederile

Legii contenciosului administrativ, or pretențiile privind nulitatea absolută a

actului de constatare cu privire la modificarea hotarului terenului, nu sunt pasibile

de examinat în procedura contenciosului administrativ din motiv că, actul de

constatare respectiv nu constituie obiect al acțiunii contenciosului administrativ.

Susține că, atât instanța de fond cât și instanța de apel nu au adus nici un

argument și nici o motivare clară referitor la respingerea pretențiilor înaintate de și

admiterea pretențiilor înaintate prin acțiunea reconvențională de Leonid Malai, nu

s-au pronunțat referitor la legalitatea modificării prin actele de constatare a

suprafețelor terenurilor supuse litigiului ce contravin actelor primare de proprietate

și datelor din registrul bunurilor imobile.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului atestă faptul că decizia din 05 decembrie 2018 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință participanților la proces la 18

decembrie 2018 (f.d. 213, vol. I), însă la dosar lipsește dovada recepționării

acesteia.

Astfel, în circumstanțele menționate, recursul declarat de Victor Krasneanski,

la 27 februarie 2019, se consideră a fi depus în termenul prevăzut de lege.

6

În conformitate cu art.439 alin.(2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Examinând temeiurile recursurilor în raport cu materialele cauzei civile,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Victor Krasneanski, este

inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de

drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit.a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat Victor Krasneanski, nu se

7

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură

civilă.

Or, argumentele invocate în recursuri se referă la dezacordul recurenților cu

soluția pronunțată de către instanțele ierarhic inferioare și nu redă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate și urmează a

fi respins.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității constă în

verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele

prevăzute în art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel se precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a,

Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

faptul că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art.130 Cod de procedură civilă,

însă din recursul declarat nu rezultă încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art.

6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația

de a motiva o hotărîre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în

cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55;

Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). De fapt în concepția

instanței europene, articolul 6 § 1 nu impune motivarea detaliată a deciziei unei

instanțe de recurs, care întemeindu-se pe dispozițiile legale specificate, respinge un

recurs ca fiind „lipsit de șanse de succes”, ceea ce s-a constatat în cazul de față (a

se vedea, mutatis mutandis, Papaioannou vs Grecia, 2 iunie 2016, parag.45 sau

Baydar vs Olanda, 24 aprilie 2018, parag.46).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a

considera recursul declarat Victor Krasneanski, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victor Krasneanski.

Încheierea este irevocabilă.

8

Președintele completului,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

9