3ra-32/20 — recunoasterea ilegalitătii răspunsului, obligarea efectuării recalculului si achitarea indemnizatiei lunare, încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-32/20 — recunoasterea ilegalitătii răspunsului, obligarea efectuării recalculului si achitarea indemnizatiei lunare, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 3ra-32/20

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Mardari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Sîrbu, V. Mihaila)

D E C I Z I E

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Maria Ghervas

Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Alina Radu împotriva Ministerului Afacerilor Interne și a Inspectoratului

General al Poliției, intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu

privire la recunoașterea ilegalității răspunsului, obligarea efectuării recalculului și

achitarea indemnizației lunare, încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii

din 25 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 5 octombrie 2018, Alina Radu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției,

intervenient accesoriu Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la

recunoașterea ilegalității răspunsului, obligarea efectuării recalculului și achitarea

indemnizației lunare, încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 16 octombrie 2016 a

încheiat căsătoria cu Ștefan Radu, ceea ce se atestă prin certificatul de căsătorie

xxxxx. Din căsătoria lor s-a născut fiul xxxxx, fapt confirmat prin certificatul de

naștere xxxxx.

A menționat că, soțul său Ștefan Radu deține funcția de inspector superior de

poliție din cadrul Secției de Urmărire Penală a Centrului pentru Combaterea

Crimelor Informatice al Inspectoratului Național de Investigații al Inspectoratului

General al Poliției. Astfel, Ștefan Radu, conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 288

din 16 decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din Ministerul

Afacerilor Interne, are calitatea de funcționar public cu statut special.

1

Alina Radu a afirmat că, la contul său personal de asigurări sociale nu se

conține informații privind fondul de remunerare a muncii și achitarea contribuțiilor

de asigurări sociale de stat, precum și nu este angajată în câmpul muncii nici până în

prezent, nu a lucrat niciodată și nici nu deține carnet de muncă. Respectiv, în

temeiul art. 16 alin. (6) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile

pentru incapacitatea temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, se

consideră că ea se află la întreținerea soțului Ștefan Radu.

Reclamanta a specificat că, conform răspunsului Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Strășeni nr. 2018/22/880 din 21 aprilie 2018 a beneficiat la nașterea

copilului Alexandru Radu, născut la 11 ianuarie 2018, doar de indemnizația unică la

nașterea copilului în sumă de 5 645, de lei.

A mai adăugat că, la data de 25 aprilie 2018 a depus la Inspectoratul General al

Poliției cerere prin care a solicitat stabilirea și achitarea pe numele său a

indemnizației lunare pentru creșterea copilului Alexandru Radu până la vârsta de

trei ani, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de către soțul Ștefan

Radu. Însă, prin scrisoarea nr. 34/5-R-62/18 din 10 mai 2018 Inspectoratul General

al Poliției i-a comunicat că este persoana neasigurată aflată la întreținerea soțului, în

legătură cu ce i s-a stabilit indemnizația solicitată cu aplicarea bazei de calcul pentru

categoria respectivă de persoane începând cu data de 27 februarie 2018.

A notat că, nefiind de acord cu răspunsul primit, la 25 iulie 2018 a înaintat

Inspectoratului General al Poliției cerere, înregistrată cu nr.R2063/18, prin care a

solicitat recalcularea indemnizației stabilite anterior pentru creșterea copilului

Alexandru Radu până la vârsta de trei ani și transferarea pe contul său a restanței,

calculate în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de către soțul său

Ștefan Radu, în sumă de 1 811,45 de lei pe parcursul ultimelor 6 luni până la

nașterea copilului, din suma de 6 038,19 de lei, pentru perioada martie-iulie 2018.

Alina Radu a precizat că, la cererea din 25 iulie 2018, Inspectoratul General al

Poliției a răspuns prin scrisoarea nr. 34/5-R91/18 din 10 august 2018, în care i s-a

comunicat că i-a fost stabilită și i se achită indemnizația pentru creșterea copilului ca

soție a funcționarului public cu statut special, conform dispozițiilor generale, ca

pentru persoană neasigurată, în sumă de 540 de lei, de care a beneficiat pentru

perioada 27 februarie – 31 iulie 2018.

Reclamanta a susținut că, la 23 august 2018 a depus cererea prealabilă atât la

Inspectoratul General al Poliției, înregistrată cu nr. R-2397/18, cât și la Ministerul

Afacerilor Interne, ca organ ierarhic superior, înregistrată cu nr. R-1816/18. Ulterior,

prin cererea din 6 septembrie 2018 depusă la Ministerul Afacerilor Interne și

înregistrată cu nr. R1902/18, reclamanta a modificat cerințele și temeiurile cererii

prealabile, solicitând anularea actelor administrative (refuzurile) și achitarea în

beneficiul său a indemnizației lunare pentru creșterea copilului Alexandru Radu

până la vârsta de trei ani, în mărime de 30% din venitul mediu lunar realizat de către

soțul Ștefan Radu. Însă, pârâtul Ministerul Afacerilor Interne, prin scrisoarea nr.

44/15-R57 din 12 septembrie 2018, a indicat la existența neconcordanței între

prevederile Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 și Legii nr. 289-XV din 22 iulie

2004, din care cauză a considerat că asupra soluției urmează să se expună

angajatorul (Inspectoratul General al Poliției) sau instanța de judecată.

2

Totodată, pârâtul Inspectoratul General al Poliției, prin scrisoarea nr. 34/5-R-

100/18 din 10 septembrie 2018, nu a dat răspuns la cerințele modificate ale

reclamantei, specificând doar că indemnizația pentru concediul parental și postnatal,

la nașterea copilului Alexandru Radu, a fost calculată și achitată în sumă de 25

319,43 de lei, în baza ordinului de plată nr. 1635 din 14 decembrie 2017.

În opinia reclamantei, refuzurile pârâților, expuse mai sus, privind stabilirea și

achitarea pe numele reclamantei a indemnizației lunare pentru creșterea copilului

Alexandru Radu până la vârsta de trei ani, în mărime de 30% din venitul mediu

lunar realizat de către soț, sunt neîntemeiate și ilegale.

A invocat că, Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de

asigurări sociale, în art. 4 alin. (1) pct.2 stabilește că în sistemul public de asigurări

sociale sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, persoanele numite în funcție la

nivelul autorității executive. Respectiv, soțul Ștefan Radu beneficiază de asigurarea

socială prin efectul legii, iar reclamanta aflându-se la întreținerea lui beneficiază de

asigurarea socială garantată de stat.

Alina Radu a opinat că, indemnizația solicitată este garantată de stat pentru

îngrijirea copilului până la 3 ani și urmează a fi achitată acesteia în mod similar cu

ale persoanelor asigurate, ca pentru soția aflată la întreținerea soțului, care este

funcționar public cu statutul special, conform dispozițiilor art. 31 alin. (3) din Legea

nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

dar și art. 40 alin. (6) și (7) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind

funcționarul public cu statut special din Ministerul Afacerilor Interne, însă, din

corespondența purtată, se constată că Inspectoratul General al Poliției a stabilit și

achită în beneficiul reclamantei Alina Radu, contrar prevederilor legale,

indemnizația lunară pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani în mărimea

minimă de 540 de lei, ca pentru persoana neasigurată.

Reclamanta a declarat că, are dreptul de a beneficia de indemnizația pentru

îngrijirea copilului Alexandru Radu până la vârsta de trei ani, în mod similar ca

persoanele asigurate și în baza prevederilor legale: art. 124 alin. (2) din Codul

muncii, care specifică că în baza unei cereri scrise, persoanelor asigurate indicate la

alin. (1), după expirarea concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial

plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației

din bugetul asigurărilor sociale de stat; art. 40 alin. (6) din Legea nr. 288 din 16

decembrie 2016 privind funcționarul public cu statut special din Ministerul

Afacerilor Interne, care indică că concediul de maternitate, inclusiv pentru soția

funcționarului public cu statut special aflată la întreținerea acestuia, concediul

medical, concediul paternal, concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până

la vârsta de 3 ani, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10

ani și concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani care suferă de

o maladie oncologică sau cu dizabilitate pentru afecțiuni intercurente se acordă

funcționarilor publici cu statut special conform dispozițiilor art.18 alin. (1) din

Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea

temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, asiguratul care se află în

concediul pentru îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani la toate

unitățile în care desfășoară activități are dreptul la indemnizație lunară pentru

3

creșterea copilului de la data acordării concediului și până la vârsta de 3 ani a

copilului; pct. 4 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire și plată a

indemnizațiilor adresate familiilor cu copii, prevede că persoanele

asigurate/neasigurate beneficiază de următoarele tipuri de indemnizații: b)

indemnizația lunară pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani - în

cazul persoanelor asigurate.

A precizat că întru stabilirea corectă a bazei de calcul al indemnizației

respective, urmează a fi aplicate corespunzător prin coroborare prevederile Legii

nr.289 din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de

muncă și alte prestații de asigurări sociale, și anume: art.7 alin. (2), care notează că

baza de calcul al indemnizației de asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. f)

o constituie venitul mediu lunar asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice

premergătoare lunii nașterii copilului, venit din care au fost calculate contribuții

individuale de asigurări sociale; art. 7 alin. (13), care statuează că baza de calcul al

indemnizației de maternitate acordate soțiilor aflate la întreținerea soților asigurați o

constituie venitul mediu lunar asigurat al soțului, determinat în condițiile prezentului

articol și art. 18 alin. (6), care prevede că cuantumul lunar al indemnizației pentru

creșterea copilului constituie 30% din baza de calcul stabilită la art. 7, dar nu mai

puțin de 540 de lei pentru fiecare copil.

Reclamanta a specificat că, din conținutul normelor precizate, rezultă că pârâții

au fost obligați să emită actul administrativ corespunzător privind stabilirea și

achitarea în beneficiul său a indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului

Alexandru Radu până la vârsta de 3 ani, reieșind din venitul mediu lunar al soțului

Ștefan Radu în mărime de 30%, realizat în ultimele 12 luni calendaristice

premergătoare lunii nașterii copilului.

Alina Radu a solicitat recunoașterea ilegalității răspunsului Inspectoratului

General al Poliției din 10 septembrie 2018 expus în scrisoarea nr. 34/5-R-100/18;

recunoașterea ilegalității răspunsului Ministerului Afacerilor Interne din 12

septembrie 2018, expus în scrisoarea nr. 44/15-R-57; obligarea Inspectoratului

General al Poliției să recalculeze, să stabilească și să achite, începând cu 27

februarie 2018, cuantumul indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului

Alexandru Radu până la vârsta de 3 ani, în beneficiul lui Alina Radu, reieșind din

venitul mediu lunar al soțului Ștefan Radu în mărime de 30%, realizat în ultimele 12

luni calendaristice premergătoare lunii nașterii copilului; încasarea în mod solidar de

la Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției a tuturor

cheltuielilor de judecată suportate în cadrul acestui proces.

Prin hotărârea din 25 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Alina Radu. A fost recunoscut ca ilegal

răspunsul Inspectoratului General al Poliției din 10 septembrie 2018 nr. 34/5-R-

100/18. A fost obligat Inspectoratul General al Poliției să recalculeze, să stabilească

și să achite, începând cu data de 27 februarie 2018 în beneficiul lui Alina Radu

indemnizația lunară pentru concediul parțial plătit de îngrijire a copilului Alexandru

Radu, până la atingerea vârstei de trei ani a acestuia, în modul prevăzut de art. 7 din

Legea nr 289 din 22 iulie 2004 cu deducerea sumelor calculate și achitate de

Inspectoratul General al Poliției în calitate de indemnizație pentru îngrijirea

4

copilului în perioada 27 februarie 2018 până la devenirea executorie a prezentei

hotărâri. A fost încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în beneficiul

Alinei Radu cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei. În rest

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Inspectoratul General al Poliției împotriva hotărârii din 25 martie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 12 august 2019, prin intermediul oficiului poștal Inspectoratul

General al Poliției a depus recurs împotriva deciziei din 26 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

În motivarea recursului a indicat că, instanțele ierarhic inferioare și-au motivat

soluția în temeiul unor acte legislative abrogate, și anume art. 61 alin. (1) din Legea

nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

în vigoare din 5 martie 2013, conform căruia viața, sănătatea și capacitatea de

muncă a polițistului sunt supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat.

În decizia contestată se menționează art. 37 alin. (4), (5), (6) din aceeași Lege,

care prevede că concediul de maternitate, inclusiv pentru soția polițistului care se

află la întreținerea acestuia, concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la

vârsta de 3 ani, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10

ani și concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani care suferă de

maladie oncologică sau cu dezabilitate pentru afecțiuni intercurente se acordă

conform dispozițiilor generale.

Recurentul a menționat că instanța de apel la adoptarea deciziei nu a elucidat

toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și s-a abținut de a da un

răspuns special și explicit la cele mai importante întrebări formulate de către

apelant, circumstanță care a dus la emiterea unei soluții nemotivate, rezultate din

încălcarea și aplicarea eronată a normelor de drept material pertinente speței.

A solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii instanței de fond cu pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

La 13 septembrie 2019 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului

depus de către Inspectoratul General al Poliției, cu înștiințarea despre necesitatea

depunerii referinței, însă doar intimatul Casa Națională de Asigurări Sociale nu și-a

valorificat dreptul procedural respectiv.

Prin referința depusă la data de 2 octombrie 2019 Ministerul Afacerilor Interne

a solicitat admiterea recursului depus de către Inspectoratul General al Poliției.

Prin referința depusă la data de 11 octombrie 2019 Alina Radu, reprezentată de

avocatul Viorel Cucu a solicitat ca recursul depusă de către Inspectoratul General al

Poliției să fie declarat inadmisibil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Conform art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

5

prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul

administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a

prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru

procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

În conformitate cu prevederile art. 244 alin. (1), 245 alin. (1) din Codul

administrativ al Republicii Moldova, hotărârile curții de apel ca instanță de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ al Republicii Moldova,

recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei

instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel

transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul

judiciar.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la 26 iunie 2019, iar recurentul a

recepționat-o la 26 iulie 2019, fapt ce se atestă prin avizul de recepție/livrare anexat

la materialele cauzei (f.d.157).

Respectiv, recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției la data de

12 august 2019, este în termen.

În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției, din următoarele

considerente.

În temeiul 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Conform art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare

a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție precizează că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1

aprilie 2019).

Din materialele cauzei se denotă cu certitudine că la data de 16 octombrie

2016, Alina Radu a încheiat căsătoria cu Ștefan Radu, fapt confirmat prin

certificatul de căsătorie seria xxxxx, eliberat de Oficiul Stării Civile Strășeni.

Conform certificatului de naștere seria xxxxx din 18 ianuarie 2018, se atestă că

din căsătoria Alinei Radu și a lui Ștefan Radu la xxxxx s-a născut copilul minor

xxxxx (f.d.25).

Prin certificatul nr.34/5-354 din 28 noiembrie 2018 emis de Inspectoratul

General al Poliței, se confirmă că soțul reclamantei, Ștefan Radu, activează în

funcția de ofițer superior urmărire penală al CCCI al INI al IGP și sunt reflectate

6

veniturile obținute de soțul reclamantei, în cadrul subdiviziunilor Inspectoratului

General al Poliției pentru perioada ianuarie-decembrie 2017 (f.d.64).

Potrivit informației nr. 2018/22/880 din 21 aprilie 2018 eliberată de Casa

Națională de Asigurări Sociale al RM, se reține că, reclamanta a beneficiat de

indemnizație unică la nașterea copilului, cuantumul căreia constituie suma de 5 645

de lei (f.d.27).

La data de 25 aprilie 2018 Alina Radu a depus cerere în adresa Inspectoratului

General al Poliției, solicitând stabilirea, calcularea și achitarea indemnizației pentru

creșterea copilului Alexandru Radu, până la 3 ani în mărime de 30 % din salariul

soțului, aflându-se la acel moment la întreținerea soțului (f.d.9).

Prin răspunsul Inspectoratului General al Poliției nr. 34/5-R-62/18 din 10 mai

2018 reclamantei/intimatei i s-a adus la cunoștință că, ea se consideră persoană

neasigurată și cuantumul indemnizației a fost stabilit cu aplicarea bazei de calcul

pentru categoria respectivă de persoane (f.d.10-11).

La 25 iulie 2018 a depus cerere la Inspectoratul General al Poliției, prin care a

solicitat achitarea restanței sumei indemnizației pentru creșterea/îngrijirea copilului

pe parcursul a 3 ani de la nașterea copilului, în mărime de 30 % din venitul lunar

realizat de către soț (f.d.12-14).

Prin răspunsul nr. 34/5-R 91/18 din 10 august 2018, Inspectoratul General al

Poliției a comunicat Alinei Radu că cuantumul indemnizației pentru îngrijirea

copilului pentru persoanele neasigurate constituie 540 de lei, sumă de care a

beneficiat pe perioada 27 februarie – 31 iulie 2018 (f.d.15).

La data de 23 august 2018 Alina Radu a înaintat cerere prealabilă

Inspectoratului General al Poliției, solicitând anularea refuzului de a-i stabili,

calcula și achita indemnizația de maternitate/întreținere a copilului până la vârsta de

3 ani, din venitul mediu lunar al polițistului (f.d.16).

Prin scrisoarea nr. 34/5-R-100/18 din 10 septembrie 2018, Inspectoratul

General al Poliției a informat-o pe Alina Radu că indemnizația pentru concediul

prenatal și postnatal la nașterea copilului a fost calculată și achitată (f.d.17).

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019), orice

persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către

o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul

legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente

pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei

ce i-a fost cauzată.

Astfel, la data de 5 octombrie 2018 Alina Radu s-a adresat în instanța de

judecată cu prezenta acțiune, solicitând recunoașterea ilegalității răspunsului

Inspectoratului General al Poliției din 10 septembrie 2018 expus în scrisoarea nr.

34/5-R-100/18; recunoașterea ilegalității răspunsului Ministerului Afacerilor Interne

din 12 septembrie 2018, expus în scrisoarea nr. 44/15-R-57; obligarea

Inspectoratului General al Poliției să recalculeze, să stabilească și să achite,

începând cu 27 februarie 2018, cuantumul indemnizației lunare pentru îngrijirea

copilului Alexandru Radu până la vârsta de 3 ani, în beneficiul lui Alina Radu,

reieșind din venitul mediu lunar al soțului Ștefan Radu în mărime de 30%, realizat

7

în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii nașterii copilului; încasarea în

mod solidar de la Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General al Poliției a

tuturor cheltuielilor de judecată suportate în cadrul acestui proces.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a concluzionat asupra

temeiniciei parțiale a pretențiilor înaintate și a admis parțial acțiunea. A recunoscut

ca ilegal răspunsul Inspectoratului General al Poliției din 10 septembrie 2018 nr.

34/5-R-100/18. A obligat Inspectoratul General al Poliției să recalculeze, să

stabilească și să achite, începând cu data de 27 februarie 2018 în beneficiul lui Alina

Radu indemnizația lunară pentru concediul parțial plătit de îngrijire a copilului

Alexandru Radu, până la atingerea vârstei de trei ani a acestuia, în modul prevăzut

de art. 7 din Legea nr 289 din 22 iulie 2004 cu deducerea sumelor calculate și

achitate de Inspectoratul General al Poliției în calitate de indemnizație pentru

îngrijirea copilului în perioada 27 februarie 2018 până la devenirea executorie a

prezentei hotărâri. A încasat din contul Inspectoratului General al Poliției în

beneficiul Alinei Radu cheltuielile de asistență juridică în mărime de 4 000 de lei. În

rest a respins ca neîntemeiată acțiunea.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 26

iunie 2019 a respins apelul declarat de către Inspectoratul General al Poliției

împotriva hotărârii din 25 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Întru susținerea soluției sale instanța de apel a invocat și prevederile art.61 alin.

(1) din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și

statutul polițistului, în vigoare din 5 martie 2013, viața, sănătatea și capacitatea de

muncă a polițistului sunt supuse asigurării de stat obligatorii din bugetul de stat.

A mai notat dispozițiile art. 37 alin. (4), (5) și (6) din aceeași Lege, care

stipulează că, concediul de maternitate, inclusiv pentru soția polițistului care se află

la întreținerea acestuia, concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la

vârsta de 3 ani, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10

ani și concediul pentru îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani care suferă de

maladie oncologică sau cu dizabilitate pentru afecțiuni intercurente se acordă

conform dispozițiilor generale.

La caz, instanța de recurs consideră incorectă aplicarea de către instanța de apel

a prevederilor menționate, deoarece atât la momentul survenirii cazului asigurat

(nașterea copilului), cât și la depunerea prezentei acțiuni în instanța de judecată,

dispozițiile art. 37 alin. (4), (5) și (6) și art.61 alin. (1) din Legea nr. 320 din 27

decembrie 2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului erau deja

abrogate prin Legea nr. 94 din 2 iunie 2017, în vigoare din 7 iulie 2017.

Respectiv, Colegiul judiciar în această parte constată ca fiind greșită motivarea

instanței de apel referitor la aplicarea normelor sus invocate, însă reține că aceasta

nu este în stare de a răsturna soluția adoptată în fond.

Prin urmare, decizia Curții de Apel este corectă și întemeiată din următoarele

considerente.

În conformitate cu prevederile art. 124 alin. (1), (2) din Codul muncii, femeilor

salariate și ucenicelor, precum și soțiilor aflate la întreținerea salariaților, li se

acordă un concediu de maternitate ce include concediul prenatal cu o durată de 70

de zile calendaristice (în cazul sarcinilor cu 3 și mai mulți feți - 112 zile

8

calendaristice) și concediul postnatal cu o durată de 56 de zile calendaristice (în

cazul nașterilor complicate sau nașterii a doi sau mai mulți copii – 70 de zile

calendaristice), plătindu-li-se pentru această perioadă indemnizații în modul

prevăzut la art.123 alin.(2).

În baza unei cereri scrise, persoanelor indicate la alin.(1), după expirarea

concediului de maternitate, li se acordă un concediu parțial plătit pentru îngrijirea

copilului până la vârsta de 3 ani, cu achitarea indemnizației din bugetul asigurărilor

sociale de stat.

Conform art. 1 din Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de

asigurări sociale, indemnizația pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei

de 3 ani reprezintă forma de sprijin bănesc ce se stabilește și se acordă prin sistemul

public de asigurări sociale persoanei asigurate pentru creșterea copilului.

În temeiul art. 5 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale, asigurații din sistemul public de asigurări sociale au dreptul la următoarele

prestații: indemnizație pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 3 ani.

Art. 7 alin. (2) din aceiași lege prevede că, baza de calcul al indemnizației de

asigurări sociale prevăzute la art. 5 alin. (1), lit. f) o constituie venitul mediu lunar

asigurat realizat în ultimele 12 luni calendaristice premergătoare lunii nașterii

copilului, venit din care au fost calculate contribuții individuale de asigurări sociale.

Lunile calendaristice ale concediului prenatal se substituie cu același număr de luni

calendaristice imediat premergătoare perioadei incluse în calcul.

În baza art. 18 alin. (1), (6) in Legea nr. 289 din 22 iulie 2004 privind

indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări

sociale, asiguratul care se află în concediul pentru îngrijirea copilului până la

împlinirea vârstei de 3 ani la toate unitățile în care desfășoară activități are dreptul la

indemnizație lunară pentru creșterea copilului de la data acordării concediului și

până la vârsta de 3 ani a copilului. În cazul în care data acordării concediului pentru

îngrijirea copilului diferă de la o unitate la alta, indemnizația se stabilește începând

de la data ultimei acordări a concediului.

Cuantumul lunar al indemnizației pentru creșterea copilului constituie 30% din

baza de calcul stabilită la art. 7, dar nu mai puțin de 540 de lei pentru fiecare copil.

Conform art. 40 alin. (1), (6)-(8) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016

privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne (în redacția la momentul înaintării acțiunii), funcționarii publici cu statut

special au dreptul la concediu de odihnă anual plătit, concediu de odihnă anual

suplimentar plătit, la concediu neplătit, la concediu paternal, precum și la alte

concedii sociale prevăzute de legislația în vigoare. Concediul de maternitate și

concediul parțial plătit pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani inclusiv al

soției funcționarului public cu statut special, aflată la întreținerea acestuia, concediul

pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 10 ani și concediul pentru

îngrijirea copilului în vârstă de până la 18 ani care suferă de o maladie oncologică

sau are o dizabilitate pentru afecțiuni intercurente se acordă funcționarilor publici cu

statut special conform dispozițiilor generale. Baza de calcul și cuantumul

indemnizațiilor acordate pentru concediile prevăzute la alin. (6) se stabilesc în

9

modul prevăzut de Legea nr. 289-XV din 22 iulie 2004 privind indemnizațiile

pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale, în mod

similar cu ale persoanelor asigurate. Indemnizațiile acordate pentru concediile

prevăzute la alin. (5) și (6) se plătesc la locul de muncă al funcționarului public cu

statut special, din bugetul de stat.

Conform art. IX din Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 184 din

26 iulie 2018, în vigoare din 1 ianuarie 2019, indemnizațiile stabilite până la intrarea

în vigoare a prezentei legi vor fi achitate la locul de serviciu al militarilor care

îndeplinesc serviciul prin contract, al persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și ale sistemului penitenciar, al ofițerilor de

protecție și colaboratorilor organelor securității statului și Centrului Național

Anticorupție, din bugetul de stat.

Colegiul judiciar luând în considerare normele legale enunțate supra conchide

ca fiind întemeiată soluția de admitere parțială a acțiunii depuse de Alina Radu,

deoarece angajații Inspectoratului General al Poliției sunt asigurați în sistemul

public obligatoriu prin efectul legii, și astfel Inspectoratul General al Poliției în

calitate de angajator are obligația de a achita reclamantei/intimatei indemnizația

pentru îngrijirea copilului minor până la vârsta de 3 ani.

Astfel, în speță situația Alinei Radu cade sub incidența dispozițiilor art. 4 alin.

(11) din Legea nr. 489 din 8 iulie 1999 privind sistemul public de asigurări sociale,

care statuează expres că în sistemul public, sunt asigurate obligatoriu, prin efectul

legii militarii care îndeplinesc serviciul prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ofițerii

de protecție și colaboratorii organelor securității statului și Centrului Național

Anticorupție.

Or, colaboratorii Poliției sunt persoane asigurate de stat și se bucură de dreptul

la indemnizație din fondurile de asigurări sociale.

În condițiile date, se precizează că Inspectoratul General al Poliției era și este

obligat să stabilească, să calculeze și să achite reclamantei indemnizație pentru

creșterea copilului xxxxx în condițiile prevăzute de legislația muncii și de Legea

privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de

asigurări sociale.

Subsecvent, instanța de recurs notează asupra temeiniciei concluziei instanțelor

ierarhic inferioare privind obligarea Inspectoratului General al Poliției de a-i achita

Alinei Radu indemnizația lunară pentru creșterea copilului, până la împlinirea

vârstei de 3 ani cu aplicarea bazei de calcul pentru persoanele asigurate, or,

argumentele recurentului precum că reclamanta/intimată poate beneficia de

indemnizație pentru îngrijirea copilului minor ca persoană neasigurată, sunt

nejustificate și contravin normelor legale aplicabile în prezenta speță.

Tot, la acest segment se evidențiază că prin răspunsul nr. 34/5-R-100/18 din 10

septembrie 2018 Inspectoratul General al Poliției nu a refuzat in integrum achitarea

indemnizației pentru îngrijirea copilului, ci doar a specificat la achitarea

indemnizației date cu aplicarea bazei de calcul pentru persoanele neasigurate,

implicit prin răspunsul invocat s-a refuzat în satisfacerea cererii de achitare a

10

indemnizației pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani, similar persoanelor

asigurate.

Subsidiar, Colegiul judiciar subliniază că, nu pot fi reținute nici celelalte

argumente ale recurentului, deoarece acestea sunt declarative, lipsite de suport legal

și contrare celor expuse mai sus.

În acest context, instanța de recurs relevă că, conform jurisprudenței CEDO,

recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod

direct starea de lucruri (cauza Purcell contra Irlandei, 16 aprilie 1991), pe când în

recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției asemenea aspecte nu se

regăsesc.

Cât privește cerința de încasare a cheltuielilor de asistență juridică, se

menționează că, instanțele de judecată just au considerat oportun de a o admite,

reieșind din prevederile art. 96 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă și

jurisprudența CEDO.

În consecință, analizând întregul material probator administrat în cauză, prin

prisma criticilor invocate de către recurent, completul specializat în examinarea

cauzelor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră la caz soluția instanței

ierarhic inferioare este întemeiată și legală.

Din considerentele menționate, completul specializat în cauze de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de către

Inspectoratul General al Poliției.

În conformitate cu art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției.

Se menține decizia din 26 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Maria Ghervas

Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

11