3ra-273/20 — cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea calculării și achitării indemnizației

Dosarul nr.3ra-273/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – N. Mazur Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, V. Negru, A. Pahopol ÎNCHEIERE 26 februarie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de către Diana-Daria Gordievici-Cobîlaș și de către Boris Gordievici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la recunoașterea ilegalității refuzului, obligarea calculării și achitării indemnizației lunare pentru îngrijirea copilului minor, împotriva deciziei din data de 01 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a casat parțial hotărârea din data de 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, constată: La 26 octombrie 2018 Diana-Daria Gordievici-Cobîlaș și Boris Gordievici au depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ, concretizată ulterior, împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale (în continuare CNAS), intervenient accesoriu Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne,

prin care au solicitat recunoașterea refuzului CNAS drept ilegal, obligarea CNAS să achite lunar Dianei-Dariei Gordievici-Cobîlaș și lui Boris Gordievici indemnizația de întreținere a copiilor minori din salariul mediu lunar al lui Sergiu Cobîlaș în cuantum de a câte 30 % pentru fiecare copil, începând cu data de 06 septembrie 2018 până la 05 septembrie 2021. ( f.d. 1,41-42) În motivarea cererii de chemare în judecată Diana-Daria Gordievici-Cobîlaș a invocat că este soția lui Sergiu Cobîlaș, care deține funcția de ofițer de investigații în carul Inspectoratului de Poliție Botanica al Direcției de Poliție Chișinău. Boris Gordievici este tatăl ei și bunic copiilor tripleți xxxxx, xxxxx și xxxxx, născuți la xxxxx, care de asemenea îngrijește de copii.

1 Reclamanta a menționat că inițial a adresat o cerere Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, prin care a solicitat achitarea îndemnizației pentru întreținerea copiilor până la vârsta de 3 ani. Prin răspunsul nr. 15658 din 01 octombrie 2018 i s-a refuzat în achitarea indemnizației solicitate. Cu răspunsul Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, reclamanta nu este de acord, considerându-l ilegal și neîntemeiat. Ulterior, urmare a modificării Legii nr. 288 din 16 decembrie 2016 cu privire la funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, reclamanții au înaintat cerere prealabilă către CNAS cu aceleași solicitări. Prin răspunsul din 04 ianuarie 2019 a refuzat în satisfacerea solicitărilor înaintate, răspuns cu care nu sunt de acord și pe care îl consideră ilegal.

Diana-Daria Gordievici-Cobîlaș și Boris Gordievici au mai menționat că, prin refuzul de a le achita, CNAS le încalcă dreptul de a beneficia de indemnizația pretinsă, iar motivele de refuz nu au suport legal. Prin hotărârea din data de 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis cererea de chemare în judecată, s-a recunoscut ilegal refuzul CNAS nr. G- 2791 din 04 ianuarie 2019, s-a obligat CNAS să calculeze și să achite lunar Dianei-Dariei Gordievici-Cobîlas și lui Boris Gordievici indemnizația de întreținere a copiilor tripleți xxxxx, xxxxx și lui xxxxx, născuți xxxxx pentru perioada 06 septembrie 2018-05 septembrie 2021, în mărime de a câte 30 % din salariul mediu lunar, realizat de către Sergiu Cobîlaș.

(f.d. 55,60-64) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 01 octombrie 2019 a admis apelul declarat de CNAS, a casat hotărârea din data de 08 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea obligării CNAS să-i calculeze lui Boris Gordievici îndemnizația de întreținere a copiilor pentru perioada 06 septembrie 2018- 05 septembrie 2021, în mărime de 30 % din salariu mediu lunar realizat de către Sergiu Cobîlaș cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care s-a respins ca fiind neîntemeiată pretenția lui Boris Gordievici, în rest a menținut hotărârea instanței de fond. ( f.d. 94,95-104) Instanța de apel a concluzionat ca fiind corectă soluția instanței de fond în partea admiterii pretenției Dianei-Dariei Gordievici-Cobîlas, ori la data survenirii cazului asigurat reclamanta nu era încadrată în câmpul muncii, se afla la întreținerea soțului Sergiu Cobîlaș, care activează în cadrul Inspectoratului de Poliție Botanica, mun.

Chișinău, iar prin prisma normelor de drept ce guvernează raportul juridic litigios CNAS este obligată să-i achite indemnizația lunară pentru întreținerea copiilor minori din salariul mediu lunar realizat de către soțul acesteia. Referitor la pretenția lui Boris Gordievici privind achitarea îndemnizației de întreținere a copiilor pentru perioada 06 septembrie 2018- 05 septembrie 2021, în mărime de 30 % din salariul mediu lunar realizat de către Sergiu Cobîlaș instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată, ori potrivit legislației ce acordă dreptul de a beneficia de indemnizația pentru întreținerea copilului, pentru unul și același copil se stabilește o singură indemnizație, la caz, de indemnizația lunară pentru creșterea tripleților beneficiază mama copiilor.

Împotriva deciziei instanței de apel, la data de 16 decembrie 2019 a depus recurs CNAS, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței 2 de apel cu emiterea unei noi hotărâri privind respingerea cererii de chemare în judecată. În motivarea recursului CNAS a indicat că instanța de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare, ce reglementează litigiul dedus judecății, precum și nu au fost dovedite circumstanțele considerate de prima instanța și instanța de apel ca fiind stabilite. Prin acțiunea înaintată Diana-Daria Gordievici-Cobîlas a solicitat obligarea CNAS la achitarea indemnizației pentru creșterea tripleților, indicând că la 10 octombrie 2018 s-a adresat la Casa Teritorială de Asigurări Sociale sect.

Botanica (CTAS) cu o cerere de stabilire și acordare a indemnizației unice și indemnizației lunare de suport pentru creșterea copiilor gemeni sau mai mulți copii născuți dintr- o singură sarcină până la vârsta de 3 ani. În baza cererii depuse CTAS sect. Botanica a emis decizia prin care i-au fost stabilite și achitate prestațiile sociale solicitate de intimată. CNAS a mai menționat că în cererea de chemare în judecată Diana-Daria Gordievici-Cobîlas solicită obligarea CNAS să stabilească și să achite indemnizația pentru creșterea copiilor până la vârsta de 3 ani, ca persoană aflată la întreținere soțului. Diana-Daria Gordievici-Cobîlas în calitate de soție aflată la întreținerea soțului ar avea dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului până la vârsta de 3 ani.

Cu toate acestea, în aprecierea dreptului soției aflate la întreținerea soțului de a beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului trebuie ținut cont de întreaga reglementare legislativă în acest domeniu, și nu doar de prevederile unei anumite legi, iar în caz de neconcordanță dintre acestea, urmează a fi aplicate regulile generale de interpretare a actelor normative. CNAS a indicat că la 06 septembrie 2018 a survenit riscul asigurat, nașterea copiilor, iar Diana-Daria Gordievici-Cobîlas urma să se adreseze la locul de serviciu al soțului pentru stabilirea și achitarea indemnizațiilor și nu la CNAS. Mai mult ca atât, prin răspunsul IGP nr. 15658 din 01 octombrie 2018, anexat la materialele cauzei, de către Secția de Finanțe a DP mun.

Chișinău, a fost luată la evidență contabilă indemnizația lunară pentru îngrijirea tripleților până la vârsta de 3 ani, care urma a fi achitată după identificarea surselor financiare. La 30 ianuarie 2020 Diana-Daria Gordievici-Cobîlas a depus referință la cererea de recurs înaintată de către CNAS, prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil, ori temeiurile invocate nu se încadrează în prevederile art. 432 din Codul de procedură civilă, referindu-se la dezacordul cu soluția pronunțată și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne la 13 februarie 2020 a depus referință în întimpinarea recursului declarat de CNAS, prin care a solicitat respingerea recursului ca inadmisibil.

Efectuând controlul judiciar al hotărârilor contestate prin prisma argumentelor expuse în recurs și în referințele la recurs completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova. 3 În conformitate cu art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 01 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258, alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod.

Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești. Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Decizia instanței de apel a fost pronunțată după intrarea în vigoare a Codului administrativ.

Prin urmare, legalitatea procedurilor, care au urmat după punerea în aplicare a Codului administrativ se vor verifica prin prisma Codului administrativ și aici instanța de recurs cu referire la termenul de depunere a recursului reține că conform art. 245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Potrivit art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Decizia instanței de apel a fost pronunțată la 01 octombrie 2019, expediată participanților la proces la data de 01 noiembrie 2019, recepționată de către CNAS la data de 21 noiembrie 2019. ( f.d.113) CNAS în conformitate cu prevederile art. 245 din Codul administrativ a depus la 16 decembrie 2019 la instanța de apel, cererea de recurs motivată. (f.d. 117-119) Astfel, instanța de recurs consideră că CNAS s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul legal. Fiindcă fondul cauzei a fost examinat prin prisma Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 și prevederilor din Codul de procedură civilă, instanța la soluționarea recursului se va conduce tot de aceste prevederi.

Astfel, examinând temeiurile recursului depus de către CNAS în raport cu materialele cauzei de contencios administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că CNAS a indicat argumente ce țin de dezacordul cu felul în care instanțele de judecată au apreciat înscrisurile probatorii și au constatat circumstanțele cauzei. Nu pot fi reținute ca temei de admisibilitate aceste argumente, deoarece țin de reaprecierea probelor, fapt inadmisibil în recurs.

4 Conform regulilor din Secțiunea a 2-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Recursul exercitat conform secțiunii a 2 - a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procesual, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Astfel, completul Colegiului constată că argumentele invocate în recurs nu pot constitui temei de casare a deciziei recurate, or, acesta nu se încadrează în cele expres stabilite la art. 432, alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual. Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către CNAS, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează, că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă CNAS, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către CNAS, inadmisibil.

În conformitate cu art.193, art. 195, art. 230 și art. 258, alin. (3) din Codul administrativ, art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, completul specializat 5 pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul, declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Victor Burduh 6