2ra-215/20 — repararea prejudiciului material și moral, cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii si ale instantelor judecătorești

2ra-215/20 — repararea prejudiciului material și moral, cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale procuraturii si ale instantelor judecătorești (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosar nr. 2ra-215/2020

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (O. Ionașcu)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (A. Pahopol, G. Dașchevici, L. Bulgac)

Î N C H E I E R E

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Gulco

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală, obligarea

Procuraturii Generale a Republicii Moldova să prezinte scuze oficiale în forma

scrisă și să difuzeze acestor scuze printr-un mijloc de informare în masă, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care au

fost respinse apelurile declarate de Victor Gulco și Ministerul Justiției al Republicii

Moldova și menținută hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 10 aprilie 2017, Victor Gulco, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu

Procuratura Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului

material și moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală, obligarea

Procuraturii Generale a Republicii Moldova să prezinte scuze oficiale în forma

scrisă și să difuzeze acestor scuze printr-un mijloc de informare în masă, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul Victor Gulco, a indicat că prin ordonanța

Procuraturii sectorului Centru mun. Chișinău din 24 iulie 2015, a fost dispusă

1

pornirea urmăririi penale în privința reclamantului în baza art. 310 alin. (1) al

Codului penal. Drept temei pentru pornirea urmăririi penale a servit sesizarea lui

Igor Lungu, administrator al SRL „Monvica”, înregistrată în R-1 al Procuraturii

sectorului Centru, mun. Chișinău, în care administratorul a menționat că, Victor

Gulco a comis o pretinsă falsificare a probelor în cadrul unei cauze civile

examinate de către Judecătoria Strășeni în perioada anilor 2014-2015. Până la

pornirea urmăririi penale de la Victor Gulco, organul de urmărire penală nu a

solicitat nici o explicație, iar ulterior, după ce urmărirea penală a fost pornită, pe

faptul transmiterii de către reclamant în locațiune, la 11 septembrie 2012, a 4

mijloace de transport, ce-i aparțin cu drept de proprietate privată SRL „Monvica”.

Reclamantul Victor Gulco a relatat că despre faptul emiterii ordonanței și

pornirea pe ascuns a cauzei penale la 10 iulie 2015, în situația când pricina civilă

pornită la acțiunea lui Victor Gulco împotriva SRL „Monvica” cu privire la

încasarea prejudiciului material se afla la examinare în Curtea de Apel Chișinău,

Victor Gulco a aflat deja în luna noiembrie 2015, când a început a fi invitat de

către organul de urmărire penală a IP Strășeni, pentru audiere.

Reclamantul Victor Gulco a menționat că până la pornirea urmăririi penale,

organul de urmărire penală nu a dispus efectuarea nici a unei acțiuni de urmărire

penală, care să-l fi vizat pe Victor Gulco. Fiind audiat în calitate de bănuit,

reclamantul Victor Gulco a depus declarații prin care a declarat că, nu recunoaște

bănuiala imputată de către organul de urmărire penală și s-a expus cu lux de

amănunte în privința tuturor circumstanțelor de fapt și de drept petrecute între

acesta și SRL „Monvica”.

La 05 ianuarie 2016, avocatul Sergiu Coptu acționând din numele lui Victor

Gulco, a depus o cerere în adresa Procuraturii raionului Strășeni, prin care a

solicitat efectuarea unor anumite acțiuni procesual-penale, care sunt menționate în

cerere, în special a fi audiată concubina lui Igor Lungu, pe nume Natalia într-o

anumită calitate și de la ea urmează a fi luate mostre de scris, semnături pentru a le

prezenta expertizei. Cererea respectivă a fost remisă de către Procuratura raionului

Strășeni SUP a IP Strășeni spre examinare la data de 15 ianuarie 2016.

În privința cererii respective, organul de urmărire penală în persoana

ofițerului de urmărire penală a SUP IP Strășeni a emis o ordonanță la 18 ianuarie

2016, prin care a dispus admiterea parțială a cererii avocatului Sergiu Coptu și a

menționat că, vor fi efectuate anumite acțiuni procesuale, iar în privința cerinței nr.

2 va decide procurorul deoarece la moment este prematură. În rest nu a menționat

nimic, în care parte se admite cererea și în care parte se respinge cererea

avocatului.

De asemenea, la 05 ianuarie 2016 Victor Gulco a depus o cerere în adresa

Procuraturii Strășeni, prin care a solicitat anularea unor acte de procedură penală și

hotărâri procesuale emise în această cauză penală, de asemenea a menționat în

cerere anumite circumstanțe de fapt ale celor întâmplate între reclamant și Igor

Lungu, referitor la autobusele închiriate de ultimul de la Victor Gulco ca

proprietar. Cererea respectivă, inițial a fost remisă Procuraturii sectorului Centru,

mun. Chișinău spre examinare, iar ulterior Procuratura sectorului Centru, mun.

Chișinău a expediat cererea respectivă Procuraturii raionului Strășeni spre

2

examinare conform competenței.

Ulterior reclamantul a primit ordonanța emisă de adjunctul Procurorului

raionului Strășeni din 22 februarie 2016, prin care a fost dispusă respingerea

plângerii lui Victor Gulco vizând dezacordul cu modul de instrumentare a cauzei

penale și solicitarea de anulare a ordonanțelor emise.

Reclamantul a menționat că, a fost audiat suplimentar în calitate de bănuit la

03 martie 2016 de către ofițerul de urmărire penală din cadrul SUP a IP Strășeni,

negând faptul comiterii infracțiunii incriminate. Pentru data de 10 martie 2016, ora

16.00, de către ofițerul de urmărire penală a fost preconizată efectuarea unei

confruntări între Victor Gulco, ca bănuit, și administratorul SRL „Monvica”, - Igor

Lungu, care nu a fost efectuată din motive necunoscute, însă Victor Gulco cu

avocatul său au fost invitați la Procuratura raionului Strășeni de către ofițerul de

urmărire penală, prin înșelăciune, pentru confruntare, dar de fapt pentru punerea

sub învinuire și, prin ordonanța din data de 10 martie 2016, a fost pus sub

învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1)

al Codului penal, falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la

proces. Fiind audiat în calitate de învinuit, Victor Gulco a negat comiterea

infracțiunii incriminate și a explicat succint circumstanțele de fapt ale celor

întâmplate între el și Igor Lungu, în rest susținând declarațiile depuse în calitate de

bănuit. La punerea sub învinuire i s-a aplicat neîntemeiat măsura preventivă sub

formă obligare de a nu părăsi țara pe perioada desfășurării urmăririi penale.

La 16 martie 2016 Victor Gulco a depus o cerere la SUP a IP Strășeni, în care

a menționat faptul că, reieșind din considerentul că, deja organul de urmărire

penală a avansat în efectuarea urmăririi penale și nu ține cont în cadrul urmăririi

penale de anumite aspecte foarte importante pentru efectuarea deplină și obiectivă

a urmăririi penale, aspecte care confirmă nevinovăția reclamantului și, având în

vedere faptul că organul de urmărire penală se axa numai pe faptul că, conform

concluziei expertizei, semnătura din cele 4 contracte de locațiune și din actele de

predare-primire, chipurile, nu a fost efectuată de către Lungu Igor, ci de către o altă

persoană, dar nu a fost efectuată și nici nu putea fi efectuată de către Victor Gulco

personal și în scopul confirmării poziției sale, Victor Gulco a solicitat a anexa la

materialele cauzei penale anumite înscrisuri, în număr de 22 acte pe mai multe file.

La cererea respectivă Victor Gulco a primit răspuns la data de 23 martie 2016, la

care a fost anexată ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul SUP a IP

Strășeni din 21 martie 2016, prin care s-a admis parțial cererea, însă în partea

motivată a ordonanței nu se menționează nimic faptul în ce parte se admite cererea

și în ce parte se respinge, pur și simplu se menționează faptul că vor fi efectuate

parțial acțiunile de urmărire penală, dar care anume vor fi efectuate și care nu vor

fi efectuate nu se menționează. Astfel, a fost pronunțată o ordonanță practic

nemotivată.

La 06 iunie 2016, avocatul Sergiu Coptu a depus o cerere în adresa

Procurorului raionului Strășeni, în care a indicat toate încălcările comise și a

solicitat să dea anumite indicații organului de urmărire penală pentru a fi efectuate

toate actele de procedură și acțiunile procesual-penale menționate de Victor Gulco

în cererile anterioare. După investigarea acestor circumstanțe de fapt și de drept, și

3

efectuarea acțiunilor de urmărire penală, avocatul a solicitat ca organul Procuraturii

raionului Strășeni să emită o ordonanță cu privire la scoaterea lui Victor Gulco de

sub urmărire penală și clasarea procesului penal din motivul lipsei faptului

infracțiunii și a elementelor infracțiunii. Prin cererea din 06 iunie 2016, avocatul

Sergiu Coptu a solicitat de la Procuratura raionului Strășeni anexarea la materialele

cauzei penale a hotărârilor judecătorești pronunțate în cauza penală cu privire la

învinuirea lui Stepan Cecan și Larisei Cecan, ce a fost pornită de Procuratura

raionului Strășeni și care după circumstanțele de fapt este identic cu această cauză

penală, deoarece este vorba despre faptul prezentării de către aceste 2 persoane a

unui înscris, chipurile, cu elemente de falsificare în instanța de judecată în cadrul

examinării unei pricini civile cu privire la încasarea unei sume de bani în temeiul

acestui înscris pretins a fi falsificat și care, până la sfârșit, s-a finisat cu emiterea

unei sentințe de achitare, din motivul lipsei în acțiunile lor a elementelor

componenței de infracțiune incriminate. La cererea respectivă, avocatul a primit un

răspuns de la Procuratura raionului Strășeni, prin care i s-a comunicat faptul că,

actele prezentate se anexează la materialele cauzei penale.

De asemenea, la 06 iunie 2016, avocatul Sergiu Coptu a mai depus o cerere în

adresa Procuraturii raionului Strășeni, prin care a comunicat faptul că, în asemenea

situație de fapt și de drept, în calitate de avocat a depus interpelare în adresa ÎS

„Registru”, Direcția Principală Înmatriculare a Transportului Auto și Calificare a

Transportului Auto în privința eliberării informației și copiei actelor juridice -

contracte de locațiune, acte de predare-primire ș.a. prin care SRL „Monvica” în

persoana directorului Igor Lungu a primit în locațiune de la alte persoane fizice

anumite mijloace de transport. Prin răspunsul ÎS „Registru” din 26 aprilie 2016

avocatul a primit un set de acte autentificate de organ, și respectiv, a fost solicitată

anexarea acestora la materialele cauzei penale. Ulterior reclamantul a fost invitat

de ofițerul de urmărire penală, care i-a comunicat un raport de expertiză, din care

reiese că, semnăturile în cele 4 contracte de locațiune încheiate de SRL „Monvica”

cu Gulco Victor, din numele administratorului acestei societăți, au fost executate

probabil de către soția sau concubina acestuia, - Natalia Butu. Astfel, prin aceasta

se confirmă faptul că, cele 4 contracte de locațiune au un caracter legitim și nu sunt

false. Astfel, prin atragerea ilegală, Gulco Victor consideră că, i-a fost cauzat atât

prejudiciu material, cât și moral.

Reclamantul Victor Gulco a mai menționat că, prejudiciul material ce i-a fost

cauzat constă din: plata pentru asistența juridică acordată de avocat în cadrul

urmăririi penale în mărime de 5000 lei, conform condițiilor contractului de

asistență juridică cu avocatul și conform bonurilor de plată; privarea ilegală de

dreptul de a munci, deoarece a fost sustras de la muncă permanent prin citările la

organul de urmărire penală; cheltuielile poștale privind expedierea diferitor cereri

și demersuri, plângeri în adresa organului de urmărire penală, prin interpelarea

diferitor informații și acte de la anumite organe de stat; cheltuieli de transport

privind deplasarea din mun. Chișinău spre or. Strășeni pentru a participa la acțiuni

de urmărire penală, pentru a depune cereri, demersuri și plângeri organului de

urmărire penală. În total, prejudiciu material ce poate fi confirmat prin înscrisuri

probatorii la momentul depunerii acțiunii constituie 5061,45 lei.

4

Reclamantul Victor Gulco a evidențiat că, pe lângă prejudiciul material, prin

acțiunile ilegale de atragere ilegală la răspundere penală, i-a fost cauzat și un imens

prejudiciu moral, care constă în acele stări sufletești nesatisfăcătoare, pe care le-a

retrăit pe parcursul urmăririi penale în acest proces penal. Astfel, reclamantul a fost

suspus de organul de urmărire penală în mod absolut ilegal și neîntemeiat urmăririi

penale, în absența careva motive de drept pentru aceasta, a fost supus acțiunilor de

urmărire penală, a fost recunoscut în calitate de bănuit, a fost obligat să se prezinte

la prima cerință a organului de urmărire penală, a fost pus ilegal și neîntemeiat sub

învinuire, a fost audiat în calitate de bănuit și învinuit, i s-a aplicat neîntemeiat și

ilegal măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara. Ulterior, s-a

aflat ilegal în stare de obligare de nepărăsire a localității pe parcursul a 6 luni, de la

10 martie 2016 până la 19 septembrie 2016, dar de fapt chiar mai mult, deoarece

nu a primit nici o înștiințare de la organul de urmărire penală despre scoaterea de

sub urmărire penală și clasarea procesului penal până la începutul lunii decembrie

2016, în urma depunerii unei cereri de către avocat la sfârșitul lunii septembrie

2016, prin care a solicitat efectuarea unor anumite acțiuni procesual-penale și

scoaterea de sub urmărire penală.

Reclamantul Victor Gulco a declarat că, a fost tratat de către organul de

urmărire penală ca un infractor, în pofida faptului că reclamantul are o vârstă

înaintată, și că niciodată nu a încălcat legea, este nevinovat, a avut cu Lungu Igor

doar relații contractual civile și acesta a acționat cu rea-credință față de reclamant

și față de alte persoane, nu s-a ținut cont de declarațiile reclamantului și prin

aceasta reclamantul a fost impus să demonstreze faptul că, este nevinovat.

Estimează reclamantul prejudiciul moral în cuantum de 50000 lei. În viziunea

reclamantului Procuratura Generală a RM urmează să fie obligată să-i aducă scuze

în mod oficial, în scris, în numele statului, pentru faptul atragerii ilegale la

răspundere penală și aplicării neîntemeiate față de acesta a măsurii preventive sub

formă de obligare de nepărăsire a localității și să fie publicate scuzele respective

într-un mijloc de informare în masă.

Reclamantul Victor Gulco a solicitat admiterea acțiunii, obligarea Procuraturii

Generale a Republicii Moldova să aducă reclamantului scuze în mod oficial, din

numele statului, în formă scrisă, precum și obligarea de a difuza aceste scuze

printr-un mijloc de informare în masă, încasarea din contul bugetului public

național în beneficiul, cu titlu de prejudiciu material cauzat prin tragere ilegală la

răspundere penală în sumă de 5061,45 de lei, ce constau din plata pentru asistență

juridică acordată de avocat și pentru cheltuieli poștale, cheltuieli pentru informația

oferită de anumite organe în cadrul cauzei penale, încasarea din contul bugetului

public național cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin tragere ilegală la răspundere

penală în sumă de 50000 lei, încasarea de la bugetul public național a cheltuielilor

de judecată suportate în prezenta cauză civilă.

Prin hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

cererea de chemare în judecată depusă de Victor Gulco a fost admisă parțial, fiind

dispusă încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Victor Gulco suma de 5000 lei cu

titlu de prejudiciu moral și suma de 5061, 45 lei cu titlu de prejudiciu material

5

cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală, în rest, au fost respinse ca

neîntemeiate pretențiile cu privire la repararea prejudiciului material și moral

cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală, precum și obligarea Procuraturii

Generale a Republicii Moldova să prezinte scuze oficiale în forma scrisă și prin

difuzarea acestor scuze printr-un mijloc de informare în masă, cât și încasarea

cheltuielilor legate de judecarea prezentei cauze.

Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Victor Gulco și Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

menținută hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Gulco împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală, obligarea Procuraturii

Generale a Republicii Moldova să prezinte scuze oficiale în forma scrisă și să

difuzeze acestor scuze printr-un mijloc de informare în masă, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 20 noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost

declarat inadmisibil recursul depus de Victor Gulco, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Victor Gulco împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura Generală a Republicii

Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

atragerea ilegală la răspundere penală, obligarea Procuraturii Generale a Republicii

Moldova să prezinte scuze oficiale în forma scrisă și să difuzeze acestor scuze

printr-un mijloc de informare în masă, precum și compensarea cheltuielilor de

judecată .

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut situația din speță cade

sub incidența art. 1 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Astfel, în conformitate cu

prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din legea nominalizată, este reparabil prejudiciul

material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale,

aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu

părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 284 alin. (1)-(3) al Codului de

procedură penală, care statuează, că scoaterea persoanei de sub urmărirea penală

este actul de reabilitare și finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de

urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată, și au reiterat că prin

ordonanța din 19 septembrie 2016, Victor Gulco a fost scos de sub urmărire

penală, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii de

falsificare a probelor în procesul civil unde acesta are calitate de participant la

proces.

Instanța de apel a indicat că referitor la suma de 5061 lei pretinsă de

reclamant cu titlu de cheltuieli aferente cauzei penale, instanțele au constatat că

aceasta este confirmată în totalitate prin probe pertinente și concludente, iar

cheltuielile de asistență juridică suportate de Victor Gulco în cadrul urmăririi

6

penale au fost necesare și rezonabile în cuantum pretins de 5000 lei. În ceea ce ține

de solicitarea cu privire la repararea prejudiciului moral, a fost reținut de către

instanțe că, pentru recunoașterea reclamantului la 11 decembrie 2015, în calitate de

bănuit, și aflarea acestuia sub învinuire în perioada 10 martie 2016 - 19 septembrie

2016, ținând cont de circumstanțele cauzei și durata menținerii reclamantului în

această stare, suma prejudiciului moral rezonabil constituie 5000 lei.

La stabilirea cuantumului prejudiciului instanța de apel a luat în considerație

faptul că infracțiunea în săvârșirea căreia era încriminat reclamantul Victor Gulco

este una ușoară, pedeapsa pentru aceasta fiind de la 850 la 1150 unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240

de ore în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții

sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Prin urmare,

prejudiciul cauzat reclamantului nu a fost determinat atât de iminența condamnării

la o perioadă îndelungată de detenție, ci de disconfortul psihologic cauzat de

acuzațiile ce i-au fost aduse.

Instanța de apel a reținut că soluția emisă de prima instanță este una

întemeiată, argumentele invocate de apelanți fiind combătute integral prin

constatările expuse în hotărâre, instanța de apel ajungând la concluzia de a respinge

apelurile declarate de Victor Gulco și Ministerul Justiției al Republicii Moldova cu

mențirea hotărârii primei instanțe.

La 10 decembrie 2019, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a depus

recurs împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de respingere a acțiunii depuse de Victor

Gulco.

În motivarea cererii de recurs recurentul Ministerul Justiției al Republicii

Moldova a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel

la pronunțarea deciziei a aplicat eronat normele de drept material, instanța a

apreciat arbitrar poziția participanților la proces și a probelor anexate la dosar.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că pentru

angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de

urmărire penale, sunt necesare unele condiții speciale, și anume existența faptei ca

ilicite, ori la materialele cauzei nu există nici-un act emis de către judecătorul de

instrucție sau de către instanța de judecată prin care acțiunile organelor de urmărire

penală, ale procuraturii sau ale instanței de judecată ar fi fost declarate ilegale.

Astfel, pornirea urmăririi penale constituie o modalitate legală de desfășurare a

urmăririi penale. Însăși pornirea urmăririi penale, recunoașterea persoanei în

calitate de bănuit, dispunerea aplicării sechestrului, punerea persoanei sub

învinuire, sunt doar niște măsuri procesuale care nu încalcă drepturile persoanei.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a invocat că organul de

urmărire penală este obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă, a circumstanțelor cauzei

pentru stabilirea adevărului. Procurorul și organul de urmărire penală au obligația,

în limitele competenței lor, de a porni urmărirea penală în cazul în care sînt

7

sesizate, în modul prevăzut de prezentul cod, că s-a săvîrșit o infracțiune și de a

efectua acțiunile necesare în vederea constatării faptei penale și a persoanei

vinovate.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat că în

privința intimatului Victor Gulco a fost emisă ordonanța de scoatere de sub

urmărire penală din motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele componenței

de infracțiune, fiind totodată clasat procesul penal.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că în procesul

urmăririi penale, hotărîrea de pornire a urmării penale, ordonanța de recunoaștere a

persoanei în calitate de bănuit, învinuit, constituie procedee de desfășurare normală

a urmăririi penale și prin sine însăși pornirea urmării penale, recunoașterea

persoanei în calitate de bănuit, penerea persoanei sub învinuire, nu afectează

drepturile sau libertățile constituționale, constituind o măsură procesuală prevăzută

de lege, necesară într-o societate democratică, avînd ca scop legitim de a asigura

măsuri eficiente de luptă cu criminalitatea și acest scop este proporțional anumitor

restricții care pot avea loc și că hotărîrea de pornire a urmării penale nu este

definitivă și constituie doar începutul urmăririi penale, care în continuare duce la

punerea sub învinuire a unor persoane și care se finalizează cu terminarea urmăririi

penale și cu întocmirea rechizitoriului, fie cu încetarea urmăririi penale în temeiul

prevăzut de Codul de procedură penală. Instanța civilă nu este în drept să

examineze corectitudinea procedurilor de arestare, temeinicia deciziei de reținere

sau gradul de motivare al actului prin care a fost dispusă arestarea, deoarece aceste

chestiuni urmează a fi decise în cadrul procedurilor penale.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a indicat că prima

instanță la stabilirea sumei prejudiciului moral în cuantum de 5000 lei, nu a aplicat

corect criteriile de stabilire a prejudiciului moral, or la materialele cauzei lipsesc

date cu privire la aplicarea măsurii preventive în privința intimatului Victor Gulco.

Intimatul nu a probat faptul că informația privind învinuirea sa a avut o rezonanță

în societate, a fost discutată activ de către societate și a avut un impact negativ

asupra sa sau asupra poziției sale sociale.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a menționat în ce

privește cheltuielile poștale că instanța de apel nu și-a motivat soluția, ori, această

pretenție nu este justificată prin probe relevante și concludente care să se afle în

legătură cauzală cu suma încasată, ori în rezultatul aprecierii probelor, instanța

judecătorească este obligată să reflecte în hotărîre motivele concluziilor sale

privind admiterea unor probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea

preferinței unor probe față de altele.

Recurentul Ministerul Justiției al Republicii Moldova a relatat că instanțele

judecătorești inferioare în majoritatea cazurilor la examinarea în fond a litigiilor ce

țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești atribuie în beneficiul

reclamanților cu titlu de prejudiciu moral sume exorbitante, în mod vădit

disproporționate cu realitatea economică și socială care există la moment în țara

noastră. Mai mult ca atît, atribuirea sumelor menționate se realizează fară o

argumentare temeinică conform cadrului intern, or instanțele de judecată la

8

soluționarea pricinilor aplică în primul rînd legea specială, urmată de alte acte

normative, iar în măsura în care legea aplicată contravine normei de drept

internațional la care Republica Moldova este parte și pe care a ratificat-o, se aplică

în mod direct cea din urmă, indicîndu-se în mod obligatoriu în hotărîrea

judecătorească în ce măsură legea națională contravine normei internaționale. O

astfel de interpretare a instanței de judecată este importantă și necesară în vederea

identificării lacunelor, contradicțiilor din legislație, și adaptarea lor. Prin urmare,

doar într-o asemenea manieră remediul oferit de Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești v-a

deveni pe deplin aplicabil și își va atinge obiectivul care a stat la baza adoptării.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces

la data de 11 septembrie 2019, prin scrisoarea de expediere nr. 2a-2127/2019 (f.d.

216, vol.I), însă dovada recepționării acesteia la materialele cauzei lipsesc.

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, la data de 10 decembrie 2019, cu

respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 23 decembrie 2019, în adresa intimatului Victor Gulco, intervenient

accesoriu Procuratura Generală a Republicii Moldova, a fost expediată copia

recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței.

La 09 ianuarie 2020 Procuratura Generală a Republicii Moldova, a depus

referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Intimatul Victor Gulco, nu și-a valorificat dreptul procedural respectiv și nu

a depus referință în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că

recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

9

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, nu

rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

10

Moldova.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Victor Gulco împotriva

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a Republicii Moldova cu privire la repararea prejudiciului material și

moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală, obligarea Procuraturii

Generale a Republicii Moldova să prezinte scuze oficiale în forma scrisă și să

difuzeze acestor scuze printr-un mijloc de informare în masă, precum și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

11