2ra-2151/19 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-2151/19 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 2ra–2151/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. O. Ionașcu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Pahopol) Î N C H E I E R E 20 noiembrie 2019 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Filincova examinând admisibilitatea recursului declarat de Gulco Victor, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Gulco Victor împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală, obligarea Procuraturii Generale a RM să prezinte scuze oficiale în forma scrisă și să difuzeze acestor scuze printr-un mijloc de informare în masă, precum și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Gulco Victor și menținută hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), con st ată: La 10 aprilie 2017, Gulco Victor s-a adresat în instanța de judecată cu cerere împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală a RM, solicitând obligarea Procuraturii Generale să aducă reclamantului scuze în mod oficial, din numele statului, în formă scrisă, precum și obligarea de a difuza aceste scuze printr-un mijloc de informare în masă;
încasarea din contul bugetului public național în beneficiul cu titlu de prejudiciu material cauzat prin tragere ilegală la răspundere penală în sumă de 5 061,45 de lei, ce constau din plata pentru asistență juridică acordată de avocat și pentru cheltuieli poștale, cheltuieli pentru informația oferită de anumite organe în cadrul cauzei penale; încasarea din contul bugetului public național cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin tragere ilegală la răspundere penală în sumă de 50 000 lei; încasarea de la bugetul public național a cheltuielilor de judecată suportate prezentata cauză civilă. În motivarea cererii Gulco Victor a indicat că, prin ordonanța Procuraturii sectorului Centru mun. Chișinău din 24 iulie 2015, a fost dispusă pornirea urmăririi penale în privința reclamantului în baza art. 310 alin. (1) al Codului penal.
Drept temei pentru pornirea urmăririi penale a servit sesizarea lui Lungu Igor, administrator al SRL „Monvica”, înregistrată în R-1 al Procuraturii sectorului Centru, mun. Chișinău, în care acesta a menționat că, Gulco Victor a comis o 1 pretinsă falsificare a probelor în cadrul unei cauze civile examinate de către Judecătoria Strășeni în perioada anilor 2014-2015. Până la pornirea urmăririi penale de la Gulco Victor, organul de urmărire penală nu a solicitat nici o explicație, iar ulterior, după ce urmărirea penală a fost pornită, pe faptul transmiterii de către reclamant în locațiune, la 11 septembrie 2012, a 4 mijloace de transport, ce-i aparțin cu drept de proprietate privată SRL „Monvica”.
Despre faptul emiterii ordonanței și pornirea pe ascuns a cauzei penale la 10 iulie 2015, în situația când pricina civilă pornită la acțiunea lui Gulco Victor împotriva SRL „Monvica” cu privire la încasarea prejudiciului material se afla la examinare în Colegiul civil a Curții de Apel Chișinău, Gulco Victor a aflat deja în luna noiembrie 2015, când a început a fi invitat de către organul de urmărire penală a IP Strășeni pentru audiere. Până la pornirea urmăririi penale organul de urmărire penală nu a dispus efectuarea nici a unei acțiuni de urmărire penală, care să-l fi vizat pe Gulco Victor. Fiind audiat în calitate de bănuit, reclamantul Gulco Victor a depus declarații prin care a declarat că, nu recunoaște bănuiala imputată de către organul de urmărire penală și s-a expus cu lux de amănunte în privința tuturor circumstanțelor de fapt și de drept petrecute între acesta și SRL „Monvica”.
La 05 ianuarie 2016, avocatul Coptu Sergiu acționând din numele lui Gulco Victor, a depus o cerere în adresa Procuraturii raionului Strășeni, prin care a solicitat efectuarea unor anumite acțiuni procesual-penale, care sunt menționate în cerere, în special a fi audiată concubina lui Lungu Igor, pe nume Natalia într-o anumită calitate și de la ea urmează a fi luate mostre de scris semnături pentru a le prezenta expertizei. Cererea respectivă a fost remisă de către Procuratura raionului Strășeni SUP a IP Strășeni spre examinare la data de 15 ianuarie 2016. În privința cererii respective, organul de urmărire penală în persoana ofițerului de urmărire penală a SUP IP Strășeni a emis o ordonanță la 18 ianuarie 2016 prin care a dispus admiterea parțială a cererii avocatului Coptu Sergiu și a menționat că, vor fi efectuate anumite acțiuni procesuale, iar în privința cerinței nr. 2 va decide procurorul deoarece la moment este prematură.
În rest nu a menționat nimic, în care parte se admite cererea și în care parte se respinge cererea avocatului. De asemenea, la 05 ianuarie 2016 Gulco Victor a depus o cerere în adresa Procuraturii Strășeni prin care a solicitat anularea unor acte de procedură penală și hotărâri procesuale emise în această cauză penală, de asemenea a menționat în cerere anumite circumstanțe de fapt ale celor întâmplate între reclamant și Lungu Igor referitor la autobusele închiriate de ultimul de la Gulco Victor ca proprietar. Cererea respectivă, inițial a fost remisă Procuraturii sectorului Centru, mun. Chișinău spre examinare, iar ulterior Procuratura sectorului Centru, mun. Chișinău a expediat cererea respectivă Procuraturii raionului Strășeni spre examinare conform competenței.
Ulterior reclamantul a primit ordonanța emisă de adjunctul Procurorului raionului Strășeni din 22 februarie 2016, prin care a fost dispusă respingerea plângerii lui Gulco Victor vizând dezacordul cu modul de instrumentare a cauzei penale și solicitarea de anulare a ordonanțelor emise. Reclamantul a considerat necesar de a menționa că, ulterior a fost audiat suplimentar în calitate de bănuit la 03 martie 2016 de către ofițerul de urmărire penală din cadrul SUP a IP Strășeni, negând faptul comiterii infracțiunii 2 incriminate.
Pentru data de 10 martie 2016, ora 16.00, de către ofițerul de urmărire penală a fost preconizată efectuarea unei confruntări între Gulco Victor, ca bănuit, și administratorul SRL „Monvica”, - Lungu Igor, care nu a fost efectuată din motive necunoscute, însă Gulco Victor cu avocatul său au fost invitați la Procuratura raionului Strășeni de către ofițerul de urmărire penală, prin înșelăciune, pentru confruntare, dar de fapt pentru punerea sub învinuire și, prin ordonanța din data de 10 martie 2016, a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată comiterea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) al Codului penal, falsificarea probelor în procesul civil de către un participant la proces. Fiind audiat în calitate de învinuit, Gulco Victor a negat comiterea infracțiunii incriminate și a explicat succint circumstanțele de fapt ale celor întâmplate între el și Lungu Igor, în rest susținând declarațiile depuse în calitate de bănuit.
La punerea sub învinuire i s-a aplicat neîntemeiat măsura preventivă sub formă obligare de a nu părăsi țara pe perioada desfășurării urmăririi penale.
Ulterior, la 16 martie 2016, Gulco Victor a depus o cerere la SUP a IP Strășeni, în care a menționat faptul că, reieșind din considerentul că, deja organul de urmărire penală a avansat în efectuarea urmăririi penale și nu ține cont în cadrul urmăririi penale de anumite aspecte foarte importante pentru efectuarea deplină și obiectivă a urmăririi penale, aspecte care confirmă nevinovăția reclamantului și, având în vedere faptul că organul de urmărire penală se axa numai pe faptul că, conform concluziei expertizei, semnătura din cele 4 contracte de locațiune și din actele de predare-primire, chipurile, nu a fost efectuată de către Lungu Igor, ci de către o altă persoană, dar nu a fost efectuată și nici nu putea fi efectuată de către Gulco Victor personal și în scopul confirmării poziției sale, Gulco Victor a solicitat a anexa la materialele cauzei penale anumite înscrisuri, în număr de 22 acte pe mai multe file.
La cererea respectivă Gulco Victor a primit răspuns la data de 23 martie 2016, la care a fost anexată ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul SUP a IP Strășeni din 21 martie 2016, prin care s-a a admis parțial cererea, însă în partea motivată a ordonanței nu se menționează nimic faptul în ce parte se admite cererea și în ce parte se respinge, pur și simplu se menționează faptul că vor fi efectuate parțial acțiunile de urmărire penală, dar care anume vor fi efectuate și care nu vor fi efectuate nu se menționează. Astfel, a fost pronunțată o ordonanță practic nemotivată. Ulterior, la 06 iunie 2016, avocatul Coptu Sergiu a depus o cerere în adresa Procurorului raionului Strășeni, în care a indicat toate încălcările comise și a solicitat să dea anumite indicații organului de urmărire penală pentru a fi efectuate toate actele de procedură și acțiunile procesual-penale menționate de Gulco Victor în cererile anterioare.
După investigarea acestor circumstanțe de fapt și de drept, și efectuarea acțiunilor de urmărire penală, avocatul a solicitat ca organul Procuraturii raionului Strășeni să emită o ordonanță cu privire la scoaterea lui Gulco Victor de sub urmărire penală și clasarea procesului penal din motivul lipsei faptului infracțiunii și a elementelor infracțiunii.
Prin cererea din 06 iunie 2016, avocatul Coptu Sergiu a solicitat de la Procuratura raionului Strășeni anexarea la materialele cauzei penale a hotărârilor judecătorești pronunțate în cauza penală cu privire la învinuirea lui Cecan Stepan și Larisei Cecan, ce a fost pornită de Procuratura raionului Strășeni și care după circumstanțele de fapt este identic cu această cauză 3 penală, deoarece este vorba despre faptul prezentării de către aceste 2 persoane a unui înscris, chipurile, cu elemente de falsificare în instanța de judecată în cadrul examinării unei pricini civile cu privire la încasarea unei sume de bani în temeiul acestui înscris pretins a fi falsificat și care, până la sfârșit, s-a finisat cu emiterea unei sentințe de achitare, din motivul lipsei în acțiunile lor a elementelor componenței de infracțiune incriminate.
La cererea respectivă, avocatul a primit un răspuns de la Procuratura raionului Strășeni, prin care i s-a comunicat faptul că, actele prezentate se anexează la materialele cauzei penale. De asemenea, tot la 06 iunie 2016, avocatul Coptu Sergiu a mai depus o cerere în adresa Procuraturii raionului Strășeni, prin care a comunicat faptul că, în asemenea situație de fapt și de drept, în calitate de avocat a depus interpelare în adresa ÎS „REGISTRU”, Direcția Principală Înmatriculare a Transportului Auto și Calificare a Transportului Auto în privința eliberării informației și copiei actelor juridice - contracte de locațiune, acte de predare-primire ș.a. prin care SRL „Monvica” în persoana directorului Lungu Igor a primit în locațiune de la alte persoane fizice anumite mijloace de transport.
Prin răspunsul ÎS „REGISTRU” din 26 aprilie 2016 avocatul a primit un set de acte autentificate de organ, și respectiv, a fost solicitată anexarea acestora la materialele cauzei penale. Ulterior reclamantul a fost invitat de ofițerul de urmărire penală, care i-a comunicat un raport de expertiză, din care reiese că, semnăturile în cele 4 contracte de locațiune încheiate de SRL „Monvica” cu Gulco Victor, din numele administratorului acestei societăți, au fost executate probabil de către soția sau concubina acestuia, - Butu Natalia. Astfel, prin aceasta se confirmă faptul că, cele 4 contracte de locațiune au un caracter legitim și nu sunt false. Astfel, prin atragerea ilegală, Gulco Victor consideră că, i-a fost cauzat atât prejudiciu material, cât și moral.
Reclamantul a mai menționat că, prejudiciul material ce i-a fost cauzat constă din: plata pentru asistența juridică acordată de avocat în cadrul urmăririi penale în mărime de 5 000 lei conform condițiilor contractului de asistență juridică cu avocatul și conform bonurilor de plată; privarea ilegală de dreptul de a munci, deoarece a fost sustras de la muncă permanent prin citările la organul de urmărire penală; cheltuielile poștale privind expedierea diferitor cereri și demersuri, plângeri în adresa organului de urmărire penală, prin interpelarea diferitor informații și acte de la anumite organe de stat; cheltuieli de transport privind deplasarea din mun. Chișinău spre or. Strășeni pentru a participa la acțiuni de urmărire penală, pentru a depune cereri, demersuri și plângeri organului de urmărire penală.
În total, prejudiciu material ce poate fi confirmat prin înscrisuri probatorii la momentul depunerii acțiunii constituie 5 061, 45 lei. Gulco Victor a evidențiat că, pe lângă prejudiciul material, prin acțiunile ilegale de atragerea ilegală la răspundere penală, i-a fost cauzat și un imens prejudiciu moral, care constă în acele stări sufletești nesatisfăcătoare, pe care le-a retrăit pe parcursul urmăririi penale în acest proces penal. Astfel, reclamantul a fost suspus de organul de urmărire penală în mod absolut ilegal și neîntemeiat urmăririi penale, în absența careva motive de drept pentru aceasta, a fost supus acțiunilor de urmărire penală, a fost recunoscut în calitate de bănuit, a fost obligat să se prezint la prima cerință a organului de urmărire penală, a fost pus ilegal și neîntemeiat sub 4 învinuire, a fost audiat în calitate de bănuit și învinuit, i s-a aplicat neîntemeiat și ilegal măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara.
Ulterior, s-a aflat ilegal în stare de obligare de nepărăsire a localității pe parcursul a 6 luni, de la 10 martie 2016 până la 19 septembrie 2016, dar de fapt chiar mai mult, deoarece nu a primit nici o înștiințare de la organul de urmărire penală despre scoaterea de sub urmărire penală și clasarea procesului penal până la începutul lunii decembrie 2016, în urma depunerii unei cereri de către avocat la sfârșitul lunii septembrie 2016, prin care a solicitat efectuarea unor anumite acțiuni procesual-penale și scoaterea de sub urmărire penală.
Gulco Victor a declarat că, a fost tratat de către organul de urmărire penală ca un infractor, în pofida faptului că reclamantul are o vârstă înaintată, și că niciodată nu a încălcat legea, este nevinovat, a avut cu Lungu Igor doar relații contractual- civile și acesta a acționat cu rea-credință față de reclamant și față de alte persoane, nu s-a ținut cont de declarațiile reclamantului și prin aceasta reclamantul a fost impus să demonstreze faptul că, este nevinovat. Estimează reclamantul prejudiciul moral în cuantum 50 000 lei. În viziunea reclamantului Procuratura Generală a RM urmează să fie obligată să-i aducă scuze în mod oficial, în scris, în numele statului, pentru faptul atragerii ilegale la răspundere penală și aplicării neîntemeiate față de acesta a măsurii preventive sub formă de obligare de nepărăsire a localității și să fie publicate scuzele respective într-un mijloc de informare în masă.
Prin hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani), cererea de chemare în judecată înaintată de Gulco Victor a fost admisă parțial, fiind dispusă încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al RM în beneficiul lui Gulco Victor suma de 5 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5 061, 45 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală. În rest, pretențiile cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin atragerea ilegală la răspundere penală, precum și obligarea Procuraturii Generale a RM să prezinte scuze oficiale în forma scrisă și prin difuzarea acestor scuze printr-un mijloc de informare în masă, cât și încasarea cheltuielilor legate de judecare prezentei cauze, au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Gulco Victor și menținută hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani). Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, situația din speță cade sub incidența art. 1 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu privire la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din legea menționată, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.
În acest context instanțele au reținut ca relevate la caz prevederile art. 284 alin. (1)-(3) al Codului de procedură penală, care statuează, că scoaterea persoanei de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și finalizare în privința persoanei a oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată, și au 5 reiterat că prin ordonanța din 19 septembrie 2016, Gulco Victor a fost scos de sub urmărire penală, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii de falsificare a probelor în procesul civil unde acesta are calitate de participant la proces. Referitor la suma de 5061 lei pretinsă de reclamant cu titlu de cheltuieli aferente cauzei penale, instanțele au constatat că aceasta este confirmată în totalitate prin probe pertinente și concludente, iar cheltuielile de asistență juridică suportate de Gulco Victor în cadrul urmăririi penale au fost necesare și rezonabile în cuantum pretins de 5000 lei.
În ceea ce ține de solicitarea cu privire la repararea prejudiciului moral, a fost reținut de către instanțe că, pentru recunoașterea reclamantului la 11 decembrie 2015, în calitate de bănuit, și aflarea acestuia sub învinuire în perioada 10 martie 2016 - 19 septembrie 2016, ținând cont de circumstanțele cauzei și durata menținerii reclamantului în această stare, suma prejudiciului moral rezonabil constituie 5000 lei. La stabilirea cuantumului prejudiciului instanțele au luat în considerație faptul că infracțiunea în săvârșirea căreia era încriminat reclamantul Gulco Victor este una ușoară, pedeapsa pentru aceasta fiind de la 850 la 1150 unități convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
Prin urmare, prejudiciul cauzat reclamantului nu a fost determinat atât de iminența condamnării la o perioadă îndelungată de detenție ci de disconfortul psihologic cauzat de acuzațiile ce i-au fost aduse. În ceea ce ține de solicitarea cu privire la obligarea Procuraturii Generale să aducă reclamantului scuze oficiale, instanțele au relevat în hotărârile emise că această pretenție este tardivă, motiv pentru care a fost respinsă. La 04 octombrie 2019 (prin oficiul poștal), Gulco Victor a declarat recurs împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și a hotărârii primei instanțe în partea în care i-au fost respinse pretențiile cu emiterea unei noi hotărâri în această parte de admitere integrală a acțiunii.
În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a interpretat în mod eronat legea precum și a săvârșit alte încălcări care au dus la soluționarea greșită a cauzei. La 25 octombrie 2019, Procuratura Generală al RM a depus o referință la recursul declarat de către Gulco Victor, solicitând considerarea acestuia ca fiind inadmisibil. Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Gulco Victor, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. 6 În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de Gulco Victor, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de apel. Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind admisibil. Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată în cererea de recurs declarată de către Gulco Victor. Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea 7 considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gulco Victor. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Galina Stratulat Svetlana Filincova 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.