2ra-2151/19 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii

2ra-2151/19 — Repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilicite ale OUP, procuraturii (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra–2151/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău (sediul Buiucani), (jud. O. Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, A. Pahopol)

Î N C H E I E R E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

examinând admisibilitatea recursului declarat de Gulco Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către de Gulco

Victor împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura

Generală a RM cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat prin

atragerea ilegală la răspundere penală, obligarea Procuraturii Generale a RM să

prezinte scuze oficiale în forma scrisă și să difuzeze acestor scuze printr-un mijloc

de informare în masă, precum și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Gulco Victor și menținută hotărârea din 22

august 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

con st ată:

La 10 aprilie 2017, Gulco Victor s-a adresat în instanța de judecată cu cerere

împotriva Ministerului Justiției al RM, intervenient accesoriu Procuratura Generală

a RM, solicitând obligarea Procuraturii Generale să aducă reclamantului scuze în

mod oficial, din numele statului, în formă scrisă, precum și obligarea de a difuza

aceste scuze printr-un mijloc de informare în masă; încasarea din contul bugetului

public național în beneficiul cu titlu de prejudiciu material cauzat prin tragere

ilegală la răspundere penală în sumă de 5 061,45 de lei, ce constau din plata pentru

asistență juridică acordată de avocat și pentru cheltuieli poștale, cheltuieli pentru

informația oferită de anumite organe în cadrul cauzei penale; încasarea din contul

bugetului public național cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin tragere ilegală la

răspundere penală în sumă de 50 000 lei; încasarea de la bugetul public național a

cheltuielilor de judecată suportate prezentata cauză civilă.

În motivarea cererii Gulco Victor a indicat că, prin ordonanța Procuraturii

sectorului Centru mun. Chișinău din 24 iulie 2015, a fost dispusă pornirea urmăririi

penale în privința reclamantului în baza art. 310 alin. (1) al Codului penal. Drept

temei pentru pornirea urmăririi penale a servit sesizarea lui Lungu Igor,

administrator al SRL „Monvica”, înregistrată în R-1 al Procuraturii sectorului

Centru, mun. Chișinău, în care acesta a menționat că, Gulco Victor a comis o

1

pretinsă falsificare a probelor în cadrul unei cauze civile examinate de către

Judecătoria Strășeni în perioada anilor 2014-2015. Până la pornirea urmăririi

penale de la Gulco Victor, organul de urmărire penală nu a solicitat nici o

explicație, iar ulterior, după ce urmărirea penală a fost pornită, pe faptul

transmiterii de către reclamant în locațiune, la 11 septembrie 2012, a 4 mijloace de

transport, ce-i aparțin cu drept de proprietate privată SRL „Monvica”.

Despre faptul emiterii ordonanței și pornirea pe ascuns a cauzei penale la 10

iulie 2015, în situația când pricina civilă pornită la acțiunea lui Gulco Victor

împotriva SRL „Monvica” cu privire la încasarea prejudiciului material se afla la

examinare în Colegiul civil a Curții de Apel Chișinău, Gulco Victor a aflat deja în

luna noiembrie 2015, când a început a fi invitat de către organul de urmărire penală

a IP Strășeni pentru audiere.

Până la pornirea urmăririi penale organul de urmărire penală nu a dispus

efectuarea nici a unei acțiuni de urmărire penală, care să-l fi vizat pe Gulco Victor.

Fiind audiat în calitate de bănuit, reclamantul Gulco Victor a depus declarații prin

care a declarat că, nu recunoaște bănuiala imputată de către organul de urmărire

penală și s-a expus cu lux de amănunte în privința tuturor circumstanțelor de fapt și

de drept petrecute între acesta și SRL „Monvica”.

La 05 ianuarie 2016, avocatul Coptu Sergiu acționând din numele lui Gulco

Victor, a depus o cerere în adresa Procuraturii raionului Strășeni, prin care a

solicitat efectuarea unor anumite acțiuni procesual-penale, care sunt menționate în

cerere, în special a fi audiată concubina lui Lungu Igor, pe nume Natalia într-o

anumită calitate și de la ea urmează a fi luate mostre de scris semnături pentru a le

prezenta expertizei. Cererea respectivă a fost remisă de către Procuratura raionului

Strășeni SUP a IP Strășeni spre examinare la data de 15 ianuarie 2016.

În privința cererii respective, organul de urmărire penală în persoana

ofițerului de urmărire penală a SUP IP Strășeni a emis o ordonanță la 18 ianuarie

2016 prin care a dispus admiterea parțială a cererii avocatului Coptu Sergiu și a

menționat că, vor fi efectuate anumite acțiuni procesuale, iar în privința cerinței nr.

2 va decide procurorul deoarece la moment este prematură. În rest nu a menționat

nimic, în care parte se admite cererea și în care parte se respinge cererea

avocatului.

De asemenea, la 05 ianuarie 2016 Gulco Victor a depus o cerere în adresa

Procuraturii Strășeni prin care a solicitat anularea unor acte de procedură penală și

hotărâri procesuale emise în această cauză penală, de asemenea a menționat în

cerere anumite circumstanțe de fapt ale celor întâmplate între reclamant și Lungu

Igor referitor la autobusele închiriate de ultimul de la Gulco Victor ca proprietar.

Cererea respectivă, inițial a fost remisă Procuraturii sectorului Centru, mun.

Chișinău spre examinare, iar ulterior Procuratura sectorului Centru, mun. Chișinău

a expediat cererea respectivă Procuraturii raionului Strășeni spre examinare

conform competenței. Ulterior reclamantul a primit ordonanța emisă de adjunctul

Procurorului raionului Strășeni din 22 februarie 2016, prin care a fost dispusă

respingerea plângerii lui Gulco Victor vizând dezacordul cu modul de

instrumentare a cauzei penale și solicitarea de anulare a ordonanțelor emise.

Reclamantul a considerat necesar de a menționa că, ulterior a fost audiat

suplimentar în calitate de bănuit la 03 martie 2016 de către ofițerul de urmărire

penală din cadrul SUP a IP Strășeni, negând faptul comiterii infracțiunii

2

incriminate. Pentru data de 10 martie 2016, ora 16.00, de către ofițerul de urmărire

penală a fost preconizată efectuarea unei confruntări între Gulco Victor, ca bănuit,

și administratorul SRL „Monvica”, - Lungu Igor, care nu a fost efectuată din

motive necunoscute, însă Gulco Victor cu avocatul său au fost invitați la

Procuratura raionului Strășeni de către ofițerul de urmărire penală, prin

înșelăciune, pentru confruntare, dar de fapt pentru punerea sub învinuire și, prin

ordonanța din data de 10 martie 2016, a fost pus sub învinuire, fiindu-i incriminată

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 310 alin. (1) al Codului penal, falsificarea

probelor în procesul civil de către un participant la proces.

Fiind audiat în calitate de învinuit, Gulco Victor a negat comiterea infracțiunii

incriminate și a explicat succint circumstanțele de fapt ale celor întâmplate între el

și Lungu Igor, în rest susținând declarațiile depuse în calitate de bănuit. La punerea

sub învinuire i s-a aplicat neîntemeiat măsura preventivă sub formă obligare de a

nu părăsi țara pe perioada desfășurării urmăririi penale.

Ulterior, la 16 martie 2016, Gulco Victor a depus o cerere la SUP a IP

Strășeni, în care a menționat faptul că, reieșind din considerentul că, deja organul

de urmărire penală a avansat în efectuarea urmăririi penale și nu ține cont în cadrul

urmăririi penale de anumite aspecte foarte importante pentru efectuarea deplină și

obiectivă a urmăririi penale, aspecte care confirmă nevinovăția reclamantului și,

având în vedere faptul că organul de urmărire penală se axa numai pe faptul că,

conform concluziei expertizei, semnătura din cele 4 contracte de locațiune și din

actele de predare-primire, chipurile, nu a fost efectuată de către Lungu Igor, ci de

către o altă persoană, dar nu a fost efectuată și nici nu putea fi efectuată de către

Gulco Victor personal și în scopul confirmării poziției sale, Gulco Victor a solicitat

a anexa la materialele cauzei penale anumite înscrisuri, în număr de 22 acte pe mai

multe file.

La cererea respectivă Gulco Victor a primit răspuns la data de 23 martie 2016,

la care a fost anexată ordonanța ofițerului de urmărire penală din cadrul SUP a IP

Strășeni din 21 martie 2016, prin care s-a a admis parțial cererea, însă în partea

motivată a ordonanței nu se menționează nimic faptul în ce parte se admite cererea

și în ce parte se respinge, pur și simplu se menționează faptul că vor fi efectuate

parțial acțiunile de urmărire penală, dar care anume vor fi efectuate și care nu vor

fi efectuate nu se menționează. Astfel, a fost pronunțată o ordonanță practic

nemotivată.

Ulterior, la 06 iunie 2016, avocatul Coptu Sergiu a depus o cerere în adresa

Procurorului raionului Strășeni, în care a indicat toate încălcările comise și a

solicitat să dea anumite indicații organului de urmărire penală pentru a fi efectuate

toate actele de procedură și acțiunile procesual-penale menționate de Gulco Victor

în cererile anterioare. După investigarea acestor circumstanțe de fapt și de drept, și

efectuarea acțiunilor de urmărire penală, avocatul a solicitat ca organul Procuraturii

raionului Strășeni să emită o ordonanță cu privire la scoaterea lui Gulco Victor de

sub urmărire penală și clasarea procesului penal din motivul lipsei faptului

infracțiunii și a elementelor infracțiunii. Prin cererea din 06 iunie 2016, avocatul

Coptu Sergiu a solicitat de la Procuratura raionului Strășeni anexarea la materialele

cauzei penale a hotărârilor judecătorești pronunțate în cauza penală cu privire la

învinuirea lui Cecan Stepan și Larisei Cecan, ce a fost pornită de Procuratura

raionului Strășeni și care după circumstanțele de fapt este identic cu această cauză

3

penală, deoarece este vorba despre faptul prezentării de către aceste 2 persoane a

unui înscris, chipurile, cu elemente de falsificare în instanța de judecată în cadrul

examinării unei pricini civile cu privire la încasarea unei sume de bani în temeiul

acestui înscris pretins a fi falsificat și care, până la sfârșit, s-a finisat cu emiterea

unei sentințe de achitare, din motivul lipsei în acțiunile lor a elementelor

componenței de infracțiune incriminate. La cererea respectivă, avocatul a primit un

răspuns de la Procuratura raionului Strășeni, prin care i s-a comunicat faptul că,

actele prezentate se anexează la materialele cauzei penale.

De asemenea, tot la 06 iunie 2016, avocatul Coptu Sergiu a mai depus o

cerere în adresa Procuraturii raionului Strășeni, prin care a comunicat faptul că, în

asemenea situație de fapt și de drept, în calitate de avocat a depus interpelare în

adresa ÎS „REGISTRU”, Direcția Principală Înmatriculare a Transportului Auto și

Calificare a Transportului Auto în privința eliberării informației și copiei actelor

juridice - contracte de locațiune, acte de predare-primire ș.a. prin care SRL

„Monvica” în persoana directorului Lungu Igor a primit în locațiune de la alte

persoane fizice anumite mijloace de transport.

Prin răspunsul ÎS „REGISTRU” din 26 aprilie 2016 avocatul a primit un set

de acte autentificate de organ, și respectiv, a fost solicitată anexarea acestora la

materialele cauzei penale.

Ulterior reclamantul a fost invitat de ofițerul de urmărire penală, care i-a

comunicat un raport de expertiză, din care reiese că, semnăturile în cele 4 contracte

de locațiune încheiate de SRL „Monvica” cu Gulco Victor, din numele

administratorului acestei societăți, au fost executate probabil de către soția sau

concubina acestuia, - Butu Natalia. Astfel, prin aceasta se confirmă faptul că, cele

4 contracte de locațiune au un caracter legitim și nu sunt false. Astfel, prin

atragerea ilegală, Gulco Victor consideră că, i-a fost cauzat atât prejudiciu

material, cât și moral.

Reclamantul a mai menționat că, prejudiciul material ce i-a fost cauzat constă

din: plata pentru asistența juridică acordată de avocat în cadrul urmăririi penale în

mărime de 5 000 lei conform condițiilor contractului de asistență juridică cu

avocatul și conform bonurilor de plată; privarea ilegală de dreptul de a munci,

deoarece a fost sustras de la muncă permanent prin citările la organul de urmărire

penală; cheltuielile poștale privind expedierea diferitor cereri și demersuri, plângeri

în adresa organului de urmărire penală, prin interpelarea diferitor informații și acte

de la anumite organe de stat; cheltuieli de transport privind deplasarea din mun.

Chișinău spre or. Strășeni pentru a participa la acțiuni de urmărire penală, pentru a

depune cereri, demersuri și plângeri organului de urmărire penală. În total,

prejudiciu material ce poate fi confirmat prin înscrisuri probatorii la momentul

depunerii acțiunii constituie 5 061, 45 lei.

Gulco Victor a evidențiat că, pe lângă prejudiciul material, prin acțiunile

ilegale de atragerea ilegală la răspundere penală, i-a fost cauzat și un imens

prejudiciu moral, care constă în acele stări sufletești nesatisfăcătoare, pe care le-a

retrăit pe parcursul urmăririi penale în acest proces penal. Astfel, reclamantul a fost

suspus de organul de urmărire penală în mod absolut ilegal și neîntemeiat urmăririi

penale, în absența careva motive de drept pentru aceasta, a fost supus acțiunilor de

urmărire penală, a fost recunoscut în calitate de bănuit, a fost obligat să se prezint

la prima cerință a organului de urmărire penală, a fost pus ilegal și neîntemeiat sub

4

învinuire, a fost audiat în calitate de bănuit și învinuit, i s-a aplicat neîntemeiat și

ilegal măsura preventivă sub formă de obligare de a nu părăsi țara. Ulterior, s-a

aflat ilegal în stare de obligare de nepărăsire a localității pe parcursul a 6 luni, de la

10 martie 2016 până la 19 septembrie 2016, dar de fapt chiar mai mult, deoarece

nu a primit nici o înștiințare de la organul de urmărire penală despre scoaterea de

sub urmărire penală și clasarea procesului penal până la începutul lunii decembrie

2016, în urma depunerii unei cereri de către avocat la sfârșitul lunii septembrie

2016, prin care a solicitat efectuarea unor anumite acțiuni procesual-penale și

scoaterea de sub urmărire penală.

Gulco Victor a declarat că, a fost tratat de către organul de urmărire penală ca

un infractor, în pofida faptului că reclamantul are o vârstă înaintată, și că niciodată

nu a încălcat legea, este nevinovat, a avut cu Lungu Igor doar relații contractual-

civile și acesta a acționat cu rea-credință față de reclamant și față de alte persoane,

nu s-a ținut cont de declarațiile reclamantului și prin aceasta reclamantul a fost

impus să demonstreze faptul că, este nevinovat. Estimează reclamantul prejudiciul

moral în cuantum 50 000 lei.

În viziunea reclamantului Procuratura Generală a RM urmează să fie obligată

să-i aducă scuze în mod oficial, în scris, în numele statului, pentru faptul atragerii

ilegale la răspundere penală și aplicării neîntemeiate față de acesta a măsurii

preventive sub formă de obligare de nepărăsire a localității și să fie publicate

scuzele respective într-un mijloc de informare în masă.

Prin hotărârea din 22 august 2017 a Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani),

cererea de chemare în judecată înaintată de Gulco Victor a fost admisă parțial,

fiind dispusă încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al RM în beneficiul lui Gulco Victor suma de 5 000 lei cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 5 061, 45 lei cu titlu de prejudiciu material cauzat prin

atragerea ilegală la răspundere penală.

În rest, pretențiile cu privire la repararea prejudiciului material și moral cauzat

prin atragerea ilegală la răspundere penală, precum și obligarea Procuraturii

Generale a RM să prezinte scuze oficiale în forma scrisă și prin difuzarea acestor

scuze printr-un mijloc de informare în masă, cât și încasarea cheltuielilor legate de

judecare prezentei cauze, au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Gulco Victor și menținută hotărârea din 22 august 2017 a

Judecătoriei Chișinău (sediul Buiucani).

Pentru a decide astfel, instanțele ierarhic inferioare au reținut că, situația din

speță cade sub incidența art. 1 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 cu privire

la modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești. Astfel, în

conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) lit. a) din legea menționată, este

reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma

reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de

declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală.

În acest context instanțele au reținut ca relevate la caz prevederile art. 284

alin. (1)-(3) al Codului de procedură penală, care statuează, că scoaterea persoanei

de sub urmărirea penală este actul de reabilitare și finalizare în privința persoanei a

oricăror acțiuni de urmărire penală în legătură cu fapta anterior imputată, și au

5

reiterat că prin ordonanța din 19 septembrie 2016, Gulco Victor a fost scos de sub

urmărire penală, pe motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii de

falsificare a probelor în procesul civil unde acesta are calitate de participant la

proces.

Referitor la suma de 5061 lei pretinsă de reclamant cu titlu de cheltuieli

aferente cauzei penale, instanțele au constatat că aceasta este confirmată în

totalitate prin probe pertinente și concludente, iar cheltuielile de asistență juridică

suportate de Gulco Victor în cadrul urmăririi penale au fost necesare și rezonabile

în cuantum pretins de 5000 lei.

În ceea ce ține de solicitarea cu privire la repararea prejudiciului moral, a fost

reținut de către instanțe că, pentru recunoașterea reclamantului la 11 decembrie

2015, în calitate de bănuit, și aflarea acestuia sub învinuire în perioada 10 martie

2016 - 19 septembrie 2016, ținând cont de circumstanțele cauzei și durata

menținerii reclamantului în această stare, suma prejudiciului moral rezonabil

constituie 5000 lei.

La stabilirea cuantumului prejudiciului instanțele au luat în considerație faptul

că infracțiunea în săvârșirea căreia era încriminat reclamantul Gulco Victor este

una ușoară, pedeapsa pentru aceasta fiind de la 850 la 1150 unități convenționale

sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore în

ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a

exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani. Prin urmare, prejudiciul

cauzat reclamantului nu a fost determinat atât de iminența condamnării la o

perioadă îndelungată de detenție ci de disconfortul psihologic cauzat de acuzațiile

ce i-au fost aduse.

În ceea ce ține de solicitarea cu privire la obligarea Procuraturii Generale să

aducă reclamantului scuze oficiale, instanțele au relevat în hotărârile emise că

această pretenție este tardivă, motiv pentru care a fost respinsă.

La 04 octombrie 2019 (prin oficiul poștal), Gulco Victor a declarat recurs

împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

acesteia și a hotărârii primei instanțe în partea în care i-au fost respinse pretențiile

cu emiterea unei noi hotărâri în această parte de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei a

interpretat în mod eronat legea precum și a săvârșit alte încălcări care au dus la

soluționarea greșită a cauzei.

La 25 octombrie 2019, Procuratura Generală al RM a depus o referință la

recursul declarat de către Gulco Victor, solicitând considerarea acestuia ca fiind

inadmisibil.

Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu

materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat

de către Gulco Victor, neîntemeiat și care urmează a fi considerat inadmisibil, din

considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă.

6

În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei

curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al

Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că

reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură civilă, în

sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și

argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică

la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta

necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.

În speță, însă criticile invocate de Gulco Victor, nu pot duce la admisibilitatea

recursului, ori acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 al Codului de

procedură civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii

circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de

apel.

Acest fapt denotă caracterul declarativ a recursului, fiind lipsit de esență, care

evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de

apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere

faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de

legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului

strict prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.

Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de

nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la

o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează.

Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul

acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit

identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind

admisibil.

Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este

evidențiată în cererea de recurs declarată de către Gulco Victor.

Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea

7

considerării recursului ca fiind admisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale

Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gulco Victor.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Galina Stratulat

Svetlana Filincova

8