2ra-161/20 — repararea prejudiciului material

2ra-161/20 — repararea prejudiciului material (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

dosar nr. 2ra-161/2020

prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, judecător: (V. Chisilița)

instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău judecători: (V. Cotorobai, I. Țurcan, M. Anton)

Î N C H E I E R E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului declarat de Societatea pe Acțiuni

“Banca de Economii” în proces de lichidare,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe

Acțiuni “Banca de Economii” în proces de lichidare împotriva Ivan Petrov,

intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Vesi”, în procedura

falimentului, notarul public Corina Zara, notarul public Oleg Gladîș și Maria

Petrova cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care s-a respins apelul declarat de Societatea pe Acțiuni “Banca de Economii” în

proces de lichidare și s-a menținut hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani,

c o n s t a t ă :

La 24 martie 2017, SA “Banca de Economii” în proces de lichidare, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Ivan Petrov, intervenienți accesorii

Societatea cu Răspundere Limitată „Vesi”, în procedura falimentului, notarul

public Corina Zara, notarul public Oleg Gladîș și Maria Petrova cu privire la

repararea prejudiciului material.

În motivarea acțiunii, reclamanta SA “Banca de Economii” în proces de

lichidare, a indicat că la 22 aprilie 2010 a încheiat cu SRL „Vesi” contractul de

credit nr. 06-06/1/21, iar la 13 august 2010 contractul de credit în tranșe nr. 06-

06/1/53, iar rambursarea creditelor respective a fost asigurată prin încheierea

1

contractului de ipotecă nr. 06-06/l/21-g3 din 31 mai 2010 cu acordurile adiționale

la acesta, prin care s-a grevat cu drept de gaj construcția locativă (casa de locuit)

amplasată în mun. Chișinău, str. xxxxxx, nr. 124, înregistrată în Registrul bunurilor

imobile cu numărul cadastral xxxxxxx, cu construcțiile auxiliare neautorizate,

proprietar al imobilului locativ în cauză fiind Ivan Petrov și soția sa Lidia Axtman.

Reclamanta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a menționat că la

încheierea contractului de ipotecă nominalizat pârâtul Ivan Petrov nu a înștiințat

creditorul gajist despre deținerea de către debitorul gajist a obiectului gajat în

proprietate comună în devălmășie împreună cu soția sa Lidia Axtman, motiv

pentru care consideră că nedeclararea informației date la încheierea contractului de

ipotecă nr. 06-06/1/21 -g3 din 31 mai 2010, semnat doar în numele unui

coproprietar contravine prevederilor legislației în vigoare, și anume dispozițiilor

art. 369 Cod civil, art. 19 și art. 21 Codul familiei și art. 50 alin. (4) al Legii cu

privire la notariat, ce prevede că răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării

bunului înstrăinat (gajat) sub interdicție (sechestru, arest, gaj), comunicarea

prețului nereal al bunului, altor date eronate sau prezentarea de documente false

(nevalabile) în procesul încheierii actului juridic o poartă partea vinovată.

Reclamanta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare consideră că

notarul public Corina Zara a autentificat încheierea contractului de ipotecă nr. 06-

06/1/21 -g3 din 31 mai 2010 cu acordurile adiționale nr. 01 și nr. 03 la acesta din

04 iunie 2010 și, respectiv, din 16 mai 2011, iar notarul public Oleg Gladîș a

autentificat încheierea acordului adițional nr. 02 din 13 august 2010 la același

contract, așa cum prevede art. 11 alin. (1) al Legii cu privire la ipotecă, iar urmare

a nedeclarării reclamantei și notarilor publici de către pârât a faptului dispunerii de

dreptul de proprietate comună în devălmășie împreună cu soția sa Lidia Axtman în

privința imobilului grevat cu ipotecă, banca nu a reușit să-și satisfacă creanța sa din

contul bunului ipotecat.

Reclamanta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a afirmat că

imposibilitatea valorificări bunului ipotecat rezultă din emiterea hotărârii din

18 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, prin care a fost

respinsă cererea de chemare în judecată depusă de SA „Banca de Economii”

împotriva lui Ivan Petrov privind transmiterea silită în posesia băncii a bunurilor

ipotecate și admisă cererea de chemare în judecată a intervenientului principal

Lidia Axtman, înaintată împotriva băncii, prin care aceasta a solicitat declararea

nulității contractului de ipotecă nr. 06 - 06/1/21 -g3 din 31 mai 2010, astfel încât

reclamanta a fost lipsită de o garanție sigură a executării obligațiilor debitorului

SRL „Vesi”.

Reclamanta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a invocat că

cauzarea prejudiciului și cuantumul acestuia se confirmă prin faptul imposibilității

încasării acestuia în ordine prioritară, asigurată creditorilor gajiști, drept urmare a

aflării SRL „Vesi” în procedură de insolvabilitate, circumstanță confirmată prin

pronunțarea hotărârii Curții de Apel Chișinău nr. 2c-421/2012 din 21 decembrie

2012, devenită definitivă și irevocabilă, precum și prin raportul de evaluare nr.

090/2-10/e din 28 mai 2010 pregătit de compania de evaluare licențiată CI

„Ratmir” SRL, conform căruia valoarea de piață a bunului gajat constituie suma de

2

4015530 lei, valoare reflectată ca valoarea bunului imobil la pct. 1.3 al contractului

de ipotecă în cauză.

Reclamanta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a solicitat

admiterea acțiunii, încasarea de la Ivan Petrov în beneficiul său a prejudiciului

cauzat în mărime de 4015530 lei.

Prin hotărîrea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, a fost respinsă cererea de chemare în judecată SA “Banca de Economii”

în proces de lichidare împotriva Ivan Petrov, intervenienți accesorii SRL „Vesi”,

în procedura falimentului, notarul public Corina Zara, notarul public Oleg Gladîș și

Maria Petrova cu privire la repararea prejudiciului material.

Prin decizia din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de SA “Banca de Economii” în proces de lichidare și s-a menținut

hotărârea din 13 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată SA “Banca de Economii” în proces de

lichidare împotriva Ivan Petrov, intervenienți accesorii SRL „Vesi”, în procedura

falimentului, notarul public Corina Zara, notarul public Oleg Gladîș și Maria

Petrova cu privire la repararea prejudiciului material.

În susținerea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că la 22 aprilie 2010

BC „Banca de Economii” SA și SRL „Vesi” au încheiat contractul de credit nr. 06-

06/1/21, iar la 13 august 2010 acestea au încheiat contractul de credit în tranșe nr.

06-06/1/53, în baza cărora apelanta a acordat debitorului credite cu dobândă,

rambursarea cărora a fost asigurată prin încheierea de către apelantă și intimat a

contractului de ipotecă nr. 06- 06/1/21-g3 din 31 mai 2010 cu acordurile adiționale

la acesta, prin care s-a grevat cu drept de gaj construcția locativă (casa de locuit),

amplasată în mun. Chișinău, str. xxxxxx, nr. 124, înregistrată în Registrul bunurilor

imobile cu numărul cadastral xxxxxxx, cu construcțiile auxiliare neautorizate.

Contractul de ipotecă nr. 06-06/1/21 -g3 din 31 mai 2010, cu acordurile adiționale

nr. 1 din 03 iunie 2010, nr. 2 din 13 august 2010 și nr. 3 din 16 mai 2011, au fost

semnate în numele lui Petrov Ivan de către Maria Petrova, care acționa în bază de

procură. Prin hotărârea din 21 decembrie 2012 a Curții de Apel Chișinău a fost

intentată procedura de insolvabilitate față de SRL „Vesi”. Prin cererea de validare

a creanței, BC „Banca de Economii” SA a solicitat validarea creanței față de SRL

„Vesi” în sumă de 12 143 669, 33 lei; 5 624 852, 35 dolari SUA și 304 008, 96

Euro. Conform tabelului de creanțe consolidat, creanța BC „Băncii de Economii”

SA în sumă de 12 143 669, 33 lei; 5 624 852, 35 dolari SUA și 304 008, 96 Euro a

fost validată.

Prin hotărârea din 18 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de reclamanta Lidia Axtman

împotriva „Băncii de Economii” S.A, „Roșeau Alliance” LLP, Ivan Petrov, Maria

Petrov și administratorul insolvabilității Grigorii Hanganu și a fost declarat nul

contractul de ipotecă nr. 06-06/1/2 l-g3, din 31 mai 2010, încheiat de Ivan Petrov,

reprezentat în baza de procură de Maria Petrov, și „Banca de Economii” S.A,

autentificat de notarul Corina Zara cu nr. 2721, înregistrat la OCT Chișinău la data

de 01 iunie 2010, pentru bunul imobil - casa de locuit individuală cu suprafața de

89,70 m.p., cu numărul cadastral xxxxxxx, construcția accesorie cu suprafața de

3

15,00 m.p. cu numărul cadastral xxxxxxxxxx și acordul adițional nr. 1 la contractul

de ipotecă nr. 06-06/1/21 -g3 din 31 mai 2010, autentificat de notarul Corina Zara

cu nr. 2833 la 03 iunie 2010, înregistrat la OCT Chișinău la 04 iunie 2010 și a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea depusă de BC „Banca de Economii” SA „Rossau

Alliance” LLP împotriva lui Ivan Petrov privind transmiterea silită în posesie a

bunurilor ipotecate.

Instanța de apel a invocat prevederile art. 14 alin. (1-2), 1398 alin. (1) Cod

civil (în redacția în vigoare la data adresării în instanță), în care este spitulat că

persoana lezată într-un drept al ei poate cere repararea integrală a prejudiciului

cauzat astfel. Se consideră prejudiciu cheltuielile pe care persoana lezată într-un

drept al ei le-a suportat sau urmează să le suporte la restabilirea dreptului încălcat,

pierderea sau deteriorarea bunurilor sale (prejudiciu efectiv), precum și beneficiul

neobținut prin încălcarea dreptului (venitul ratat). Cel care acționează față de altul

în mod ilicit, cu vinovăție este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în

cazurile prevăzute de lege, și prejudiciul moral cauzat prin acțiune sau omisiune.

Din dispozițiile acestor norme instanța de apel a dedus că răspunderea

delictuală civilă survine cu condiția întrunirii cumulative a tuturor elementelor

constitutive a acestei categorii de răspundere, și anume fapta ilicită, vinovăția (dacă

contrariul nu este expres prevăzut de Lege), consecințele prejudiciabile și legătura

cauzală între acestea.

La caz, instanța de apel a reținut că lipsesc probele ce ar dovedi comiterea de

către intimat a vreunei fapte ilicite cu vinovăție în raport cu apelanta în contextul în

care intimatul nu a participat direct la încheierea contractului de ipotecă sus-

indicat, astfel încât necomunicarea informațiilor referitoare la deținerea de către un

terț a dreptului de coproprietate asupra bunului ipotecat nu poate fi imputat

acestuia, inclusiv în contextul în care apelanta nu a probat că a întreprins toate

măsurile posibile pentru determinarea tuturor drepturilor asupra bunului ce urma a

fi ipotecat.

Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind eronate argumentele apelantei cu

trimitere la prevederile art. 369 Cod civil, art. 19 și art. 21 Codul familiei și art. 50

alin. (4) al Legii cu privire la notariat, deoarece la încheierea contractului respectiv

nu a fost comunicat prețul nereal al bunului sau alte date eronate, nu au fost

prezentate documente false și nu au tăinuite informații că bunul s-ar afla sub

interdicții (sechestru, arest, gaj).

Instanță de apel a apreciat ca fiind nefondate trimiterile apelantei la hotărârea

din 18 noiembrie 2014 a Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău, deoarece prin

aceasta nu s-a constatat că intimatul ar fi admis vre-o faptă ilicită în raport cu

apelanta, interpretările oferite de aceasta din urmă hotărârii nominalizate fiind,

astfel, eronate.

De asemenea, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei atribuirii de

către apelantă a valorii bunurilor ipotecate la categoria consecințelor prejudiciabile

în contextul în care valoarea evaluată a bunului imobil la încheierea contractului de

ipotecă nu reprezintă valoarea reală ce ar fi acoperit creanța apelantei în cazul

exercitării dreptului de ipotecă, inclusiv în virtutea fluctuațiilor pe piața imobiliară,

iar secund instanța reține că intimatul, care nu are și calitatea de fidejusor, nu poate

4

acoperi creanța apelantei față de SRL „Vesi” în condițiile în care apelanta a obținut

validarea creanțelor sale față de această societate în cadrul procesului de

insolvabilitate, ce nu s-a finalizat încă (contrariul nefiind probat), astfel încât suma

respectivă (valoarea ipotecii) nu poate fi apreciată ca fiind prejudiciu în contextul

incertitudinii referitoare la stingerea acesteia în cadrul procesului de insolvabilitate

intentat împotriva debitorului, inclusiv prin prisma institutului răspunderii

subsidiare.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond a elucidat pe deplin

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei și a emis o hotărâre legală și

întemeiată, instanța de apel a ajuns la concluzia de a respinge apelul declarat de SA

“Banca de Economii” în proces de lichidare cu menținerea hotărârii instanței de

fond.

La 18 noiembrie 2019, SA “Banca de Economii” în proces de lichidare, a

depus recurs împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi hotărârii de admitere a acțiunii

depuse de SA “Banca de Economii” în proces de lichidare.

În motivarea cererii de recurs recurenta SA “Banca de Economii” în proces

de lichidare, a indicat că nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, le consideră vădit ilegale și neîntemeiate, deoarece instanța de apel

la pronunțarea deciziei nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a cauzei, a lăsat fără apreciere probele prezentate de părți, a

interpretat în mod eronat legea, a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia

dreptului.

Recurenta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a indicat că a

acordat la SRL „Vesi” credit conform contractului de credit nr. 06-06/1/21 din

22 aprilie 2010 și contractului de credit în tranșe nr. 06-06/1/53 din 13 august

de ipotecă nr. 06- 6/1/21-g3 din 31 mai 2010 cu acordurile adiționale la aceasta,

prin care s-a grevat cu drept de gaj construcția locativă (casa de locuit), amplasată

pe adresa mun. Chișinău, str. Xxxxxxx, nr. 124, înregistrată în Registrul bunurilor

imobile cu nr. cadastral xxxxxxx, cu construcțiile auxiliare neautorizate. Proprietar

al imobilului locativ în cauză era Ivan Petrov și soția sa Lidia Axtman.

Recurenta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a mai indicat că la

încheierea contractului de ipotecă, intimatul Ivan Petrov cu rea-credință nu a

înștiințat creditorul gajist BC “Banca de Economii” SA despre deținerea de către

debitorul gajist a obiectului gajat în proprietate comună în devălmășie împreună cu

soția sa Lidia Axtman. Nedeclararea informației date la încheierea contractul de

ipotecă nr. 06-06/1/21-g3 din 31 mai 2010 semnat doar în numele unui co-

proprietar contravenea prevederilor legislației în vigoare, or, conform prevederilor

art. 369 alin. (2) din Codul Civil în vigoare la momentul încheierii contractului de

ipotecă „pentru actele de dispoziție asupra bunurilor imobile proprietate comună în

devălmășie este necesar acordul scris al tuturor coproprietarilor devălmași”.

Recurenta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a invocat

prevederile art. 19 din Codul familiei, în care este stipulat că bunurile dobîndite de

5

către soți în timpul căsătoriei sînt supuse regimului proprietății în devălmășie.

Regimul legal al bunurilor soților acționează în măsura în care nu este modificat de

contractul matrimonial. Soții, de comun acord, posedă, folosesc și dispun de

bunurile comune. Fiecare dintre soți este în drept să încheie convenții prin care să

dispună de bunurile comune, cu excepția bunurilor imobile, acordul celuilalt soț

fiind prezumat.

Recurenta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a menționat că

prin nedeclararea creditorului gajist BC „Banca de Economii” SA și notarilor

publici a faptului dispunerii de dreptul de proprietate asupra construcției locative

(casei de locuit), amplasate pe adresa mun. Chișinău, str. xxxxxx, nr. 124,

înregistrate în Registrul bunurilor imobile cu nr. cadastral xxxxxxx, cu obiecte

accesorii, și prin încheierea în privința imobilului în cauză a unui act juridic de

dispoziție, intimatul Ivan Petrov a încălcat prevederile imperative ale legislației în

vigoare. Vinovăția/rea-credința intimatului Ivan Petrov de neaducere la cunoștința

creditorului gajist Banca de Economii S.A. și notarilor publici a faptului

apartenenței casei de locuit de pe adresa mun. Chișinău, str. xxxxxx, nr. 124

câtorva proprietari devălmași inclusiv prin neprezentarea actelor certificatoare

respective, vine, totodată în contradicție și cu prevederile art. 50 alin. (4) din Legea

nr. 1453 - XV din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, care prevede că

răspunderea pentru tăinuirea faptului aflării bunului înstrăinat (gajat) sub

interdicție (sechestru, arest, gaj), comunicarea prețului nereal al bunului, altor date

eronate sau prezentarea de documente false (nevalabile) în procesul încheierii

actului juridic o poartă partea vinovată.

Recurenta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare a menționat că

cauzarea prejudiciului se confirmă prin faptul imposibilității încasării acestuia în

ordinea prioritară, asigurată creditorilor gajiști, drept urmare a aflării SRL „Vesi”

în procedură de insolvabilitate, circumstanță, ce se confirmă prin pronunțarea

hotărârii Curții de Apel Chișinău din 21 decembrie 2012, precum și prin raportul

de evaluare nr. 090/2 - 10/E din 28 mai 2010, perfectat de către compania de

evaluare licențiată C.I. „Ratmir” SRL, conform căruia valoarea de piață a bunului

gajat (casă de locuit cu construcții accesorii neautorizate) constituie suma în

mărime de 4 015 530 lei, valoare reflectată ca valoarea bunului ipotecat la p. 1.3 al

contractului de ipotecă în cauză.

Recurenta SA “Banca de Economii” în proces de lichidare consideră că este

eronată concluzia instanței de apel privind lipsa probelor ce ar dovedi comiterea de

către intimat a vreunei fapte ilicite cu vinovăție în raport cu Banca de Economii SA

în proces de lichidare în contextul în care intimatul nu a participat direct la

încheierea contractului de ipotecă litigios, astfel încât necomunicarea informațiilor

referitor la deținerea de către un terț a dreptului de coproprietate asupra bunului

ipotecat nu poate fi imputat acestuia, inclusiv în contextul în care apelanta nu a

probat că a întreprins toate măsurile posibile pentru determinarea tuturor

drepturilor asupra bunului ce urma a fi ipotecat, or, reaua credință a intimatului

Ivan Petrov derivă din nedeclararea cu rea-credință în fața notarilor publici a

faptului deținerii cu drept de proprietate comună în devălmășie cu coproprietarul

Lidia Axtman a bunului propus în ipotecă, în vederea asigurării creditului acordat

6

debitorului SRL „Vesi”.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

După cum denotă materialele cauzei, copia deciziei motivate din

03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la

proces la data de 07 noiembrie 2019, prin intermediul poștei electronice (f.d. 151,

vol. II), fiind recepționată de recurenta SA “Banca de Economii” în proces de

lichidare la data de 07 noiembrie 2019, fapt indicat expres în cererea de recurs (f.d.

155).

În aceste circumstanțe, instanța de recurs precizează că recursul, a fost depus

de SA “Banca de Economii” în proces de lichidare, la data de 18 noiembrie 2019,

cu respectarea termenului prevăzut la art. 434 Cod de procedură civilă.

La 09 decembrie 2019, în adresa intimatul Ivan Petrov, intervenienți

accesorii SRL „Vesi”, în procedura falimentului, notarul public Corina Zara,

notarul public Oleg Gladîș și Maria Petrova a fost expediată copia recursului

declarat de SA “Banca de Economii” în proces de lichidare, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii referinței.

La 11 ianuarie 2020 Ivan Petrov, reprezentat de avocatul Andrei Iosip, a

depus referință prin care a solicitat declararea recursului inadmisibil.

Intervenienți accesorii SRL „Vesi”, în procedura falimentului, notarul public

Corina Zara, notarul public Oleg Gladîș și Maria Petrova nu și-au valorificat

dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe în termenul stabilit.

Examinând temeiurile recursului declarat de SA “Banca de Economii” în

proces de lichidare, în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul este inadmisibil.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de SA “Banca de Economii” în

proces de lichidare, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2),

7

(3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat de SA “Banca de Economii”

în proces de lichidare, se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de

către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială, sau aplicarea eronată a

normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul, exercitat conform

secțiunii a II-a, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în

fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute la art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, Completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel.

Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii, sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii, doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor, stabilite în art. 130 Cod de procedură

civilă. Din recursul declarat de SA “Banca de Economii” în proces de lichidare, nu

rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului,

25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera inadmisibil recursul declarat de SA “Banca de Economii” în proces de

lichidare.

În conformitate cu art. art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

8

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Societatea pe Acțiuni “Banca de

Economii” în proces de lichidare, împotriva deciziei din 03 octombrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă

de Societatea pe Acțiuni “Banca de Economii” în proces de lichidare împotriva

Ivan Petrov, intervenienți accesorii Societatea cu Răspundere Limitată „Vesi”, în

procedura falimentului, notarul public Corina Zara, notarul public Oleg Gladîș și

Maria Petrova cu privire la repararea prejudiciului material.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

Judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

9