2ra-1357/16 — constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil

Prima instanță: Judecătoria Buiucani mun. Chișinău Dosarul nr. 2ra-1357/16 Judecător: D. Dulghieru Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău Judecători: N. Vascan, V. Negru, E. Fistican Î N C H E I E R E 15 iunie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Dumitru Mardari, Ion Druță examinând chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de către Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii” în proces de lichidare, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii” împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2016, prin care s-a respins apelul declarat de către avocatul Sidorenco Maxim în interesele Societății pe Acțiuni „Banca de Economii” și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Buiucani mun.

Chișinău din 10 noiembrie 2015, c o n s t a t ă La 23 iulie 2015, „Banca de Economii” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinarea cauzei în termen rezonabil. În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta a indicat că, la 24 mai 2013, a depus la Judecătoria Ceadîr-Lunga cerere de chemare în judecată împotriva lui Marinov Grigorii, Tiscenco Elena, Sarivan Lidia cu privire la exercitarea dreptului de gaj. Temeiul depunerii cererii de chemare în judecată este neonorarea de către Societatea cu răspundere limitată „Saturn” a obligațiilor aferente contractului de credit nr. 2 din 17 noiembrie 2011, rambursarea căruia a fost garantată prin instituirea ipotecii asupra casei de locuit și terenului aferent din str. Miciurin, 4, or.

Ceadîr-Lunga. Prin încheierea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 27 mai 2013, nu s-a dat curs cererii de chemare în judecată, iar prin încheierea din 17 iunie 2013, cererea a fost primită spre examinare în legătură cu înlăturarea neajunsurilor cererii. Prin încheierea din 18 iunie 2013, a fost suspendat procesul în legătură cu delegarea unei instanțe judecătorești străine a sarcinii de înmânare Lidiei Sarivan, care locuiește în or. Odessa, Ucraina, a copiei cererii de chemare în judecată și materialelor anexate.

La 14 mai 2014, s-a primit spre examinare acțiunea reconvențională depusă de Tișcenco Elena și Marinov Grigorii cu privire la declararea nulității acordului adițional nr. 6 din 17 noiembrie 2011 la contractul de ipotecă nr. 43-a din 22 decembrie 2006. A mai indicat reclamanta că, prin hotărârea Judecătoriei Ceadîr-Lunga din 13 noiembrie 2014, s-a admis acțiunea băncii, s-a transmis silit în posesia băncii - casa de locuit și terenul aferent din str. Miciurin, 4, or. Ceadîr-Lunga pentru comercializarea ulterioară silită, au fost evacuate persoanele din imobil și s-a respins acțiunea reconvențională a Elenei Tișcenco și Marinov Grigorii. Tișcenco Elena a contestat cu apel hotărârea primei instanțe, care a fost admis prin decizia Curții de Apel Comrat din 05 mai 2015, cu restituirea pricinii la rejudecare pe motivul neantrenării în proces a persoanelor ale căror drepturi au fost atinse.

La 11 iunie 2015, a fost numită ședința de pregătire a pricinii spre examinare, la care reprezentantul băncii nu s-a prezentat pe motiv că era antrenat în alt proces, ședința fiind amânată pentru 01 iulie 2015, fiind antrenați în proces Eldar Tișcenco, Marat Tișcenco și Olga Tișcenco. De la data adresării în instanță s-a scurs o perioadă de 2 ani, însă până în prezent nu a fost adoptată o hotărâre judecătorească definitivă. S-a invocat faptul că termenul rezonabil de examinare a cauzei a fost depășit din cauza erorilor procedurale comise de instanța de fond la examinarea cauzei și amânării nejustificate a ședințelor de judecată. Solicită reclamanta - Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii”, constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cererii de chemare în judecată depusă împotriva lui Marinov Grigorii, Tișcenco Elena și Sarivan Lidia cu privire la exercitarea dreptului de gaj.

Prin hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 noiembrie 2015, s-a respins ca fiind neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe acțiuni „Banca de Economii” împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea cauzei în termen rezonabil. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 martie 2016, a fost respins apelul declarat de avocatul Sidorenco Maxim în interesele SA „Banca de Economii” și a fost menținută hotărârea Judecătoriei Buiucani mun. Chișinău din 10 noiembrie 2015. Nefiind de acord cu decizia menționată, la 19 aprilie 2016, în termenul prevăzut de lege, Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii” în proces de lichidare, prin intermediul avocatului Sidorenco Maxim (0807443) a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii înaintate.

În motivarea recursului, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept invocate pe parcursul examinări cauzei în instanțele inferioare, recurenta a indicat că atît instanța de apel cît și instanța de fond nu au constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii, au aplicat eronat normele de drept material, cu aplicarea eronată a probelor. Examinând temeiurile recursului, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a RM consideră că recursul este inadmisibil din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 432 alin. (1) CPC RM, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) al articolului menționat, prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că au fost aplicate eronat normele de drept material sau procedural, iar alin. (4) prevede că săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. În conformitate cu art. 433 lit. a) CPC, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3), (4) CPC RM.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii” în proces de lichidare nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC, or recurenta nu a invocat nici un temei care ar indica la ilegalitatea actelor judecătorești contestate, ci a formulat critici ce se axează asupra fondului cauzei. Prin urmare, argumentele recursului nu indică la încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel sau instanța de fond, respectiv nu constituie temei de casare a actelor judecătorești recurate.

Or, recursul exercitat conform secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificîndu-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Completul ține să menționeze că conform jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Purcell vs Irlanda, 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, care au fost apreciate corespunzător.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii” în proces de lichidare ca fiind inadmisibil. În conformitate cu art. art. 269-270, 433 lit. a), 440 CPC, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d i s p u n e Recursul declarat de Societatea pe Acțiuni „Banca de Economii” în proces de lichidare se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Dumitru Mardari Ion Druță