2ra-2040/16 — constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei

Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 2ra-2040/16 Judecător: N.Pasecinic Curtea de Apel Chișinău Judecători: N.Traciuc, M.Anton, I.Cotruță D E C I Z I E 26 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Mariana Pitic, Galina Stratulat, Oleg Sternioală, Iuliana Oprea examinînd recursul declarat de Vlas Mihail, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Vlas Mihail împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016, C O N S T A T Ă : La 08.07.2015, Vlas Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 22 aprilie 2009, reclamanții Răzeșu Nicolai, Chetrușcă Viorel, Țîganenco Anatolii, Jura Ion, Becciv Pavel, Strugac Margareta, Țentiu Valeriu, Pilipenco Iurie, Răzeșu Irina, Siminenco Alia, Mocan Irina, Siminenco Ion, Gherștoga Mihail, Șuvalov Veceslav, SA „Fincom”, cu participarea intervenientului accesoriu, Comisia Națională a Pieței Financiare, au înregistrat la Judecătoria Centru, mun. Chișinău o cerere de chemare în judecată împotriva sa privind încasarea prejudiciului cauzat, urmare a activității lui drept administrator al SA „Moldovahidromaș”, în perioada 2003 - pînă în prezent. Deși cererea respectivă nu corespundea condițiilor prevăzute de art. 166-167 CPC, deoarece în conținutul acesteia și în cerințele invocate, nu era indicată mărimea prejudiciului pretins cauzat de către dînsul față de reclamanți, la 04 mai 2009, Judecătorul Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, Adela Andronic, a dispus prin încheierea nr.2-1847/2009, punerea pe rol a cererii de chemare în judecată respective și fixarea termenului de judecare a cauzei pentru 20 mai 2009, ora 16:00. Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 06 martie 2012, acțiunea depusă de acționarii SA „Moldovahidromaș” împotriva sa cu privire la încasarea prejudiciului, a fost respinsă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău nr.2ac-348/12 din 27 noiembrie 2013, a fost admis apelul declarat de Chetrușcă Viorel, casată hotărîrea de fond și remisă cauza la rejudecare, la instanța competentă - Judecătoria Centru, mun. Chișinău, în alt complet de judecată.

Respectiva cauză a fost preluată spre examinare de către 1 Judecătorul Garri Bivol, care pînă în prezent nu este finalizată, aceasta fiind la etapa depunerii cererilor și demersurilor, situația respectivă fiind creată exclusiv din vina instanței de judecată, care favorizează acțiunile de rea-credință a reclamanților, care abuzează de drepturile procedurale și tergiversează examinarea cauzei în fond. Ca modalitate de tergiversare a examinării cauzei în fond, reclamanții nu se prezintă la ședințele judecătorești cu excepția coreclamantului Chetrușca Viorel, care preponderent în toate ședințele de judecată solicită amînarea examinării cauzei în fond. Spre exemplu, ultimele ședințe de judecată, au fost amînate exclusiv la cererea lui Chetrușcă Viorel, care a invocat imposibilitatea concretizării cerințelor din acțiune.

În urma admiterii cererilor de amînare a examinării cauzei, judecătorul Garri Bivol, a fixat ședințele în următorul interval: 24 aprilie 2015 ora 09:30, 01 iulie 2015 ora 09:00, 09 noiembrie 2015 ora 10:00. Consideră că, instanța de judecată prin fixarea termenilor de judecare a ședințelor cu un interval între acestea de aproximativ trei luni de zile, contravine normelor procesuale, îi încalcă dreptul său în calitate de pîrît la examinarea în termen rezonabil a cauzei, dar și încurajează direct acțiunile reclamanților de tergiversare a dosarului. Mai mult decît atît, faptul că cauza menționată este înghețată în instanța de judecată, avînd în vedere că aceasta se amîna la fiecare ședință, suportă și cheltuieli judiciare enorme și este nevoit să achite serviciile avocatului.

Deși pricina respectivă nu este de o complexitate deosebită, examinarea acesteia se tergiversează, iar vinovată de acest fapt este instanța de judecată care, urmare a circumstanțelor cauzei și anume a faptului că acțiunea nu este motivată și concretizată, era obligată conform normelor procesuale să dispună scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată. Important de remarcat este faptul, că pe perioada examinări litigiului, avînd calitatea de pîrît pe cauza sus indicată, a fost supus stresului și emoțiilor negative, fiind învinuit declarativ de către reclamanți că ar fi cauzat careva prejudicii urmare a activității sale în calitate de director general al SA „Moldovahidromaș”, indiferent de faptul că careva probe în acest sens nu au fost anexate la cererea de chemare în judecată și nici pe parcursul examinării cauzei în fond.

În aceeași ordine de idei, consideră că la cererea reclamanților în cauza sus numită, instanța de judecată a emis o încheiere în accepțiunea sa ilegală, dispunînd obligarea ultimului să pună la dispoziția coreclamanților Răzeșu, Chetrușcă ș.a. a unei serii impunătoare de acte ale SA „Moldovahidromaș”, acte care sunt în imposibilitate de a le prezenta, urmare a unor circumstanțe ce nu pot fi imputate ultimului. În baza încheierii prin care s-a acceptat o cerere de reclamare a probelor, instanța de judecată ilegal a eliberat și un titlu executoriu, care a fost pus la executare de către părțile interesate în proces, și cu ajutorul procedurii de executare, coreclamanții în dosarul respectiv cu colaborarea executorului judecătoresc, au obținut și continuă să obțină procese-verbale cu privire la contravenție, fiind sancționat ilegal, împrejurări care vor fi probate la necesitate în instanța de judecată.

Urmare a circumstanțelor înserate, este de conchis că, calitatea esențială a unei proceduri judiciare o formează accelerarea judecății fiecărei cauze, accelerare care nu trebuie să afecteze libertatea individuală a părților implicate în proces, drepturile altor persoane și nici interesele societății, deci o accelerare compatibilă cu nevoile justiției. 2 În acest sens, articolul 6.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, prevede dreptul oricărei persoane la judecare în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale. CEDO a declarat în cauza Stogmuller c. Austriei că, examinarea într-un termen rezonabil a fiecărei cauze, reprezintă o garanție procesuală, scopul căreia este de a proteja toți justițiabilii împotriva duratei excesive a procedurii.

Asemenea dispoziție subliniază că, justiția nu trebuie să fie înfăptuită cu o întîrziere care ar putea compromite eficiența și credibilitatea sa. Convenția statuează exigența examinării într-un termen rezonabil atît pentru cauzele civile, cît și penale. Scopul art. 6.1 CEDO este de a asigura ca nici o persoană, realizarea sau limitarea drepturilor căreia depinde de desfășurarea unui proces, să nu fie nevoită să aștepte un termen nejustificat de mare pînă la formularea deciziei finale. Acest principiu este atît un drept fundamental al omului, cît și o condiție pentru ca un proces să fie considerat echitabil. Principiul examinării cauzelor judiciare în termen rezonabil se regăsește și în prevederile art. 14.3 al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Civile și Politice adoptat la 16 decembrie 1966 la New York.

Necesitatea examinării cauzei în termen rezonabil își găsește oglindire și în prevederile constituționale ale multor state membre ale Consiliului Europei, precum: Albania, Andora, Croația, Republica Cehă, Germania, Islanda, Italia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, San Marino, Slovenia, Spania, Elveția, Turcia etc., precum și în legislația lor internă (ex. Ungaria, Islanda, Italia, Lituania, Letonia, România, Serbia și Montenegro, San Marino, Suedia, Macedonia, Marea Britanie etc.). Totodată, unele state prevăd expres aplicarea directă a Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale în sistemul național legislativ (ex. Albania, Andora, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Estonia, Franța, Georgia, Grecia, Olanda, Polonia, Federația Rusă, San Marino, Macedonia etc.).

În aceeași ordine de idei, articolul 4 al Constituției Republicii Moldova, de asemenea prevede primatul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale în raport cu sistemul național legislativ. Mai mult ca atît, însăși legislația procesuală reglementează că, cauzele, atît cele penale, cît și cele civile, urmează a fi examinate în termen rezonabil. Referitor la prevederile care reglementează constatarea și compensarea prejudiciului moral, reclamantul a menționat că, sarcina probațiunii este în sarcina pîrîtului (a Statului), deoarece, în principiu, prejudiciul moral este consecința directă a încălcării termenului rezonabil, în acest context, există o prezumție puternică, dar refutabilă, că procedura excesiv de lungă va cauza prejudiciul moral.

Solicită reclamantul admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea încălcării de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău a dreptului său la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile intentată la cererea lui Răzeșu Nicolai, Chetrușcă Viorel, Tăganenco Anatolie, Jura Ion, Becciv Pavel, Strugac Margareta, Țentiu Valeriu, Pilipenco Iurie, Răzeșu Irina, Siminenco Alia, Mocan Irina, Siminenco Ion, Gherștoga Mihail, Șuvalov Veaceslav, SA „Fincom”, cu participarea intervenientului accesoriu Comisia Naționala a Pieței Financiare, împotriva lui Vlas Mihai privind încasarea prejudiciului cauzat ca urmare a activității lui drept administrator al SA „Moldovahidromaș” în perioada 2003 - pînă în prezent și încasarea din contul statului în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

3 Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015, s- a admis parțial cererea de chemare în judecată a reclamantului Vlas Mihail împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral. S-a constatat încălcarea dreptului reclamantului Vlas Mihail la judecare în termen rezonabil a cauzei. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Vlas Mihail prejudicial moral în sumă de 2 000 (două mii) lei. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. La 12 octombrie 2015, Ministerul Justiției a depus cerere de apel prin care a solicitat admiterea cererii, casarea hotărîrii instanței de fond și emiterea unei noi hotărîri de respingere integrală a acțiunii civile ca fiind neîntemeiată.

În motivarea apelului, apelantul a indicat că, instanța de fond, la emiterea hotărîrii judecătorești, doar parțial a apreciat raportul motivat nr.216 din 12 august 2015, prezentat de către Judecătoria Centru mun. Chișinău, în condițiile în care, din conținutul acestuia este destul de evident că durata de timp a examinării cauzei penale din speța principală s-a datorat complexității cauzei. A menționat că, instanța de fond nu a luat cont faptul că gradele de complexitate a cauzelor reflectă nivelul efortului intelectual, psihic și moral al judecătorului, durata de timp necesară soluționării unei cauze, precum și circumstanțele cauzei (mai multe obiecte, mai multe părți, mai multe volume). În acest context a conchis că complexitatea cauzei din speța de bază se datorează numărului mare a participanților la proces, și anume 15 reclamanți și un pîrît.

A mai indicat că prezenta cauză are un grad avansat de complexitate, datorită faptului că la aceasta participă șaptesprezece părți, din acest motiv pentru examinarea ei și asigurarea respectării cu strictele a drepturilor procedurale a tuturor participanților la proces, este nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp, fapt recunoscut de către însuși instanța de fond. Totodată, este a subliniat că criteriul dat este în strictă dependență de comportamentul participanților la proces, în așa mod în care că ambele criterii enunțate mai sus sunt într-o strînsă legătură una față de alta. La fel a susținut apelantul că, la emiterea hotărîrii judecătorești, instanța a apreciat superficial raportul motivat nr.216 din 12 august 2015, prezentat de către Judecătoria Centru, mun.

Chișinău, în partea ce ține de comportamentul participanților la proces. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016, a fost admis apelul declarat de Ministerul Justiției al RM, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015 și emisă o nouă hotărîre de respingere ca nefondată a cererii lui Vlas Mihail împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral. Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 15.06.2016, Vlas Mihail a contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016 și menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 05 octombrie 2015. În argumentarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel superficial a examinat cauza, deoarece numărul mare de coreclamanți nu a stat vre-o dată la baza amînării ședințelor de judecată, deoarece aceștea sunt reprezentați de un 4 singur avocat - Chetrușca Viorel. Mai indică că din vina lui Vlas Mihail au fost amînate doar cîteva ședințe de judecată pentru prezentarea de probe sau din motiv de boală. Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul declarat de Vlas Mihail a fost considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Vlas Mihail întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii primei instanțe, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe. Înaintînd prezenta cerere de chemare în judecată, Vlas Mihail a solicitat constatarea încălcării de către Judecătoria Centru, mun.

Chișinău a dreptului său la judecarea în termen rezonabil a pricinii civile intentată la cererea lui Răzeșu Nicolai, Chetrușcă Viorel, Tăganenco Anatolie, Jura Ion, Becciv Pavel, Strugac Margareta, Țentiu Valeriu, Pilipenco Iurie, Răzeșu Irina, Siminenco Alia, Mocan Irina, Siminenco Ion, Gherștoga Mihail, Șuvalov Veaceslav, SA „Fincom”, cu participarea intervenientului accesoriu Comisia Naționala a Pieței Financiare, împotriva lui Vlas Mihai privind încasarea prejudiciului cauzat ca urmare a activității lui drept administrator al SA „Moldovahidromaș” în perioada 2003 - pînă în prezent și încasarea din contul statului în beneficiul său a prejudiciului moral în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de reclamant și a constatat încălcarea dreptului reclamantului Vlas Mihail la judecare în termen rezonabil a cauzei, fiind dispusă încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Vlas Mihail prejudicial moral în sumă de 2 000 (două mii) lei. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către Ministerul Justiției al RM, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casînd hotărîrea primei instanțe și pronunțînd o nouă hotărîre de respingere integrală a acțiunii.

Colegiul susține ca fiind legală și întemeiată soluția dată de prima instanță, iar soluția dată de instanța de apel este ilegală, deoarece decurge din aprecierea greșită a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține următoarele circumstanțe de fapt și de drept. Potrivit Articolului 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul de a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

5 Potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) CPC, pricinile civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt: complexitatea pricinii, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanță.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1), (2) și (3) al Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21.04.2011, orice persoană fizică sau juridică ce consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în instanța de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

În același timp, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de reparare a prejudiciului. Potrivit art. 4 alin. (2) și (3) din Legea privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești nr. 87 din 21.04.2011, instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești prezintă Ministerului Justiției un raport motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar.

La caz, potrivit raportului prezentat de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău, rezultă că, deși ședințele de judecată erau stabilite în perioade restrânse de timp, totuși cauza a fost restituită la rejudecare o dată și începând cu data înaintării cererii de chemare în judecată în speța respectivă, 22 aprilie 2009 și până la examinarea prezentei cauze în instanța de fond, de către instanțele judecătorești naționale nu a fost emisă o hotărâre definitivă, cauza fiind amânată în nenumărate rânduri. În acest sens, Colegiul susține cocnluzia instanței de fond cum că, raportând normele citate la circumstanțele pricinii, a constatat că, reclamantul are dreptul la repararea prejudiciului moral prin prisma Legii privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, or, cauza fiind pusă pe rol la 22 aprilie 2009 și pînă la acel moment (05.10.2015) se află în examinare.

Astfel, potrivit jurisprudenței CEDO, caracterul rezonabil al duratei procedurilor judiciare trebuie apreciat în funcție de circumstanțele cauzei și prin prisma a trei criterii: complexitatea cauzei; conduita reclamantului; conduita autorităților judecătorești. Cerința Convenției Europene trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în considerare durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului, 6 comportamentul autorităților competente și al părților, dificultatea dezbaterilor, aglomerarea rolului instanței și exercitarea căilor de atac.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de fond just a statuat asupra faptului termenului exagerat de îndelungat de examinare a cauzei civile, care a început a curge odată cu depunerea cererii de chemare în judecată, adică la 22.04.2009, iar până la emiterea hotărârii în speța dată nu a fost emisă o hotărâre judecătorească definitivă, în prezent, cauza respectivă aflându-se în procedura Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, fapt confirmat și prin raportul prezentat de către aceiași instanță (f.d 52-55) și constituie o abatere din partea instanțelor judecătorești. Or, prezența unei complexități a cauzei, amânările ședințelor de judecată admise de instanțele de judecată, casarea încheierilor emise pe marginea cauzei, cererile de recuzare, cererile de apel și cele de recurs care reprezintă în esență acte de procedură și durata procesului mai mult de 6 ani, care și până la moment se află pe rolul Judecătoriei Centru, mun.

Chișinău, vin în susținerea poziției enunțate. În acest sens, instanța de recurs apreciază critic concluzia instanței de apel cum că, la emiterea hotărîrii judecătorești, instanța de fond doar parțial a apreciat raportul prezentat de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, din care este evident că durata examinării cauzei se datorează complexității ei, care se bazează și pe numărul mare de participanți la proces. La acest capitol, Colegiul menționează că complexitatea cauzei este doar unul din criteriile de apreciere a termenului rezonabil de examinare a unei pricini, care însă urmează a fi privit doar în ansamblul cu celelalte criterii, cum ar fi comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat.

Mai mult ca atît, legea procesual-civilă imperativ stabilește că respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanță. Or, ținînd cont de toate criteriile menționate, instanța de judecată este investită cu împuterniciri de a curma acțiunile de rea-credință a participanților la proces și, în ansamblu, de a influiența decisiv termenul de examinare a cauzei. La fel, Colegiul conchide că, chiar și în ipoteza respectării tuturor drepturilor procedurale ale participanților la proces, examinarea cauzei pe o durată mai mare de 6 ani doar în instanța de fond, ba mai mult, aflarea ei în continuare pe rolul acelei instanțe, nefiind adoptată nici o soluție până la acel moment, este o durată excesivă de examinare și nu poate fi justificată prin complexitatea ei și numarul mare de participanți, precum și comportamentul lor, așa cum a încercat instanța de apel.

În speță, instanța de recurs reține că, numărul mare de reclamanți nu constituie un temei plauzibil de tergiversare a examinării cauzei, deoarece aceștea au aceeași pretenție – repararea prejudiciului material cauzat prin acțiunile unui singur pîrît. Mai mult ca atît, faptul că reclamanții nu și-au probat pretențiile, solicitînd sprijinul instanței de judecată la reclamarea probelor, nu-i poate fi imputat pîrîtului Vlas Mihail, reclamant în prezenta cauză civilă. În ceea ce ține de cuantumul prejudiciului moral dispus încasării de către instanța de fond, Colegiul îl consideră echitabil în raport cu gradul de suferințe cauzat reclamantului prin tergiversarea examinării cauzei într-un termen ce depășește 6 ani doar în prima instanță.

7 Astfel, Colegiul conchide că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de Vlas Mihail. În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele aduse de Vlas Mihail și-au găsit confirmare în cadrul examinării prezentului recurs.

Ținînd cont de faptul că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a aplicat legea materială, adoptînd o hotărîre legală și întemeiată, iar instanța de apel a adoptat o hotărîre ce reiese din aprecierea incompletă și superficială a materialelor pricinii, precum și constatarea eronată a circumstanțelor cauzei, ce a dus la interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul declarat de Vlas Mihail, de a casa decizia instanței de apel, cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, D E C I D E: Se admite recursul declarat de Vlas Mihail. Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016 și se menține hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Vlas Mihail împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral. Decizia este irevocabilă din momentul emiterii. Președintele ședinței Valeriu Doagă Judecători Mariana Pitic Galina Stratulat Oleg Sternioală Iuliana Oprea 8