2ra-2040/16 — constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei

2ra-2040/16 — constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei (Curtea Supremă de Justiție, 2016)

Judecătoria Buiucani Dosarul nr. 2ra-2040/16

Judecător: N.Pasecinic

Curtea de Apel Chișinău

Judecători: N.Traciuc, M.Anton, I.Cotruță

D E C I Z I E

26 octombrie 2016 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Mariana Pitic, Galina Stratulat,

Oleg Sternioală, Iuliana Oprea

examinînd recursul declarat de Vlas Mihail, în cauza civilă intentată la cererea

de chemare în judecată a lui Vlas Mihail împotriva Ministerului Justiției al RM cu

privire la constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016,

C O N S T A T Ă :

La 08.07.2015, Vlas Mihail s-a adresat cu cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului

la judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, la data de 22 aprilie 2009,

reclamanții Răzeșu Nicolai, Chetrușcă Viorel, Țîganenco Anatolii, Jura Ion, Becciv

Pavel, Strugac Margareta, Țentiu Valeriu, Pilipenco Iurie, Răzeșu Irina, Siminenco

Alia, Mocan Irina, Siminenco Ion, Gherștoga Mihail, Șuvalov Veceslav, SA

„Fincom”, cu participarea intervenientului accesoriu, Comisia Națională a Pieței

Financiare, au înregistrat la Judecătoria Centru, mun. Chișinău o cerere de chemare

în judecată împotriva sa privind încasarea prejudiciului cauzat, urmare a activității

lui drept administrator al SA „Moldovahidromaș”, în perioada 2003 - pînă în

prezent.

Deși cererea respectivă nu corespundea condițiilor prevăzute de art. 166-167

CPC, deoarece în conținutul acesteia și în cerințele invocate, nu era indicată

mărimea prejudiciului pretins cauzat de către dînsul față de reclamanți, la 04 mai

2009, Judecătorul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, Adela Andronic, a dispus

prin încheierea nr.2-1847/2009, punerea pe rol a cererii de chemare în judecată

respective și fixarea termenului de judecare a cauzei pentru 20 mai 2009, ora

16:00.

Prin hotărîrea Judecătoriei Economice de Circumscripție din 06 martie 2012,

acțiunea depusă de acționarii SA „Moldovahidromaș” împotriva sa cu privire la

încasarea prejudiciului, a fost respinsă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău nr.2ac-348/12 din 27 noiembrie 2013, a

fost admis apelul declarat de Chetrușcă Viorel, casată hotărîrea de fond și remisă

cauza la rejudecare, la instanța competentă - Judecătoria Centru, mun. Chișinău, în

alt complet de judecată. Respectiva cauză a fost preluată spre examinare de către

1

Judecătorul Garri Bivol, care pînă în prezent nu este finalizată, aceasta fiind la

etapa depunerii cererilor și demersurilor, situația respectivă fiind creată exclusiv

din vina instanței de judecată, care favorizează acțiunile de rea-credință a

reclamanților, care abuzează de drepturile procedurale și tergiversează examinarea

cauzei în fond.

Ca modalitate de tergiversare a examinării cauzei în fond, reclamanții nu se

prezintă la ședințele judecătorești cu excepția coreclamantului Chetrușca Viorel,

care preponderent în toate ședințele de judecată solicită amînarea examinării cauzei

în fond. Spre exemplu, ultimele ședințe de judecată, au fost amînate exclusiv la

cererea lui Chetrușcă Viorel, care a invocat imposibilitatea concretizării cerințelor

din acțiune. În urma admiterii cererilor de amînare a examinării cauzei, judecătorul

Garri Bivol, a fixat ședințele în următorul interval: 24 aprilie 2015 ora 09:30, 01

iulie 2015 ora 09:00, 09 noiembrie 2015 ora 10:00.

Consideră că, instanța de judecată prin fixarea termenilor de judecare a

ședințelor cu un interval între acestea de aproximativ trei luni de zile, contravine

normelor procesuale, îi încalcă dreptul său în calitate de pîrît la examinarea în

termen rezonabil a cauzei, dar și încurajează direct acțiunile reclamanților de

tergiversare a dosarului.

Mai mult decît atît, faptul că cauza menționată este înghețată în instanța de

judecată, avînd în vedere că aceasta se amîna la fiecare ședință, suportă și cheltuieli

judiciare enorme și este nevoit să achite serviciile avocatului. Deși pricina

respectivă nu este de o complexitate deosebită, examinarea acesteia se

tergiversează, iar vinovată de acest fapt este instanța de judecată care, urmare a

circumstanțelor cauzei și anume a faptului că acțiunea nu este motivată și

concretizată, era obligată conform normelor procesuale să dispună scoaterea de pe

rol a cererii de chemare în judecată.

Important de remarcat este faptul, că pe perioada examinări litigiului, avînd

calitatea de pîrît pe cauza sus indicată, a fost supus stresului și emoțiilor negative,

fiind învinuit declarativ de către reclamanți că ar fi cauzat careva prejudicii urmare

a activității sale în calitate de director general al SA „Moldovahidromaș”,

indiferent de faptul că careva probe în acest sens nu au fost anexate la cererea de

chemare în judecată și nici pe parcursul examinării cauzei în fond.

În aceeași ordine de idei, consideră că la cererea reclamanților în cauza sus

numită, instanța de judecată a emis o încheiere în accepțiunea sa ilegală, dispunînd

obligarea ultimului să pună la dispoziția coreclamanților Răzeșu, Chetrușcă ș.a. a

unei serii impunătoare de acte ale SA „Moldovahidromaș”, acte care sunt în

imposibilitate de a le prezenta, urmare a unor circumstanțe ce nu pot fi imputate

ultimului.

În baza încheierii prin care s-a acceptat o cerere de reclamare a probelor,

instanța de judecată ilegal a eliberat și un titlu executoriu, care a fost pus la

executare de către părțile interesate în proces, și cu ajutorul procedurii de

executare, coreclamanții în dosarul respectiv cu colaborarea executorului

judecătoresc, au obținut și continuă să obțină procese-verbale cu privire la

contravenție, fiind sancționat ilegal, împrejurări care vor fi probate la necesitate în

instanța de judecată. Urmare a circumstanțelor înserate, este de conchis că,

calitatea esențială a unei proceduri judiciare o formează accelerarea judecății

fiecărei cauze, accelerare care nu trebuie să afecteze libertatea individuală a

părților implicate în proces, drepturile altor persoane și nici interesele societății,

deci o accelerare compatibilă cu nevoile justiției.

2

În acest sens, articolul 6.1 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului

și Libertăților Fundamentale, prevede dreptul oricărei persoane la judecare în mod

echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale. CEDO a declarat

în cauza Stogmuller c. Austriei că, examinarea într-un termen rezonabil a fiecărei

cauze, reprezintă o garanție procesuală, scopul căreia este de a proteja toți

justițiabilii împotriva duratei excesive a procedurii. Asemenea dispoziție subliniază

că, justiția nu trebuie să fie înfăptuită cu o întîrziere care ar putea compromite

eficiența și credibilitatea sa. Convenția statuează exigența examinării într-un

termen rezonabil atît pentru cauzele civile, cît și penale. Scopul art. 6.1 CEDO este

de a asigura ca nici o persoană, realizarea sau limitarea drepturilor căreia depinde

de desfășurarea unui proces, să nu fie nevoită să aștepte un termen nejustificat de

mare pînă la formularea deciziei finale. Acest principiu este atît un drept

fundamental al omului, cît și o condiție pentru ca un proces să fie considerat

echitabil. Principiul examinării cauzelor judiciare în termen rezonabil se regăsește

și în prevederile art. 14.3 al Pactului Internațional cu privire la Drepturile Civile și

Politice adoptat la 16 decembrie 1966 la New York. Necesitatea examinării cauzei

în termen rezonabil își găsește oglindire și în prevederile constituționale ale multor

state membre ale Consiliului Europei, precum: Albania, Andora, Croația,

Republica Cehă, Germania, Islanda, Italia, Malta, Polonia, Portugalia, România,

Slovacia, San Marino, Slovenia, Spania, Elveția, Turcia etc., precum și în legislația

lor internă (ex. Ungaria, Islanda, Italia, Lituania, Letonia, România, Serbia și

Montenegro, San Marino, Suedia, Macedonia, Marea Britanie etc.). Totodată,

unele state prevăd expres aplicarea directă a Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale în sistemul național legislativ (ex.

Albania, Andora, Armenia, Azerbaidjan, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația,

Republica Cehă, Estonia, Franța, Georgia, Grecia, Olanda, Polonia, Federația

Rusă, San Marino, Macedonia etc.).

În aceeași ordine de idei, articolul 4 al Constituției Republicii Moldova, de

asemenea prevede primatul Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și

Libertăților Fundamentale în raport cu sistemul național legislativ. Mai mult ca atît,

însăși legislația procesuală reglementează că, cauzele, atît cele penale, cît și cele

civile, urmează a fi examinate în termen rezonabil.

Referitor la prevederile care reglementează constatarea și compensarea

prejudiciului moral, reclamantul a menționat că, sarcina probațiunii este în sarcina

pîrîtului (a Statului), deoarece, în principiu, prejudiciul moral este consecința

directă a încălcării termenului rezonabil, în acest context, există o prezumție

puternică, dar refutabilă, că procedura excesiv de lungă va cauza prejudiciul moral.

Solicită reclamantul admiterea cererii de chemare în judecată, constatarea

încălcării de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău a dreptului său la judecarea

în termen rezonabil a pricinii civile intentată la cererea lui Răzeșu Nicolai,

Chetrușcă Viorel, Tăganenco Anatolie, Jura Ion, Becciv Pavel, Strugac Margareta,

Țentiu Valeriu, Pilipenco Iurie, Răzeșu Irina, Siminenco Alia, Mocan Irina,

Siminenco Ion, Gherștoga Mihail, Șuvalov Veaceslav, SA „Fincom”, cu

participarea intervenientului accesoriu Comisia Naționala a Pieței Financiare,

împotriva lui Vlas Mihai privind încasarea prejudiciului cauzat ca urmare a

activității lui drept administrator al SA „Moldovahidromaș” în perioada 2003 -

pînă în prezent și încasarea din contul statului în beneficiul său a prejudiciului

moral în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

3

Prin hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată a reclamantului Vlas Mihail

împotriva Ministerului Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecare în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral. S-a constatat

încălcarea dreptului reclamantului Vlas Mihail la judecare în termen rezonabil a

cauzei. S-a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Vlas Mihail prejudicial moral în

sumă de 2 000 (două mii) lei. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

La 12 octombrie 2015, Ministerul Justiției a depus cerere de apel prin care a

solicitat admiterea cererii, casarea hotărîrii instanței de fond și emiterea unei noi

hotărîri de respingere integrală a acțiunii civile ca fiind neîntemeiată.

În motivarea apelului, apelantul a indicat că, instanța de fond, la emiterea

hotărîrii judecătorești, doar parțial a apreciat raportul motivat nr.216 din 12 august

2015, prezentat de către Judecătoria Centru mun. Chișinău, în condițiile în care,

din conținutul acestuia este destul de evident că durata de timp a examinării cauzei

penale din speța principală s-a datorat complexității cauzei.

A menționat că, instanța de fond nu a luat cont faptul că gradele de

complexitate a cauzelor reflectă nivelul efortului intelectual, psihic și moral al

judecătorului, durata de timp necesară soluționării unei cauze, precum și

circumstanțele cauzei (mai multe obiecte, mai multe părți, mai multe volume).

În acest context a conchis că complexitatea cauzei din speța de bază se

datorează numărului mare a participanților la proces, și anume 15 reclamanți și un

pîrît.

A mai indicat că prezenta cauză are un grad avansat de complexitate, datorită

faptului că la aceasta participă șaptesprezece părți, din acest motiv pentru

examinarea ei și asigurarea respectării cu strictele a drepturilor procedurale a

tuturor participanților la proces, este nevoie de o perioadă mai îndelungată de timp,

fapt recunoscut de către însuși instanța de fond.

Totodată, este a subliniat că criteriul dat este în strictă dependență de

comportamentul participanților la proces, în așa mod în care că ambele criterii

enunțate mai sus sunt într-o strînsă legătură una față de alta.

La fel a susținut apelantul că, la emiterea hotărîrii judecătorești, instanța a

apreciat superficial raportul motivat nr.216 din 12 august 2015, prezentat de către

Judecătoria Centru, mun. Chișinău, în partea ce ține de comportamentul

participanților la proces.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016, a fost admis apelul

declarat de Ministerul Justiției al RM, casată hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun.

Chișinău din 05 octombrie 2015 și emisă o nouă hotărîre de respingere ca

nefondată a cererii lui Vlas Mihail împotriva Ministerului Justiției al RM cu privire

la constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil a cauzei și

repararea prejudiciului moral.

Considerînd ilegală decizia instanței de apel, la 15.06.2016, Vlas Mihail a

contestat-o cu recurs, solicitînd admiterea recursului, casarea deciziei Curții de

Apel Chișinău din 24 martie 2016 și menținerea hotărîrii Judecătoriei Buiucani,

mun. Chișinău din 05 octombrie 2015.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat că instanța de apel superficial

a examinat cauza, deoarece numărul mare de coreclamanți nu a stat vre-o dată la

baza amînării ședințelor de judecată, deoarece aceștea sunt reprezentați de un

4

singur avocat - Chetrușca Viorel. Mai indică că din vina lui Vlas Mihail au fost

amînate doar cîteva ședințe de judecată pentru prezentarea de probe sau din motiv

de boală.

Potrivit art. 440 alin. (2) CPC, recursul declarat de Vlas Mihail a fost

considerat admisibil și transmis spre examinare într-un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră recursul declarat de Vlas Mihail întemeiat și care

urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărîrii

primei instanțe, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze decizia instanței de apel și să

mențină hotărîrea primei instanțe.

Înaintînd prezenta cerere de chemare în judecată, Vlas Mihail a solicitat

constatarea încălcării de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău a dreptului său la

judecarea în termen rezonabil a pricinii civile intentată la cererea lui Răzeșu

Nicolai, Chetrușcă Viorel, Tăganenco Anatolie, Jura Ion, Becciv Pavel, Strugac

Margareta, Țentiu Valeriu, Pilipenco Iurie, Răzeșu Irina, Siminenco Alia, Mocan

Irina, Siminenco Ion, Gherștoga Mihail, Șuvalov Veaceslav, SA „Fincom”, cu

participarea intervenientului accesoriu Comisia Naționala a Pieței Financiare,

împotriva lui Vlas Mihai privind încasarea prejudiciului cauzat ca urmare a

activității lui drept administrator al SA „Moldovahidromaș” în perioada 2003 -

pînă în prezent și încasarea din contul statului în beneficiul său a prejudiciului

moral în sumă de 100 000 lei și a cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind investită cu judecarea pricinii în cauză, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de reclamant și a constatat

încălcarea dreptului reclamantului Vlas Mihail la judecare în termen rezonabil a

cauzei, fiind dispusă încasarea de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova în beneficiul reclamantului Vlas Mihail prejudicial

moral în sumă de 2 000 (două mii) lei. În rest, acțiunea s-a respins ca fiind

neîntemeiată

Ulterior, instanța de apel, fiind investită cu judecarea apelului declarat de către

Ministerul Justiției al RM, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia, casînd

hotărîrea primei instanțe și pronunțînd o nouă hotărîre de respingere integrală a

acțiunii.

Colegiul susține ca fiind legală și întemeiată soluția dată de prima instanță, iar

soluția dată de instanța de apel este ilegală, deoarece decurge din aprecierea greșită

a circumstanțelor cauzei și, ca urmare, aplicarea eronată a normelor de drept

material și procedural.

În susținerea opiniei enunțate, instanța de recurs reține următoarele

circumstanțe de fapt și de drept.

Potrivit Articolului 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, orice persoană are dreptul de

a-i fi examinată cauza în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către

un tribunal independent și imparțial, stabilit prin lege, care va hotărî fie asupra

încălcării drepturilor și obligațiilor cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei

acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

5

Potrivit prevederilor art. 192 alin. (1) CPC, pricinile civile se judecă în primă

instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sînt:

complexitatea pricinii, comportamentul participanților la proces, conduita instanței

judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat.

Respectarea termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către

instanță.

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1), (2) și (3) al Legii privind

repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea

în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a

hotărârii judecătorești nr. 87 din 21.04.2011, orice persoană fizică sau juridică ce

consideră că i-a fost încălcat dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau

dreptul la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești poate adresa în

instanța de judecată o cerere de chemare în judecată privind constatarea unei astfel

de încălcări și repararea prejudiciului cauzat prin această încălcare, în condițiile

stabilite de prezenta lege și de legislația procesuală civilă.

În același timp, repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești se face doar în măsura în care încălcarea a avut

loc din cauze ce nu pot fi imputate exclusiv persoanei care a depus cererea de

reparare a prejudiciului.

Potrivit art. 4 alin. (2) și (3) din Legea privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești

nr. 87 din 21.04.2011, instanța de judecată care examinează în fond cauza, organul

de urmărire penală, autoritatea implicată în proces sau, după caz, executorul

judecătoresc ori autoritatea responsabilă de executarea hotărârii judecătorești

prezintă Ministerului Justiției un raport motivat privind modul de respectare a

termenului rezonabil și, după caz, dosarul sau o copie de pe dosar.

La caz, potrivit raportului prezentat de către Judecătoria Centru, mun.

Chișinău, rezultă că, deși ședințele de judecată erau stabilite în perioade restrânse

de timp, totuși cauza a fost restituită la rejudecare o dată și începând cu data

înaintării cererii de chemare în judecată în speța respectivă, 22 aprilie 2009 și până

la examinarea prezentei cauze în instanța de fond, de către instanțele judecătorești

naționale nu a fost emisă o hotărâre definitivă, cauza fiind amânată în nenumărate

rânduri.

În acest sens, Colegiul susține cocnluzia instanței de fond cum că, raportând

normele citate la circumstanțele pricinii, a constatat că, reclamantul are dreptul la

repararea prejudiciului moral prin prisma Legii privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

cauzei, or, cauza fiind pusă pe rol la 22 aprilie 2009 și pînă la acel moment

(05.10.2015) se află în examinare.

Astfel, potrivit jurisprudenței CEDO, caracterul rezonabil al duratei

procedurilor judiciare trebuie apreciat în funcție de circumstanțele cauzei și prin

prisma a trei criterii: complexitatea cauzei; conduita reclamantului; conduita

autorităților judecătorești.

Cerința Convenției Europene trebuie raportată la fiecare caz în parte, luând în

considerare durata procedurii, natura pretențiilor, complexitatea procesului,

6

comportamentul autorităților competente și al părților, dificultatea dezbaterilor,

aglomerarea rolului instanței și exercitarea căilor de atac.

Prin urmare, Colegiul conchide că instanța de fond just a statuat asupra

faptului termenului exagerat de îndelungat de examinare a cauzei civile, care a

început a curge odată cu depunerea cererii de chemare în judecată, adică la

22.04.2009, iar până la emiterea hotărârii în speța dată nu a fost emisă o hotărâre

judecătorească definitivă, în prezent, cauza respectivă aflându-se în procedura

Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, fapt confirmat și prin raportul prezentat de

către aceiași instanță (f.d 52-55) și constituie o abatere din partea instanțelor

judecătorești.

Or, prezența unei complexități a cauzei, amânările ședințelor de judecată

admise de instanțele de judecată, casarea încheierilor emise pe marginea cauzei,

cererile de recuzare, cererile de apel și cele de recurs care reprezintă în esență acte

de procedură și durata procesului mai mult de 6 ani, care și până la moment se află

pe rolul Judecătoriei Centru, mun. Chișinău, vin în susținerea poziției enunțate.

În acest sens, instanța de recurs apreciază critic concluzia instanței de apel

cum că, la emiterea hotărîrii judecătorești, instanța de fond doar parțial a apreciat

raportul prezentat de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, din care este evident că

durata examinării cauzei se datorează complexității ei, care se bazează și pe

numărul mare de participanți la proces.

La acest capitol, Colegiul menționează că complexitatea cauzei este doar unul

din criteriile de apreciere a termenului rezonabil de examinare a unei pricini, care

însă urmează a fi privit doar în ansamblul cu celelalte criterii, cum ar fi

comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a

autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat.

Mai mult ca atît, legea procesual-civilă imperativ stabilește că respectarea

termenului rezonabil de judecare a pricinii se asigură de către instanță.

Or, ținînd cont de toate criteriile menționate, instanța de judecată este

investită cu împuterniciri de a curma acțiunile de rea-credință a participanților la

proces și, în ansamblu, de a influiența decisiv termenul de examinare a cauzei.

La fel, Colegiul conchide că, chiar și în ipoteza respectării tuturor drepturilor

procedurale ale participanților la proces, examinarea cauzei pe o durată mai mare

de 6 ani doar în instanța de fond, ba mai mult, aflarea ei în continuare pe rolul

acelei instanțe, nefiind adoptată nici o soluție până la acel moment, este o durată

excesivă de examinare și nu poate fi justificată prin complexitatea ei și numarul

mare de participanți, precum și comportamentul lor, așa cum a încercat instanța de

apel.

În speță, instanța de recurs reține că, numărul mare de reclamanți nu

constituie un temei plauzibil de tergiversare a examinării cauzei, deoarece aceștea

au aceeași pretenție – repararea prejudiciului material cauzat prin acțiunile unui

singur pîrît.

Mai mult ca atît, faptul că reclamanții nu și-au probat pretențiile, solicitînd

sprijinul instanței de judecată la reclamarea probelor, nu-i poate fi imputat pîrîtului

Vlas Mihail, reclamant în prezenta cauză civilă.

În ceea ce ține de cuantumul prejudiciului moral dispus încasării de către

instanța de fond, Colegiul îl consideră echitabil în raport cu gradul de suferințe

cauzat reclamantului prin tergiversarea examinării cauzei într-un termen ce

depășește 6 ani doar în prima instanță.

7

Astfel, Colegiul conchide că, instanța de fond corect a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii înaintate de Vlas Mihail.

În consecință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că argumentele aduse de Vlas Mihail și-au

găsit confirmare în cadrul examinării prezentului recurs.

Ținînd cont de faptul că prima instanță a constatat și a elucidat pe deplin toate

circumstanțele care au importanță pentru soluționarea fondului cauzei, corect a

aplicat legea materială, adoptînd o hotărîre legală și întemeiată, iar instanța de apel

a adoptat o hotărîre ce reiese din aprecierea incompletă și superficială a

materialelor pricinii, precum și constatarea eronată a circumstanțelor cauzei, ce a

dus la interpretarea și aplicarea eronată a legii materiale, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursul declarat de Vlas Mihail, de a casa decizia instanței

de apel, cu menținerea hotărîrii primei instanțe.

În legătură cu cele relatate, conform art. 445 alin. (1) lit. f) CPC, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

D E C I D E:

Se admite recursul declarat de Vlas Mihail.

Se casează decizia Curții de Apel Chișinău din 24 martie 2016 și se menține

hotărîrea Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău din 05 octombrie 2015, în cauza

civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Vlas Mihail împotriva

Ministerului Justiției al RM cu privire la constatarea încălcării dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă din momentul emiterii.

Președintele ședinței Valeriu Doagă

Judecători Mariana Pitic

Galina Stratulat

Oleg Sternioală

Iuliana Oprea

8