2rh-203/16 — cu privire la contestarea eliberării titlului executoriu

Prima instanță: L. Brînză 2rh-203/16 Instanța de apel: I. Cimpoi, N. Craiu, N. Simciuc Instanța de recurs: A. Căbăneanu, D. Mardari, M. Pitic ÎNCHEIERE 12 octombrie 2016 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic examinând cererea de revizuire declarată de Mihail Vlas în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Vlas împotriva lui Viorel Chetrușcă, Nicolae Răzeșu, Anatolii Țîganenco, Ion Jura, Pavel Becciv, Margareta Strugac, Valeriu Țentiu, Iurie Pilipenco, Irina Răzeșu, Alla Siminenco, Irina Mocan, Ion Siminenco, Mihail Gherștoga, Veaceslav Șuvalov, SA „Fincom” cu privire la contestarea eliberării titlului executoriu împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, prin care a fost respins recursul declarat de Mihail Vlas și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016, prin care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mihail Vlas constată: La 30 martie 2015, Mihail Vlas a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Viorel Chetrușcă, Nicolae Răzeșu, Anatolii Țîganenco, Ion Jura, Pavel Becciv, Margareta Strugac, Valeriu Țentiu, Iurie Pilipenco, Irina Răzeșu, Alla Siminenco, Irina Mocan, Ion Siminenco, Mihail Gherștoga, Veaceslav Șuvalov, SA „Fincom” cu privire la contestarea eliberării titlului executoriu.

În motivarea acțiunii a invocat că la Judecătoria Centru mun. Chișinău se află la examinare în fond cererea de chemare în judecată a acționarilor SA „Moldovahidromaș”, Viorel Chetrușcă, Nicolae Răzeșu ș. a împotriva lui Mihail Vlas cu privire la repararea prejudiciului cauzat urmare a activității lui de administrator al SA „Moldovahidromaș”. Susține că în cadrul dosarului, la 10 iulie 2014, Judecătoria Centru mun.

Chișinău, prin încheiere a admis cererea reclamanților menționați și a interzis SA „Moldovahidromaș”, distrugerea oricăror documente, până la soluționarea definitivă a pricinii civile, obligat Mihail Vlas și/sau SA „Moldovahidromaș” să prezinte lui Viorel Chetrușcă, copii identice de pe acte, în special a contractelor, 1 facturilor extrase din registrele despre procurări și livrări, rulaje bancare și de casă, estrasele de pe conturile contabile bilanțiere și extrabilanțiere, cu valabilitatea pentru anul 2013 până în prezent, din care ar rezulta descifrarea: activelor pe termen lung/scurt, activele curente, datoriile și creanțele, rezervele, profitul nerepartizat și profitul net al SA „Moldovahidromaș”, creditorilor/debitorilor SA „Moldovahidromaș” și temeiul apariției lor, tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a imobililor SA „Moldovahidromaș”, contractele încheiate între SA „Moldovahidromaș” și organizațiile de audit ale societății, rapoartele comisiei de cenzorii ale companiei de audit de la SA „Moldovahidromaș”, informațiilor privind vânzătorii și prețurile de achiziții ale SA „Moldovahidromaș” de materie primă cu valabilitatea pentru anul 2007 până în prezent, informațiilor privind cumpărătorii și prețurile de vânzare ale SA „Moldovahidromaș” de produse finite, cu valabilitatea pentru anul 2007 până în prezent.

Relevă că în baza încheierii menționate, Judecătoria Centru mun. Chișinău a eliberat titlul executoriu în temeiul legii, care a fost pus la executare și în temeiul căruia a fost intentată la 23 iulie 2014 procedura de executare nr. 073-879/14 de către executorul judecătoresc Radu Ciuchitu. Consideră că eliberând titlul executoriu în baza încheieri de reclamare a probelor, instanța de judecată a încălcat grav normele de drept material și procedural la acest capitol, deoarece conform art. 12 Cod de executare, titlul executoriu se eliberează creditorului la cerere de către prima instanță, după rămânerea definitivă a hotărârii. Relevă că admițând cererea de reclamare a probelor în vederea contribuirii adunării probelor în procesul civil, instanța de judecată obligă partea în proces să prezinte înscrisurile de rigoare prin încheiere judecătorească, care are putere executorie din momentul emiterii acesteia.

Actul judecătoresc respectiv se execută de către partea vizată în termenul indicat de către instanță, iar în caz contrar față de acesta se aplică o sancțiune pecuniară, și nicidecum executarea unei astfel de acțiune procesuală nu are loc prin intermediul executorului judecătoresc, deoarece încheierea judecătorească reprezintă un act de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare și nu are puterea unei hotărâri judecătorești definitive asupra cazului. Își întemeiază pretențiile în baza dispozițiilor art. 27, 56, 203, 166-167, 174- 175 CPC. Solicită admiterea acțiunii, anularea titlului executoriu nr. 2e-2712 din 10 iulie 2014 emis de Judecătoria Centru, mun. Chișinău și suspendarea procedurii de executare nr. 073-879/14 intentată în baza titlului executoriu menționat.

La 16 aprilie 2015, Mihail Vlas a depus cerere cu privire la asigurarea acțiunii, solicitând admiterea acesteia și suspendarea executării titlului executoriu nr. 2e-2712/14 din 10 iulie 2014. Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 aprilie 2015 a fost respinsă cererea lui Mihail Vlas cu privire la asigurarea acțiunii. La 28 aprilie 2015, Mihail Vlas a depus o altă cerere de asigurare a acțiunii, solicitând admiterea acesteia, interzicerea săvârșirii cărorva acte și/sau acțiuni care rezultă din titlul executoriu nr. 2e-2712/14 din 10 iulie 2014 și interzicerea SA 2 „Moldovahidromaș” să elibereze careva acte contabile, juridice etc., care țin de activitatea societății comerciale.

Prin încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 aprilie 2015 a fost respinsă cererea lui Mihail Vlas cu privire la asigurarea acțiunii. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2015 a fost admis recursul declarat de Mihail Vlas, casată încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 aprilie 2015 și încheierea Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 29 aprilie 2015 și emisă o nouă încheiere prin care a fost admisă cererea lui Mihail Vlas cu privire la asigurarea acțiunii și suspendată executarea titlului executoriu nr. 2e-2712/14 din 10 iulie 2014 emis de Judecătoria Centru, mun. Chișinău, până la finalizarea examinării pricinii.

La 19 octombrie 2015, Mihail Vlas, reprezentat de avocatul Tatiana Agachi a depus cerere cu privire la emiterea unei hotărâri suplimentare, solicitând admiterea acesteia și emiterea unei decizii suplimentare la decizia Curții de Apel Chișinău din 23 iunie 2015. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015 a fost respinsă cererea Tatianei Agachi în interesele lui Mihail Vlas cu privire la emiterea unei decizii suplimentare la cererea de recurs declarată de Mihail Vlas. La 09 decembrie 2015 Mihail Vlas a depus cerere de revizuire împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2015. Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016 a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mihail Vlas.

La 18 martie 2016, Mihail Vlas a declarat recurs împotriva încheierii Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și admiterea cererii de revizuire.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, a fost respins recursul declarat de Mihail Vlas și menținută încheierea Curții de Apel Chișinău din 04 februarie 2016. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 15 iunie 2016, au fost corectate greșelile strecurate în cuprinsul deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, emisă în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Vlas împotriva lui Viorel Chetrușcă, Nicolae Răzeșu, Anatolii Țîganenco, Ion Jura, Pavel Becciv, Margareta Strugac, Valeriu Țentiu, Iurie Pilipenco, Irina Răzeșu, Alla Siminenco, Irina Mocan, Ion Siminenco, Mihail Gherștoga, Veaceslav Șuvalov, SA „Fincom” cu privire la contestarea eliberării titlului executoriu, prin înlocuirea numelor și prenumelor părților la proces după cum urmează: „Viorel Chetrușcă, Nicolae Răzeșu, Anatolii Țîganenco, Valeriu Țentiu, Irina Răzeșu, Alla Siminenco, Mihail Gherștoga, Veaceslav Șuvalov”.

La 10 august 2016, Mihail Vlas a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei revizuirea căreia se solicită, examinarea problemei în fond cu emiterea unei decizii suplimentare la cererea de recurs declarată împotriva încheierilor Judecătoriei Centru, mun. Chișinău din 17 aprilie 2015 și 29 aprilie 2015 și a dispune prin decizia suplimentară, în vederea 3 asigurării acțiunii interzicerea săvârșirii cărorva acte și/sau acțiuni, care rezultă din titlul executoriu nr. 2e-2712/14 din 10 iulie 2014, emis de Judecătoria Centru, mun. Chișinău și a interzice SA „Moldovahidromaș” eliberarea cărorva acte contabile, juridice, etc., care țin de activitatea societății.

În motivarea cererii de revizuire, a invocat dezacordul cu decizia supusă revizuirii pe care o consideră pasibilă de casare prin prisma art. 449 CPC. Având în vedere prevederile art. 250 alin. (1) și (2) CPC, susține că instanța de recurs nu a ținut cont la examinarea recursului, de faptul că este necesară și inevitabilă emiterea unei decizii suplimentare aferente deciziei nr. 2r-1529/15 din 23 iunie 2015, prin care au fost examinate și admise două recursuri depuse de către Vlas Mihail. Afirmă că prin decizia Curții de Apel Chișinău, din 23 iunie 2015, s-a dispus admiterea recursurilor declarate de Vlas Mihail pe marginea ambelor încheieri, și admisă cererea de asigurare a acțiunii, rezolvând problema în fond.

Prin urmare, consideră că instanța de recurs, a admis ambele cereri de asigurare a acțiunii, care au fost respinse prin două încheieri distincte. Remarcă că Curtea de Apel Chișinău, prin decizia dată admițând două cereri de recurs, a rezolvat problema în fond doar în privința unei singure cerere de asigurare, situație ce urma a fi remediată prin emiterea unei decizii suplimentare în acest sens. Consideră că Curtea de Apel Chișinău, urma să se expună pe marginea pretenției în a cărei privință participanții la proces au prezentat probe și au dat explicații, printr-o decizie suplimentară, moment care nu a fost apreciat de către instanța de recurs. Susține că i-a fost îngrădit accesul la justiție, drept conferit prin prisma art. 5 alin. (2) CPC, cât și art. 6 CEDO.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca inadmisibilă din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

În conformitate cu prevederile art. 449 CPC, revizuirea se declară în cazul în care: a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu pricina care se judecă, b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale pricinii care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a pricinii, c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate în proces, 4 e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere, e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, iar instanța de judecată sau Curtea Supremă de Justiție a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului,

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova, h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărârii pronunțate de o instanță de judecată națională. În interpretarea corectă a prevederilor legale enunțate, este cert că cererea de revizuire poate fi declarată doar în temeiurile expres prevăzute în norma dată, care poartă un caracter exhaustiv și nu pot fi completate.

Ca urmare, declararea revizuirii pentru alte temeiuri decât cele prevăzute în această normă duce la respingerea cererii de revizuire ca inadmisibilă. La caz, se va remarca că temeiurile invocate în cererea de revizuire de către revizuentul Mihail Vlas nu pot fi reținute ca unele prevăzute la art. 449 CPC, în baza căruia se poate solicita revizuirea hotărârii, ori ultimul, în susținerea cererii de revizuire, a oferit împrejurări de țin interpretarea normelor de drept procedural, argumente care nu constituie temei de revizuire. Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că admiterea cererii de revizuire, în sensul formulat, ar contravine principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6 din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Or, revizuirea este o cale de atac de retractare și nu reformare prin intermediul căreia se poate obține anularea unei hotărâri judecătorești irevocabile și reînnoirea judecății în cazurile expres determinate de lege, iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate poate duce la încălcarea principiului stabilității raporturilor juridice. De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, care sunt prevăzute în mod limitativ în art. 449 CPC.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 03 martie 2009 în cazul Eugenia și Doina Duca contra Moldovei, în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nicio parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză. 5 Competența de revizuire a instanțelor superioare ar trebui să fie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu ar trebui apreciată ca un recurs deghizat. O distanțare de la principiul respectiv este justificată doar atunci când este determinată de circumstanțe cu caracterele substanțiale și obligatorii. Din considerentele menționate și având în vedere că cererea de revizuire nu indică careva temeiuri prevăzute de art. 449 CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Mihail Vlas împotriva deciziei Curții Supreme de Justiție din 09 iunie 2016, în pricina civilă la cererea de chemare în judecată a lui Mihail Vlas împotriva lui Viorel Chetrușcă, Nicolae Răzeșu, Anatolii Țîganenco, Ion Jura, Pavel Becciv, Margareta Strugac, Valeriu Țentiu, Iurie Pilipenco, Irina Răzeșu, Alla Siminenco, Irina Mocan, Ion Siminenco, Mihail Gherștoga, Veaceslav Șuvalov, SA „Fincom” cu privire la contestarea eliberării titlului executoriu. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Dumitru Mardari Mariana Pitic 6