2ds-41/20 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ds–41/20 Î N C H E I E R E 16 decembrie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție În componența: Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Victor Burduh Ala Cobăneanu Examinând cererea depusă de Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușca Viorel, cu privire la emiterea deciziei suplimentare, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Răzeșu către Ministerul Justiției, intervenienți accesorii judecătorii - Cimpoi Iulia, Simciuc Natalia, Craiu Nicolae și executorul judecătoresc Ciuchitu Radu, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil al cauzelor și la executarea în termen rezonabil a încheierii judecătorești și a titlului executoriu eliberat în baza încheierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă: La 05 martie 2018, Răzeșu Nicolae, prin intermediul avocatului Viorel Chetrușcă, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii judecătorii - Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc și Nicolae Craiu, ulterior fiind atras executorul Ciuchitu Radu,

cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil al cauzelor și la executarea în termen rezonabil a încheierii judecătorești și a titlului executoriu eliberat în baza încheierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 27 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea, dispunându-se constatarea încălcării dreptului reclamantului Răzeșu Nicolae, la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile, aflată pe rolul Judecătoriei Chișinău în perioada 28.12.2015-24.09.2018, dosarul nr.2-890/15, la acțiunea lui Vlas Mihail către Răzeșu Nicolae și alții cu privire la anularea titlului executoriu.

În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Nicolae Răzeșu, reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă, și a fost admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al RM, s-a casat hotărârea primei instanțe și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins cererea de chemare în judecată. Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de către Nicolae Răzeșu, reprezentat de avocatul Viorel 1 Chetrușcă, casată decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și remisă cauza la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La 10 noiembrie 2020, Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, a depus o cerere cu privire la emiterea unei decizii suplimentare. În motivarea cererii a indicat că, în recursul formulat a solicitat casarea încheierilor protocolare din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și încheierea Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de recuzare, însă instanța de recurs nu s-a expus asupra acestor solicitări. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea cu privire la emiterea unei decizii suplimentare din considerentele ce urmează.

Într-adevăr, în conformitate cu art. 250 alin. (1) Codul de procedură civilă, Instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la proces, o hotărîre suplimentară dacă: nu s-a pronunțat asupra unei pretenții formulate de către părți sau de către intervenientul principal; rezolvînd problema dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise sau acțiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească; nu a rezolvat problema repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Din analiza dispozițiilor legale sus citate, rezultă indubitabil că legislatorul a prevăzut expres situațiile când instanța de judecată, poate din oficiu sau la cererea participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară. Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs conchide că, cererea depusă de Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă. În această ordine de idei, instanța de recurs reiterează că prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în urma admiterii recursului, a fost casată soluția emisă de instanța de apel, iar ca urmare a dispunerii rejudecări cauzei toată procedura urmează a fi reluată.

Colegiul lărgit trage concluzia că, solicitările expuse în cererea depusă de Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, sunt lipsite de raționament, or prin efectul rejudecării cauzei, în alt complet de judecată, tuturor declarațiilor părților, tuturor probelor livrate de părți urmează din nou să le fie dată o valență juridică în ansamblu.

Astfel, în esență, solicitările lui Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz și pertinența lor va putea fi supusă unei aprecieri juridice la o nouă rejudecare a cauzei (a se vedea, printre alte autorități, cauzele Kamil Uzun vs. Turcia, hotărâre din 10 mai 2007, § 64; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin Câmpeanu vs. România (Marea Cameră), din 17 iulie 2014, § 156). În special, în privința încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare a judecătorilor Lidia Bulgac, Grigore Dașchevici și Ana Panov, Colegiul lărgit consideră necesar de a evidenția că la rejudecarea cauzei în ordine de apel, odată ce au participat anterior la judecarea cauzei, judecătorii menționați sunt incompatibili de a participa repetat, iar reexaminarea la solicitarea recurentului a cererii de recuzare a judecătorilor este inoportună și lipsită de esență.

Altfel spus, judecătorii 2 recuzați nu mai participă la rejudecarea cauzei în ordine de apel, iar potrivit Codului de procedură civilă nu se admite recuzarea judecătorilor care nu sunt implicați în examinarea cauzei. În conexiunea celor relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că scopul emiterii hotărârii suplimentare este de a-i da hotărârii inițiale caracterul deplinătății, în situația în care hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor acesteia. Respectiv, o hotărâre suplimentară poate fi emisă doar în cazul când trebuie să aducă o certitudine necondiționată și deplinătate hotărârii judecătorești inițiale.

La caz, însă, decizia din 15 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție este deplină din punct de vedere a motivării soluției emise, efectul casării soluției instanței de apel se răsfrânge la toate problemele ridicate de recurent și ca urmare nu este necesară pronunțarea unei decizii suplimentare. Din considerente expuse, având în susținere prevederile art. 250 al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea formulată de Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, cu privire la emiterea unei decizii suplimentare.

În conformitate cu art. 250, art. 269-270 al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se respinge cererea depusă de Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușca Viorel, cu privire la emiterea deciziei suplimentare, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Răzeșu către Ministerul Justiției, intervenienți accesorii judecătorii - Cimpoi Iulia, Simciuc Natalia, Craiu Nicolae și executorul judecătoresc Ciuchitu Radu, cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil al cauzelor și la executarea în termen rezonabil a încheierii judecătorești și a titlului executoriu eliberat în baza încheierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova Judecătorii Galina Stratulat Iurie Bejenaru Victor Burduh Ala Cobăneanu 3