2ds-41/20 — Constatarea încălcării dreptului la judecare în termen rezonabil

Dosarul nr. 2ds–41/20

Î N C H E I E R E

16 decembrie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

În componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

Examinând cererea depusă de Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul

Chetrușca Viorel, cu privire la emiterea deciziei suplimentare,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae

Răzeșu către Ministerul Justiției, intervenienți accesorii judecătorii - Cimpoi Iulia,

Simciuc Natalia, Craiu Nicolae și executorul judecătoresc Ciuchitu Radu, cu

privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil

al cauzelor și la executarea în termen rezonabil a încheierii judecătorești și a titlului

executoriu eliberat în baza încheierii, repararea prejudiciului moral și încasarea

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă:

La 05 martie 2018, Răzeșu Nicolae, prin intermediul avocatului Viorel

Chetrușcă, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției,

intervenienți accesorii judecătorii - Iulia Cimpoi, Natalia Simciuc și Nicolae Craiu,

ulterior fiind atras executorul Ciuchitu Radu, cu privire la constatarea faptului

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil al cauzelor și la executarea în

termen rezonabil a încheierii judecătorești și a titlului executoriu eliberat în baza

încheierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 27 februarie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă parțial acțiunea, dispunându-se constatarea încălcării dreptului

reclamantului Răzeșu Nicolae, la examinarea în termen rezonabil a cauzei civile,

aflată pe rolul Judecătoriei Chișinău în perioada 28.12.2015-24.09.2018, dosarul

nr.2-890/15, la acțiunea lui Vlas Mihail către Răzeșu Nicolae și alții cu privire la

anularea titlului executoriu. În rest acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de către Nicolae Răzeșu, reprezentat de avocatul Viorel Chetrușcă,

și a fost admis apelul declarat de către Ministerul Justiției al RM, s-a casat

hotărârea primei instanțe și s-a pronunțat o nouă hotărâre prin care s-a respins

cererea de chemare în judecată.

Prin decizia din 15 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis

recursul declarat de către Nicolae Răzeșu, reprezentat de avocatul Viorel

1

Chetrușcă, casată decizia din 12 decembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

remisă cauza la rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La 10 noiembrie 2020, Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă

Viorel, a depus o cerere cu privire la emiterea unei decizii suplimentare.

În motivarea cererii a indicat că, în recursul formulat a solicitat casarea

încheierilor protocolare din 03 octombrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și

încheierea Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de recuzare, însă

instanța de recurs nu s-a expus asupra acestor solicitări.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge cererea

cu privire la emiterea unei decizii suplimentare din considerentele ce urmează.

Într-adevăr, în conformitate cu art. 250 alin. (1) Codul de procedură civilă,

Instanța care a pronunțat hotărârea emite, din oficiu sau la cererea participanților la

proces, o hotărîre suplimentară dacă: nu s-a pronunțat asupra unei pretenții

formulate de către părți sau de către intervenientul principal; rezolvînd problema

dreptului în litigiu, nu a indicat suma adjudecată, bunurile ce urmează a fi remise

sau acțiunile pe care pîrîtul trebuie să le îndeplinească; nu a rezolvat problema

repartizării între părți a cheltuielilor de judecată ori a omis să se pronunțe asupra

cererilor martorilor, experților, specialiștilor, interpreților sau reprezentanților cu

privire la cheltuielile de judecată a căror compensare li se cuvine.

Din analiza dispozițiilor legale sus citate, rezultă indubitabil că legislatorul a

prevăzut expres situațiile când instanța de judecată, poate din oficiu sau la cererea

participanților la proces, să emită o hotărâre suplimentară.

Cu referire la prevederile enunțate, instanța de recurs conchide că, cererea

depusă de Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, este

neîntemeiată și urmează a fi respinsă.

În această ordine de idei, instanța de recurs reiterează că prin decizia din 15

iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție, în urma admiterii recursului, a fost casată

soluția emisă de instanța de apel, iar ca urmare a dispunerii rejudecări cauzei toată

procedura urmează a fi reluată.

Colegiul lărgit trage concluzia că, solicitările expuse în cererea depusă de

Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, sunt lipsite de

raționament, or prin efectul rejudecării cauzei, în alt complet de judecată, tuturor

declarațiilor părților, tuturor probelor livrate de părți urmează din nou să le fie dată

o valență juridică în ansamblu.

Astfel, în esență, solicitările lui Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul

Chetrușcă Viorel, nu au forță juridică de a influența prezenta soluție pe caz și

pertinența lor va putea fi supusă unei aprecieri juridice la o nouă rejudecare a

cauzei (a se vedea, printre alte autorități, cauzele Kamil Uzun vs. Turcia, hotărâre

din 10 mai 2007, § 64; Centrul pentru Resurse Juridice în numele lui Valentin

Câmpeanu vs. România (Marea Cameră), din 17 iulie 2014, § 156).

În special, în privința încheierii prin care a fost respinsă cererea de recuzare a

judecătorilor Lidia Bulgac, Grigore Dașchevici și Ana Panov, Colegiul lărgit

consideră necesar de a evidenția că la rejudecarea cauzei în ordine de apel, odată ce

au participat anterior la judecarea cauzei, judecătorii menționați sunt incompatibili

de a participa repetat, iar reexaminarea la solicitarea recurentului a cererii de

recuzare a judecătorilor este inoportună și lipsită de esență. Altfel spus, judecătorii

2

recuzați nu mai participă la rejudecarea cauzei în ordine de apel, iar potrivit

Codului de procedură civilă nu se admite recuzarea judecătorilor care nu sunt

implicați în examinarea cauzei.

În conexiunea celor relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că scopul emiterii hotărârii

suplimentare este de a-i da hotărârii inițiale caracterul deplinătății, în situația în

care hotărârea judecătorească trebuie să fie certă, să nu producă confuzii și să nu

creeze disensiuni pentru cei care urmează să-și conformeze conduita prescrierilor

acesteia. Respectiv, o hotărâre suplimentară poate fi emisă doar în cazul când

trebuie să aducă o certitudine necondiționată și deplinătate hotărârii judecătorești

inițiale.

La caz, însă, decizia din 15 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție este

deplină din punct de vedere a motivării soluției emise, efectul casării soluției

instanței de apel se răsfrânge la toate problemele ridicate de recurent și ca urmare

nu este necesară pronunțarea unei decizii suplimentare.

Din considerente expuse, având în susținere prevederile art. 250 al Codului de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea formulată de Răzeșu

Nicolae, reprezentat de avocatul Chetrușcă Viorel, cu privire la emiterea unei

decizii suplimentare.

În conformitate cu art. 250, art. 269-270 al Codului de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Răzeșu Nicolae, reprezentat de avocatul

Chetrușca Viorel, cu privire la emiterea deciziei suplimentare, în cauza civilă

intentată la cererea de chemare în judecată a lui Nicolae Răzeșu către Ministerul

Justiției, intervenienți accesorii judecătorii - Cimpoi Iulia, Simciuc Natalia, Craiu

Nicolae și executorul judecătoresc Ciuchitu Radu, cu privire la constatarea faptului

încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil al cauzelor și la executarea în

termen rezonabil a încheierii judecătorești și a titlului executoriu eliberat în baza

încheierii, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Ala Cobăneanu

3