3ra-181/20 — contestarea actului administrativ

3ra-181/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-181/20 (3ra-1585/19)

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, V.Mihaila, V.Sîrbu)

ÎNCHEIERE

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Sergiu Caraman,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Sergiu

Caraman împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță

Alexandru Motricală cu privire la contestarea actului administrativ și obligarea

emiterii unui act administrativ,

împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 7 august 2019 Sergiu Caraman a depus în Curtea de Apel Chișinău

cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, persoană terță Alexandru Motricală cu

privire la contestarea actului administrativ și obligarea emiterii unui act

administrativ.

În motivarea acțiunii, reclamantul a invocat că la 9 iulie 2019, Consiliul

Superior ai Magistraturii a desfășurat concursul pentru suplinirea funcției

vacante de vicepreședinte al Judecătoriei Criuleni, la care s-au înscris, au fost

admiși și au participat doi candidați: dânsul și Alexandru Motricală.

A invocat că după desfășurarea concursului, Consiliul Superior al

Magistraturii i-a adordat 14 puncte, iar contracandidatului Alexandru Motricală

17 puncte, ceea ce denotă că în final dânsul a acumulat 81 puncte, iar Alexandru

Motricală 82 puncte.

Respectiv, în baza punctajului acumulat, Consiliul Superior al

Magistraturii a decis prin hotărârea nr.260/15 din 9 iulie 2019 să propună

Președintelui Republicii Moldova numirea judecătorului Alexandru Motricală în

funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Criuleni.

A menționat că, selectarea candidaților urma a avea loc în baza

rezultatelor obținute, în rezultatul evaluării performanțelor, punctajului acordat

1

de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor și-a celui acordat de Consiliul

Superior al Magistraturii, urmare a unui tratament egal, prin aplicarea în mod

nediscriminatoriu a criteriilor de selectare obiectiv definite, stabilite prin lege și

regulamentele aprobate de Plenul Consiliului, condiție însă ce nu se atestă la

caz.

Astfel, în opinia sa, hotărârea nr.260/15 din 9 iulie 2019 a Consiliului

Superior al Magistraturii este una ilegală, prin care reclamantul a fost vătămat în

drepturile sale, iar Consiliu urmează a fi obligat să emită un act administrativ,

prin care să constate că câștigător al concursului pentru suplinirea funcției

vacante de vicepreședinte al Judecătoriei Criuleni pe judecătorul Sergiu

Caraman și să propună Președintelui Republicii Moldova numirea acestuia în

funcția de vicepreședinte al Judecătoresei Criuleni, din următoarele

considerente.

Conform art. 118 alin. (1) Codul administrativ, motivarea este

operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică

emiterea unui act administrativ individual. În motivare se indică temeiurile

esențiale de drept și de fapt, pe care le-a luat în considerare autoritatea publică

pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi

recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la

exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la

argumentele expuse în cadrul audierii. Potrivit alin. (3) din aceiași normă,

motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ

individual și condiționează legalitatea acestuia.

Conform art.9 alin.(1) al Legii nr.544 cu privire la statutul judecătorului,

funcțiile de judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței

judecătorești sînt ocupate în bază de concurs. Media de concurs a candidaților

care urmează a fi numiți pentru prima dată în funcția de judecător se calculează

conform art. 5 alin. (2) din Legea nr. 154/2012 privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor, iar la selecția judecătorilor pentru

promovarea la o instanță judecătorească superioară, numirea în funcția de

președinte ori de vicepreședinte de instanță judecătorească sau transferul la o

instanță judecătorească de același nivel ori la o instanță judecătorească

inferioară, media de concurs se calculează potrivit art. 5 alin. (3) din aceeași

lege. Potrivit alin.(2), concursul pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de

vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești este organizat de către

Consiliul Superior al Magistraturii în baza regulamentului aprobat de acesta. La

concurs participă persoanele înscrise în Registru.

Conform art.5 alin.(3) al Legii nr.154 privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor, în procesul de selecție a judecătorilor

pentru promovarea la o instanță judecătorească superioară, numirea în funcția

de președinte ori de vicepreședinte de instanță judecătorească sau transferul la o

instanță judecătorească de același nivel ori la o instanță judecătorească

inferioară, cel puțin 50% constituie rezultatul evaluării performanțelor și nu mai

mult de 50% din punctajul acordat de eolegiul pentru selecție și, după caz, de

Consiliul Superior al Magistraturii.

2

Reclamantul a invocat că media de concurs a candidaților pentru

promovare în funcție de vicepreședinte de instanță, conform legii, se calculează

în felul următor: 50 % se constituie din rezultatul evaluării performanțelor, și 50

% se constituie din rezultatul obținut la Colegiul pentru selecție și la CSM;

Conform art. 1 alin. (11) al Legii nr.154 privind selecția, evaluarea

performanțelor și cariera judecătorilor, prin regulamentele adoptate de Consiliul

Superior al Magistraturii se poate prevedea ca toți candidații la funcția de

judecător, de președinte sau vicepreședinte al instanței de judecată, la

promovarea într-o instanță judecătorească superioară sau la transferul la altă

instanță judecătorească, să fie evaluați și de către Consiliul Superior al

Magistraturii. Ponderea rezultatului evaluării în media de concurs nu poate

depăși 20%.

Respectiv, în sensul acestor norme, Consiliul Superior al Magistraturii a

aprobat prin Hotărârea nr.612/29 din 20 decembrie 2018 Regulamentul cu

privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de

judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești (în

continuare Regulament).

Conform pct.3.32 al Regulamentului, în cadrul concursului judecătorilor

pentru promovarea în funcția de judecător în instanța ierarhic superioară,

președinte sau vicepreședinte al instanței judecătorești, media de concurs

constituie maximum 100 de puncte și se calculează, după cum urmează: - nu

mai puțin de 50% se constituie din rezultatul evaluării performanțelor; - nu mai

mult de 30% din punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera

judecătorilor; - nu mai mult de 20% din punctajul acordat de Consiliul Superior

al Magistraturii.

În cadrul ședinței, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii va aprecia

motivarea personală a candidatului și corespunderea acestuia funcției de

judecător: motivele care au determinat candidatul să participe la concurs;

determinarea vizând ocuparea funcției pentru care candidează; propuneri

privind modernizarea și îmbunătățirea activității instanței și calității actului de

justiție; fermitatea în expunere în cadrul interveiului, precum și reputația

persoanei în contextul prevederilor legale. La aprecierea candidatului, CSM va

ține cont de meritele acestuia, competențele sale profesionale, personale și

sociale; în ceea ce privește promovarea în funcții administrative, evaluarea se va

baza inclusiv pe competențele manageriale ale judecătorului. Punctajul maxim

acordat de CSM nu va constitui mai mult de 20 de puncte.

Potrivit pct. 3.33 al Regulamentului, după stabilirea mediei de concurs în

cadrul ședinței CSM, candidații își aleg opțiunile pentru funcțiile scoase la

concurs în ordinea descrescătoare a punctajului obținut.

Iar conform pct. 3.34 al Regulamentului, în cazul punctajului egal al

candidaților care urmează a fi numiți în funcția de judecător în instanța ierarhic

superioară, de președinte ori de vicepreședinte al instanței judecătorești, care

pretind la aceeași funcție, primul își alege funcția candidatul care a obținut

rezultate mai mari în cadrul evaluării performanțelor. În cazul rezultatelor egale

3

obținute la evaluarea performanțelor, prioritate va avea candidatul care are o

experiență mai mare în domeniu.

Așadar, Consiliu prin Regulament a desfășurat și reglementat aceleași

condiții și același mod de apreciere a candidaților și formare a mediei de

concurs a acestora și anume: 50 % se constituie din rezultatul evaluării

performanțelor, și 50 % se constituie din rezultatul obținut la Colegiul pentru

selecție (30%) și la CSM (20%);

Reclamantul a notat că, în cadrul desfășurării concursului pentru

suplinirea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Criuleni, candidații au

obținut următorul punctaj:

- Colegiul de evaluare a performanțelor judecătorilor: Sergiu Caraman -

82 puncte (Hotărârea Colegiului de evaluare nr.91/10 din 28.07.2017),

Alexandru Motricală - 80 puncte (Hotărârea Colegiului de evaluare nr.

113/13 din 27.10.2017),

- Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor: Sergiu Caraman - 67

puncte (Hotărârea nr.17/02 din 15.02.2019); Alexandru Motricală - 65

puncte (Hotărârea nr.100/07 din 17.05.2019);

- Consiliul Superior al Magistraturii Sergiu Caraman - 14 puncte

(Hotărârea CSM nr.260/15 din 09.07.2019); Alexandru Motricală - 17

puncte (Hotărârea CSM nr.260/15 din 09.07.2019);

Astfel, reclamantul a menționat că, media finală de concurs a candidaților

în sensul art.5 alin.(3) al Legii nr.154 privind selecția, evaluarea performanțelor

și cariera judecătorilor raportat la prevederile pct. 3.32 al Regulamentului cu

privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de

judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești a

constituit după cum urmează: Sergiu Caraman - 86.8 puncte (Colegiul de

evaluare 50% din 82 puncte (41 puncte) + celelalte 50% dintre acestea 30%

Colegiul de selecție și 20 % CSM din 81 puncte (45,8 puncte)); Alexandru

Motricală - 85,8 puncte (Colegiul de evaluare 50% din 80 puncte (40 puncte) +

celelalte 50% dintre acestea 30% Colegiul de selecție și 20 % CSM din 82

puncte (45,8 puncte));

Însă, contrar prevederilor legii Consiliu a stabilit media finală de concurs

a candidaților prin sumarea rezultatului de la Colegiul de selecție și carieră a

judecătorilor cu rezultatul acordat de Consiliu, și respectiv, a obținut mediile

finale de concurs după cum s-a menționat în Hotărârea Consiliului nr.260/15 din

9 iulie 2019 (Alexandru Motricală - 82 puncte (65 puncte+17 puncte), iar Sergiu

Caraman - 81 puncte (67 puncte+14 puncte).

Suplimentar, reclamantul a reținut că, conform art.9 alin.(10) al Legii

nr.544 cu privire la statutul judecătorului, dar și pct. 3.35 din Regulament, cu

votul majoritar al membrilor săi, prin hotărâre motivată, Plenul CSM va

propune Președintelui Republicii Moldova sau, după caz, Parlamentului

numirea în funcția de judecător, de președinte sau vicepreședinte candidatul care

a acumulat punctajul cel mai mare în cadrul concursului prin cumularea

rezultatelor tuturor etapelor, iar potrivit pct. 3.36 al Regulamentului, CSM este

în drept să refuze propunerea de numire în funcție a candidaților dacă se

4

constată că aceștia nu corespund condițiilor impuse de lege pentru suplinirea

funcției de judecător. Hotărârea CSM de refuz privind propunerea de numire în

funcție trebuie să fie motivată.

Conform reclamantului, hotărârea CSM nr.260/15 din 9 iulie 2019 îi

încalcă drepturile garantate de lege, nu este motivată în fapt și în drept conform

legii și este motivată în felul în care contravine legii, iar prin urmare, aceasta

este una ilegală și pasibilă de a fi anulată.

Totodată, având în vedere că de facto conform prevederilor legale sus

citate, învingător al concursului desfășurat cu o medie totală de concurs mai

mare urma a fi desemnat acesta, iar în ședința Plenului CSM nu au fost stabilite

impedimente sau alte necorespunderi a condițiilor impuse de lege pentru

suplinirea funcției de judecător/vicepreședinte, CSM urma să constate acest fapt

și să înainteze candidatura reclamantului ca cîștigător al concursului,

Președintelui RM, pentru a fi numit în funcția de vicepreședinte al Judecătoriei

Criuleni.

Din considerentele menționate, Sergiu Caraman a depus prezenta acțiune,

solicitând anularea hotărârii nr. 260/15 din 9 iulie 2019 a Consiliului Superior al

Magistraturii ca fiind ilegală și obligarea Consiliului de a emite actul

administrativ conform situației juridice în rezultatul petrecerii concursului

pentru suplinirea funcției de vicepreședinte al Judecătoriei Criuleni, cu

constatarea faptului că învingător al concursului este judecătorul Sergiu

Caraman cu media finală de concurs de 86,8 puncte și, având în vedere lipsa

unor impedimente sau alte necorespunderi a condițiilor impuse de lege pentru

suplinirea funcției de judecător, să fie propusă candidatura cîștigătorului,

Președintelui RM pentru numirea în funcția solicitată.

Prin hotărârea din 25 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cererea

de chemare în judecată depusă de Sergiu Caraman a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Astfel, instanța de fond a constatat că la 9 iulie 2019 a fost desfășurat

concursul pentru suplinirea funcției vacante de vicepreședinte al Judecătoriei

Criuleni, și în rezultatul analizei motivărilor personale a candidaților, precum și

reputația persoanelor, Consiliul Superior al Magistraturii a acordat următorul

punctaj: lui Sergiu Caraman - 14 puncte și lui Alexandru Motricală - 17 puncte.

La rândul său, în punctajul acordat de către Plenul CSM, a fost inclus în

media pentru participarea la concursul pentru suplinirea funcției de judecător,

pentru suplinirea funcției de președinte și vicepreședinte a instanțelor

judecătorești, în conformitate cu art. 9 din Legea cu privire la statutul

judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, cu modificările și completările

ulterioare.

Respectiv, punctajul final acumulat de candidații înscriși în concurs a

fost: Alexandru Motricală - 82 puncte și Sergiu Caraman - 81 puncte.

Prin urmare, media de concurs stabilită de către Consiliul Superior al

Magistraturii este una conformă rigorilor pct. 3.32 din Regulamentul cu privire

la organizarea și desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de

judecător, de vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat

5

prin Hotărârea CSM nr. 612/29 din 20 decembrie 2018, și anume: Sergiu

Caraman - 67 puncte + 14 puncte și lui Alexandru Motricală - 65 puncte + 17

puncte.

Argumentul reclamantului precum că actul administrativ, emis de către

Consiliul Superior al Magistraturii nu este motivat, a fost respins, or, instanța de

judecată, cu raportare la art. 31 Cod administrativ – potrivit căruia, actele

administrative scrise trebuie să fie motivate și, verificând conținutul actului

administrativ a fost constatat că, acesta este motivat cu suficientă claritate și

precizie, fiind indicate temeiurile de drept și de fapt, care au stat la baza emiterii

deciziei de către Consiliul, aspect care la rândul său determină că hotărârea

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 260/15 din 9 iulie 2019 corespunde

rigorilor art. 118 Cod administrativ.

Prin urmare, reieșind din cumulul celor expuse, instanța de judecată a

constatat că Consiliul Superior al Magistraturii a emis un act administrativ

conform rigorilor legale, potrivit competenței și procedurii stabilite, cu luarea în

considerare a tuturor faptelor relevante, cu respectarea limitelor legate de

dreptul discreționar și conform scopului acordat de lege.

Cu referire la pretenția reclamantului, ce ține de obligarea Consiliului

Superior al Magistraturi de a emite un act administrativ favorabil și anume, prin

care să constate că câștigător al concursului pentru suplinirea funcției vacante de

vicepreședinte a judecătoriei Criuleni pe judecătorul Sergiu Caraman, instanța

de judecată a indicat ca aceasta fiind o pretenție subsecventă pretenției de bază

care a fost respinsă, urmează soarta pretenției principale, mnotiv pentru care a

fost respinsă.

Or, în condițiile în care, în ședința de judecată nu a fost constatat nici un

temei, în vederea dispunerea anulării hotărârii Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 260/15 din 9 iulie 2019, urmează a fi respinsă și pretenția, prin

care se solicită obligarea Consiliului Superior al Magistraturi de a emite un act

administrativ, prin care să constate că câștigător al concursului pentru suplinirea

funcției vacante de vicepreședinte a judecătoriei Criuleni pe judecătorul Sergiu

Caraman.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea hotărârii enunțate, la 4 decembrie

2019 și, respectiv la 13 ianuarie 2020, Sergiu Caraman a contestat-o cu recurs și

recurs motivat, solicitând în urma depunerii recursului motivat, admiterea

acestuia, casarea hotărârii recurate ce constituie obiectul prezentului recurs cu

pronunțarea unei decizii noi, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate

în cererea de chemare în judecată anexată la dosar, suplimentar invocându-se că

Curtea de Apel Chișinău prin hotărârea contestată a stabilit în mod eronat că

media de concurs stabilită de către Consiliul Superior al Magistraturii este una

conformă rigorilor pct. 3.32 din Regulamentul cu privire la organizarea și

desfășurarea concursului pentru suplinirea funcțiilor de judecător, de

vicepreședinte și de președinte al instanței judecătorești, aprobat prin Hotărârea

CSM nr. 612/29 din 20 decembrie 2018, și anume lui Sergiu Caraman - 67

puncte + 14 puncte și lui Alexandru Motricală - 65 puncte +17 puncte.

6

Conform pct.3.32 al Regulamentului prevede că media de concurs

constituie maximum 100 de puncte și se calculează, după cum urmează: - nu

mai puțin de 50% se constituie din rezultatul evaluării performantelor; - nu mai

mult de 30% din punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și cariera

judecătorilor; - nu mai mult de 20% din punctajul acordat de Consiliul Superior

al Magistraturii, iar formula de calcul efectuată de către CSM, prin sumarea

rezultatului de la Colegiul de selecție și nota obținută la CSM (adică 67

puncte+14puncte), cu neglijarea totală a rezultatului obținut în rezultatul

evaluării performanțelor, contravine normelor legale sus citate. Or, media de

concurs urma a fi calculată conform art.5 alin.(3) al Legii nr.154 și pct.3.32 al

Regulamentului, după cum urmează (pentru recurent): - 50 % din rezultatul

evaluării performanțelor (Hotărârea Colegiului de evaluare nr.91/10 din

28.07.2017) adică din 82 puncte ceea ce reprezintă 41 puncte (conform

calculului 50%*82 puncte/ 100%); - 30 % (din celelalte 50 %) din punctajul

acordat de Colegiul pentru selecția și cariera judecătorilor (Hotărârea nr.17/02

din 15.02.2019) adică din 67 puncte, ceea ce reprezintă 40,2 puncte (conform

calculului 30%*67 puncte/ 50%) și respectiv - 20 % din punctajul acordat de

CSM, adică din 14 puncte, ceea ce reprezintă 5,6 puncte (conform calculului

20%* 14 puncte/ 50%).

În consecință, media finală de concurs a recurentului a constituit 86,8

puncte, iar a cotracandidatului conform aceluiași calcul legal, 85,8 puncte, adică

media finală de concurs a ultimului este mai mică decît a recurentului.

Necătând la acest fapt, CSM prin hotărârea nr.260/15 din 9 iulie 2019,

ilegal a stabilit că de fapt învingător al concursului a fost Alexandru Motricală

cu media finală de concurs 82 puncte.

La rândul său, Curtea de apel Chișinău prin hotărârea contestată cu

recurs, la fel a stabilit în mod eronat că hotărârea CSM nr.260/15 din 9 iulie

2019 este una legală, argumentată și motivată conform legii.

Prin urmare, prima instanță s-a eschivat de la exercitarea obligației

impusă prin lege, de înfăptuire a actului de justiție, a examinat superficial

circumstanțele cauzei, nu a intrat în esența litigiului și nu a apreciat toate

circumstanțele și probele existente ale cauzei, pronunțând hotărâre neîntemeiată

de respingere ca neîntemeiată a acțiunii.

La 21 ianuarie 2020, Sergiu Caraman a depus cerere solicitând

constatarea faptului că recursul depus împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, precum și partea motivată a acestuia a fost depusă cu

respectarea prevederilor 211, 233, 244 și 245 a Codului administrativ și a fost

depus în termen.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărîrile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Iar conform art. 245 din același cod, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic

7

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul depus la 4 decembrie 2019 este în

termen, or, decizia instanței de apel a fost adoptată la 25 noiembrie 2019.

Totodată, instanța de recurs reține că și partea motivată a recursului

depusă la 13 ianuarie 2020 împotriva hotărârii din 25 noiembrie 2019 a Curții

de Apel Chișinău este în termen. Aceasta deoarece date care ar confirma

recepționarea hotărârii motivate de către recurent la dosar lipsesc.

Examinând temeiurile recursului depus de Sergiu Caraman, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta este inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

Conform art. 246 alin. (1) din Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Iar conform alin. (2) din același articol, recursul se declară inadmisibil în

special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; b)

recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană

neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la

art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu

corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art.

234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de

Curtea Supremă de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că legiuitorul prin expresia „în special” din

conținutul normei art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, a indicat că

temeiurile de inadmisibilitate stipulate nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv

în alte cazuri prevăzute de lege, pot fi reglementate și alte temeiuri care necesită

a fi verificate la etapa examinării admisibilității cererii de recurs.

În această ordine de idei, conform art. 194 alin. (2) din Codul

administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și

deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor

procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Așadar, cu trimitere la cele enunțate supra, completul specializat în cauze

de contencios administrativ din cadrul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că

recursul depus de Sergiu Caraman nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 246 alin. (2) coroborat cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ.

Or, argumentele invocate în recursul depus de Sergiu Caraman se referă

la dezacordul acestuia cu soluția pronunțată de către prima instanță, însă nu

relevă asupra existenței greșelilor procedurale și aplicării incorecte a dreptului

material, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate.

8

Totodată, se reține că recursul exercitat asupra hotărârii instanței de fond

are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificânduse doar legalitatea hotărârii, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reiterează că procedura admisibilității cererii de

recurs constă în verificarea faptului dacă recursul se încadrează în cele

prevăzute la art. 246 alin. (2) și art. 194 alin. (2) din Codul administrativ.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale,

că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de

recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat

împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de

succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor

Omului, 25 februarie 1995, nr. 26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Sergiu Caraman.

În conformitate cu art. 230, art. 246 coroborat cu art. 194 alin. (2) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Sergiu Caraman se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

9