3rh-15/20 — contestarea actului administrativ

3rh-15/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3rh-15/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (M.Țurcan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L.Bulgac, S.Gîrbu, Gr.Dașchevici)

instanța de recurs:T.Chișca-Doneva, Sv.Moldovan. M.Ghervas, V.Burduh, Iu.Bejenaru

Î N C H E I E R E

05 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând cererea de revizuire depusă de Eni Veronica, reprezentată de

avocatul Eni Oleg,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Eni Veronica împotriva Ministerului Justiției cu privire la anularea hotărîrii

Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar din 27.12.2016 în

partea aprobării rezultatului primei probe testul grilă al candidatului Eni Veronica,

obligarea Ministerului Justiției să emită Ordinul de investire a Veronicăi Eni cu

împuterniciri de exercitare a activității notariale, cu teritoriul de activitate la alegerea

acesteia din numărul de locuri rămase vacante, obligarea dispunerii eliberării licenței

pentru activitate notarială pe numele Eni Veronica, cu înregistrarea ulterioară a

acesteia în Registrul de stat al notarilor,

împotriva deciziei din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 27 martie 2017 Eni Veronica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției privind anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 04 octombrie 2016 Ministerul

Justiției a publicat pe site-ul oficial anunțul privind desemnarea câștigătorilor pentru

membru titular și pentru membru supleant în Comisia de concurs pentru suplinirea

locurilor vacante de notar.

Prin hotărârea nr.2 din 03 octombrie 2016, Comisia de selectare prin concurs

public a membrilor Colegiului disciplinar al notarilor și Comisiilor de concurs pentru

suplinirea locurilor vacante de notar a desemnat câștigătorii concursului public pentru

1

selectarea membrilor Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar:

membri titulari din rândul profesorilor titulari în materie de drept: 1) Macovei

Tatiana; 2) Pînzari Veaceslav; 3) Plotnic Olesea; membri titulari din rîndul notarilor

publici: 1) Digori Galina; 2) Șian Olga; membri supleanți din rîndul profesorilor

titulari în materie de drept: 1) Bordian Mariana; 2) Cojocaru Violeta; membri

supleanți din rîndul notarilor publici: 1) Popovici Adrian; 2) Șișianu Maria.

A relatat reclamanta că la 25 noiembrie 2016 pârâtul a publicat pe site-ul oficial

anunțul privind organizarea concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar,

testele-grilă aprobate în ședința din 25 noiembrie 2016, subiectele pentru proba scrisă

și spețele; locurile vacante și data desfășurării primei probe a concursului public

pentru suplinirea locurilor vacante de notar, iar prin hotărîrea nr.1 a Comisiei de

Licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016, reclamanta a fost admisă la

concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar.

Prima etapă s-a desfășurat la 27 decembrie 2016, iar la 29 decembrie 2016 pe

site-ul oficial al Ministerului Justiției a fost publicată lista candidaților care au

promovat prima probă (testul grilă) a concursului pentru suplinirea locurilor vacante

de notar. Conform hotărârii Comisiei de concurs din 27 decembrie 2016 reclamanta

nu a promovat testul grilă, deoarece în opinia Comisiei a răspuns corect doar la 384

itemi (din 385 necesari pentru promovare) și astfel, n-a fost calificată pentru etapa a

doua a concursului.

A invocat reclamanta că lucrarea sa a fost evaluată cu grave abateri de

procedură, fiind verificată de o persoană care nu avea calitatea de membru titular al

Comisiei de concurs, unii itemi apreciați de comisie cu calificativul „greșit”, au fost

rezolvați de reclamantă corect, iar alți itemi prin conținutul său au o interpretare

dublă, pe cînd alții conțin cîte două răspunsuri corecte.

A specificat reclamanta că contestația depusă a fost respinsă nemotivat.

A considerat reclamanta că hotărârea Comisiei de concurs din 27 decembrie 2016

este ilegală, la baza acesteia fiind realizată o procedură incorectă, iar consecințele

aplicării actului administrativ se reflectă nemijlocit asupra sa prin îngrădirea dreptului

la muncă, și anume libertatea alegerii profesiei, a locului de muncă, prin violarea

dreptului ce ține de egalitatea de șanse și tratament diferențiat, discriminatoriu.

Cu referire la procedura de organizare a concursului pentru suplinirea locurilor

vacante de notar și admiterea la activitatea notarială, reclamanta a invocat că actul

administrativ a fost emis contrar art. 12 alin.(2) al Legii cu privire la notariat și pct.

pct. 7, 8, 9, 11 și 26 ale Regulamentului privind organizarea concursului pentru

suplinirea locurilor vacante de notar, aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr.170

din 30 aprilie 2009, ce stabilesc condiții de legalitate pentru numirea unei persoane în

calitate de membru al Comisiei de concurs, iar nerespectarea condițiilor de legalitate

se sancționează cu nulitatea.

A afirmat reclamanta că organizarea și desfășurarea concursului pentru

suplinirea locurilor vacante de notar din 27 decembrie 2016 și din 04, 05 și 06

ianuarie 2017, a fost realizat cu participarea unui membru supleant din rîndul

profesorilor titulari în materie de drept, care nu îndeplinea condițiile de legalitate

2

pentru a se considera membru al comisiei de concurs, deoarece nici Legea, nici

Regulamentul menționat nu conțin nici o dispoziție referitoare la suplinirea membrilor

din componența nominală a comisiei în cauză, cu atît mai mult condițiile de

desemnare și existența membrilor supleanți.

A relatat reclamanta că în caz de imposibilitate de organizare a concursului de

către membrii nominali, urmau a fi întreprinse măsuri pentru selectarea noilor

membri, care se aleg prin concurs public, dar nu membri supleanți, iar conform pct.

11 din Regulament, componența nominală a comisiei se aprobă prin ordinul

Ministrului Justiției, și se publică pe site-ul oficial al Ministerului, sau cel puțin se

comunică candidaților la concurs înainte de începerea primei etape, ceea ce n-a avut

loc.

A susținut reclamanta că erorile procedurale de formare și numire a membrilor

comisiei de concurs au contribuit negativ atît asupra elaborării testului grilă, cît și

asupra evaluării defectuoase a candidaților.

Referitor la testul grilă și subiectele cu caracter teoretic și practic, reclamanta a

menționat că conform pct.4 din Regulament, acestea urmau să fie aprobate de către

comisia de concurs și publicate pe site-ul oficial al Ministerului Justiției cu cel puțin

30 de zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea concursului, însă informația în

cauză a fost publicată pentru prima dată la 25 noiembrie 2016, ca apoi, fără a

comunica participanților la concurs, să fie eliminați unii itemi și înlocuiți cu alții, în

special cei ce țin de dreptul procesual civil și dreptul internațional privat.

A apreciat reclamanta că aceste lacune au dus la violarea principiilor competiției

deschise, transparenței, precum și cel al egalității accesului în profesie pentru fiecare

participant al concursului, inclusiv în contextul în care unii itemi din testul grilă au

fost elaborați prin încălcarea metodologiei elaborării testelor docimologice, astfel încît

testul grilă aprobat de comisia de concurs conține itemi neprofesionist formulați, fără

a ține cont de metodologia elaborării testelor docimologice, răspunsurile pretinse a fi

corecte sunt ambigui, confuze, contradictorii, nu se regăsesc în lege sau sunt contrare

acesteia, eșecuri procedurale și abuzuri grave ale comisiei ce constituie premise de

anulare a hotărîrii comisiei de concurs din 27 decembrie 2016 în partea ce ține de

eliminarea sa din concurs.

A mai invocat că cel puțin 5 răspunsuri din cele 16, pe care comisia le-a

considerat greșite, le-a selectat ca fiind corecte, și anume la itemii nr. 112; 233; 360;

371; 380, astfel încît susține că a fost scoasă din concurs în mod nelegitim.

A declarat reclamanta că, refuzînd nemotivat soluționarea contestației, a fost

lipsită de șansa de a participa în continuare la concurs, iar caracterul nelegitim al

acțiunilor comisiei este amplificat de faptul, că din punct de vedere cantitativ, șansa

de a depăși pragul de 385 de răspunsuri corecte a fost foarte reală, iar dacă nu s-ar fi

admis erori procedurale și de fond esențiale, soluția comisiei în privința sa

indiscutabil ar fi fost alta.

A susținut reclamanta că formarea sa ca specialist în domeniul notariatului (teza

de licență cu subiectul „Autentificarea notarială a actelor juridice”, apreciată cu

calificativul 10, teza de master cu subiectul „Procedura succesorală în activitatea

3

notarială”, apreciată cu calificativul 9, experiența de muncă (din anul 2005-în

prezent), inclusiv activitatea didactică în domeniu-lector universitar la disciplina

„Procedura notarială și dreptul succesoral”, aptitudinile intelectuale și competențele îi

permit să afirme, că în cadrul probei a doua ar fi putut avea o prestație suficient de

bună pentru a obține dreptul de a profesa ca notar, iar dacă ar fi admisă la proba a

doua în fața aceleiași comisii, în mod evident ar fi subapreciată, deoarece lipsa de

corectitudine, echidistanță și transparență a compromis respectiva comisie, astfel încît

deciziile acesteia să nu mai fie nici credibile, nici juste.

A menționat că satisfacția echitabilă pe care o pretinde se rezumă la corectarea

unei erori grave și evidente prin admiterea sa în profesia de notar. Aceasta nu poate

afecta nici unul din candidații care deja au fost admiși în profesia de notar și nici

resursele administrative ale Ministerului Justiției nu se vor consuma prin repetarea

concursului, deoarece în conformitate cu hotărîrea comisiei de concurs au fost

anunțate vacante 64 de locuri de notar, la concurs s-au înscris 123 de candidați, iar

prima probă au susținut-o 68 de candidați și urmare a probei a doua au trecut 16

candidați, după admiterea contestațiilor mai fiind admiși încă 9 candidați, astfel încît

39 de locuri de notar anunțate de către Ministerului Justiției au rămas vacante.

Reclamanta a susținut că despre nepromovarea testului grilă a aflat la 29

decembrie 2016 de pe site-ul oficial al Ministerului Justiției.

A mai invocat reclamanta că reieșind din prevederile pct. pct. 13, 15 și 75 ale

Regulamentului enunțat, comisia de concurs totuși ia hotărâre privind promovarea

primei probe (testul grilă) și o adoptă cu votul majorității membrilor prezenți la

ședință, dar de fapt, comisia de concurs întrunită în ședința din 27 și 28 decembrie

2016 a adoptat o hotărîre privind promovarea primei probe (testul grilă) a concursului

pentru suplinirea locurilor vacante de notar, expusă în procesul-verbal nr.4, care prin

natura sa este un act pregătitor sau o operațiune administrativă și tehnico-materială, ce

trebuia să stea la baza emiterii hotărîrii.

A apreciat reclamanta că hotărârea comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor

vacante de notar, expusă în procesul-verbal nr.4 din 27 decembrie 2016 în partea

aprobării rezultatului primei probe testul grilă al candidatului Eni Veronica, cu

calificativul - respins 384 puncte și, publicată la 29 decembrie 2016 pe site-ul oficial

al Ministerului Justiției, la rubrica noutăți „Anunțuri”, este ilegală ca fiind emisă cu

încălcarea procedurii stabilite, deoarece nu a fost emisă în forma stabilită, nu cuprinde

elementele de formă care să confirme că actul a fost emis sau adoptat cu respectarea

legii și, în consecință, comisia de concurs prin neglijarea atribuțiilor delegate prin

norma de drept menționată, a generat emiterea unui act administrativ pasibil anulării

în partea ce ține de eliminarea sa din concurs.

A confirmat reclamanta că hotărârea indicată este ilegală în fond, ca fiind emisă

contrar prevederilor legii, motive pentru care a solicitat instanței anularea hotărîrii

comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar, expusă în procesul-

verbal nr.4 din 27 decembrie 2016, în partea aprobării rezultatului primei probe testul

grilă al candidatului Eni Veronica, cu calificativul - respins 384 puncte și, publicată la

29 decembrie 2016 pe site-ul oficial al Ministerului Justiției, la rubrica Noutăți –

4

„Anunțuri”, Lista candidaților care au promovat prima probă (testul grilă) a

concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu obligarea Ministerului

Justiției să emită ordinul de investire a Veronicăi Eni cu împuterniciri de exercitare a

activității notariale, cu teritoriul de activitate la alegerea acesteia din numărul de

locuri rămase vacante și dispunerea eliberării licenței pentru activitate notarială pe

numele Veronicăi Eni, cu înregistrarea ulterioară a acesteia în Registrul de stat al

notarilor.

Prin hotărârea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată a Veronicăi Eni, fiind anulată hotărârea

Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar, expusă în procesul-

verbal nr.4 din 27 decembrie 2016, în partea aprobării rezultatului primei probe testul

grilă, al candidatului Eni Veronica cu calificativul - respins 384 puncte și, publicată la

29 decembrie 2016 pe site-ul oficial al Ministerului Justiției, la rubrica Noutăți –

„Anunțuri”, Lista candidaților care au promovat prima probă (testul grilă) a

concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar. În rest pretențiile Veronicăi

Eni fiind respinse ca nefondate.

Prin decizia din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel declarată de Eni Veronica. S-a admis cererea de apel declarată de Ministerul

Justiției. S-a casat parțial hotărârea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

central, în partea în care au fost admise pretențiile reclamantei și în această parte s-a

adoptat o nouă hotărâre prin care: S-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantei

privind anularea Hotărîrii Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de

notar, expusă în procesul-verbal nr. 4 din 27.12.2016 în partea aprobării rezultatului

primei probe testul grilă al candidatului Eni Veronica, cu calificativul ”respins”. În

rest, hotărârea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, în partea în

care pretențiile reclamantei Eni Veronica au fost respinse ca nefondate, s-a menținut

fără modificări.

La 07 februarie 2019, Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

Prin decizia din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de către Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg împotriva

deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

La 02 ianuarie 2020 Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de

Justiție, solicitînd admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs cu

trimiterea cauzei la rejudecare.

În motivarea cererii de revizuire s-a invocat prevederile art.449 lit.e1) Cod de

procedură civilă.

S-a menționat în cererea de revizuire că prin hotărârea Curții Constituționale nr.

18 din 03.07.2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea

cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002, în conținutul pct. 45 se subliniază

5

că și Uniunea Avocaților trebuie să-și exercite mandatul, prin structurile sale, de o

manieră care să consolideze percepția publică potrivit căreia în profesia de avocați

sunt admise doar persoanele care întrunesc standardele menționate mai sus, în mod

nediscriminatoriu. Prin urmare, dacă există persoane bine-pregătite în materie de drept

care doresc să fie avocați, iar acestea nu trec examenul prevăzut de lege din cauza

unor proceduri defectuoase, poate fi afectată încrederea generală în profesia de

avocat.

A relatat că, conform art. 1 alin. (3), care prevede că demnitatea omului reprezintă

o valoare supremă în Republica Moldova, cu articolul 43 din Constituție, în măsura în

care sunt ridicate probleme ce țin de drepturile fundamentale ale persoanei, pretins a fi

încălcate prin adoptarea hotărârilor de către Comisia de licențiere, instanțele de

contencios administrativ trebuie să efectueze un control care să asigure protecția

efectivă a acestor drepturi, în conformitate cu Constituția, cu jurisprudența Curții

Constituționale, cu Convenția Europeană și cu jurisprudența Curții Europene. Însă,

dacă sunt ridicate probleme teoretice privind baremul stabilit și punctajul acordat de

către Comisia de licențiere, instanțele de contencios administrativ nu trebuie să-și

substituie viziunea lor cu cea a Comisiei de licențiere, ci să verifice doar dacă

hotărârea Comisiei este una rezonabilă. Astfel, Curtea a menționeat că standardul

rezonabilității presupune, din această perspectivă, ca instanța de contencios

administrativ să verifice dacă motivarea punctajului de către Comisie sprijină, în

întregul ei, hotărârea adoptată.

Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg în cererea de revizuire a subliniat

că o hotărâre a Comisiei de licențiere ar fi nerezonabilă dacă ar fi irațională în mod

vădit sau dacă ar fi contrară motivelor care stau la baza ei. O hotărâre a Comisiei de

licențiere ar fi nerezonabilă pentru că ar fi atât de eronată, încât manifestarea

deferenței de către instanțele de contencios administrativ nu ar putea justifica

menținerea ei. Așadar, instanța de contencios administrativ nu trebuie să se bazeze pe

o eroare sau pe un element al hotărârii Comisiei care nu afectează hotărârea ca întreg.

A specificat că cu privire la existența unor garanții procedurale efective, Curtea a

reținut că prestațiile subiecților hotărârilor Comisiei de licențiere declarate

nerezonabile de instanțele de contencios administrativ trebuie reevaluate, prin

verificarea lucrării scrise și a înregistrărilor audio ale răspunsului prezentat la proba

orală de către o comisie independentă, alta decât Comisia de licențiere. În acest sens,

Curtea va emite o adresă către Parlamentul Republicii Moldova pentru amendarea

Legii cu privire la avocatură.

În concluzie, Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg a menționat faptul

că Curtea subliniază că prerogativa organizării examenelor de către Uniunea

Avocaților constituie o caracteristică a funcției sale de autoorganizare, caracteristică

ce nu contravine Constituției. Totuși, această funcție a sa trebuie exercitată prin

respectarea drepturilor fundamentale ale persoanei și prin adoptarea unor hotărâri

rezonabile de către Comisia de licențiere, atunci când se evaluează cunoștințele

candidaților la profesia de avocat.

Examinând temeiurile revizuirii, completul specializat pentru examinarea

6

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu

excepția art.169–171.

Conform art. 453 alin. (1) lit. a) CPC, după ce examinează cererea de revizuire,

instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În conformitate cu art. 451 CPC, cererea de revizuire se depune în scris de

persoanele menționate la art. 447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile

consemnate la art. 449 și anexându-se probele ce le confirmă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție, menționează că revizuirea este posibilă doar în cazurile în care sunt invocate

și sunt probate circumstanțe, fapte ori evenimente, prevăzute de lege ca temeiuri, care

sunt esențiale pentru relațiile în litigiu și de natură să influențeze soluția adoptată și

dacă cererea este depusă în termenul prevăzut de art. 450 Cod de procedură civilă.

Drept temeiuri pentru revizuirea unei hotărîri irevocabile, de către legislator sunt

definite cele conținute în art. 449 Cod de procedură civilă, care sunt indicate

exhaustiv.

Din textul cererii de revizuire se atestă că Eni Veronica, reprezentată de avocatul

Eni Oleg a invocat prevederile art. 449 lit.e1) Cod de procedură civilă și anume

hotărârea Curții Constituționale nr.18 din 03.07.2018 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din

19 iulie 2002, și anume în conținutul pct. 45 se subliniază că și Uniunea Avocaților

trebuie să-și exercite mandatul, prin structurile sale, de o manieră care să consolideze

percepția publică potrivit căreia în profesia de avocați sunt admise doar persoanele

care întrunesc standardele menționate mai sus, în mod nediscriminatoriu. Prin

urmare, dacă există persoane bine-pregătite în materie de drept care doresc să fie

avocați, iar acestea nu trec examenul prevăzut de lege din cauza unor proceduri

defectuoase, poate fi afectată încrederea generală în profesia de avocat.

În această ordine de idei este important de remarcat că și în condițiile când

cererea de revizuire corespunde cerințelor legale și este bazată pe unul din temeiurile

prevăzute de lege, pentru ca ea să fie admisă de către instanță spre examinare și

ulterior, prin hotărâre a instanței să constituie motiv pentru desființarea unei hotărâri

irevocabile, ea trebuie să fie depusă în termen.

Astfel, Colegiul precizează că revizuenta, prin cererea de revizuire depusă în

temeiul art. 449 lit. e1) Cod de procedură civilă a solicitat admiterea cererii de

revizuire, casarea deciziei instanței de recurs cu trimiterea cauzei la rejudecare.

Conform prevederile art. 449 lit.e1) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

7

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de neconstituționalitate,

iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea Curții Constituționale sau

din hotărîrea Curții Constituționale rezultă că prin aceasta s-a încălcat un drept

garantat de Constituție sau de tratatele internaționale în domeniul drepturilor omului.

Conform art.450 lit. d1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. e1).

Prin urmare, analizând cererea de revizuire prin prisma prevederilor legale

menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție concluzionează că de către revizuentă nu a fost respectat

termenul de depunere a cererii revizuire.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că la 07 februarie 2019, Eni

Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și casarea parțială a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea cererii de recurs a indicat ca o circumstanță esențială și, hotărârea Curții

Constituționale nr. 18 din 03.07.2018 privind excepția de neconstituționalitate a unor

prevederi din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002.

Prin decizia din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de către Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg împotriva

deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

relatează că hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din 03.07.2018 privind excepția de

neconstituționalitate a unor prevederi din Legea cu privire la avocatură nr.1260 din 19

iulie 2002 a devenit cunoscută revizuientei la 07 februarie 2019 în momentul

depunerii cererii de recurs, cât și în momentul publicării în Monitorul Oficial nr.277-

284/124 din 27.07.2018.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată omiterea termenului prevăzut de art. 450 lit. d1) din

Codul de procedură civilă.

În circumstanțele date, Colegiul conchide că revizuenta a depășit termenul legal

de declarare a revizuirii de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință

de circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. e1). Or, legiuitorul a

stabilit termene stricte în art. 450 Cod de procedură civilă la exercitarea căii de atac a

revizuirii, și în speță acest termen de 3 luni prevăzut de art. 450 lit. d1) Cod de

procedură civilă, este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

De asemenea, Colegiul învederează că, posibilitatea reinițierii procesului de

judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din

aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

8

raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (cauzele CtEDO, Brumărescu c României, Roșca c. Moldovei, citate sus).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata,

adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu

cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri irevocabile și

obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de

la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca c. Moldovei, § 25, Popov nr. 2 c.

Moldovei, citate anterior).

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de

dispoziție: încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din considerentele expuse supra, având în vedere că revizuenta Eni Veronica a

depășit termenul prevăzut de lege pentru depunerea cererii de revizuire pe temeiul

indicat conform art.449 lit.e1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, va respinge ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Eni Veronica, reprezentată de avocatul

Eni Oleg împotriva deciziei din 02 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, 446, 452,453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Eni Veronica,

reprezentată de avocatul Eni Oleg împotriva deciziei din 02 octombrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Nina Vascan

Iurie Bejenaru

9