3ra-438/19 — contestarea actului administrativ

3ra-438/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.3ra-438/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (M.Țurcan)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L.Bulgac, S.Gîrbu, Gr.Dașchevici)

D E C I Z I E

02 octombrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

examinând cererea de recurs depusă de Eni Veronica, reprezentată de avocatul

Eni Oleg,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Eni Veronica împotriva Ministerului Justiției cu privire la anularea Hotărîrii

Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar din 27.12.2016 în

partea aprobării rezultatului primei probe testul grilă al candidatului Eni Veronica,

obligarea Ministerului Justiției să emită Ordinul de investire a Veronicăi Eni cu

împuterniciri de exercitare a activității notariale, cu teritoriul de activitate la alegerea

acesteia din numărul de locuri rămase vacante, obligarea dispunerii eliberării licenței

pentru activitate notarială pe numele Eni Veronica, cu înregistrarea ulterioară a

acesteia în Registrul de stat al notarilor,

împotriva deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respins apelul declarat de Eni Veronica, a fost admis apelul declarat de Ministerul

Justiției și a fost casată parțial hotărârea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 27 martie 2017 Eni Veronica a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției privind anularea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 04 octombrie 2016 Ministerul

Justiției a publicat pe site-ul oficial anunțul privind desemnarea câștigătorilor pentru

membru titular și pentru membru supleant în Comisia de concurs pentru suplinirea

locurilor vacante de notar.

Prin hotărârea nr.2 din 03 octombrie 2016, Comisia de selectare prin concurs

1

public a membrilor Colegiului disciplinar al notarilor și Comisiilor de concurs pentru

suplinirea locurilor vacante de notar a desemnat câștigătorii concursului public pentru

selectarea membrilor Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar:

membri titulari din rândul profesorilor titulari în materie de drept: 1) Macovei

Tatiana; 2) Pînzari Veaceslav; 3) Plotnic Olesea; membri titulari din rîndul notarilor

publici: 1) Digori Galina; 2) Șian Olga; membri supleanți din rîndul profesorilor

titulari în materie de drept: 1) Bordian Mariana; 2) Cojocaru Violeta; membri

supleanți din rîndul notarilor publici: 1) Popovici Adrian; 2) Șișianu Maria.

A relatat reclamanta că la 25 noiembrie 2016 pârâtul a publicat pe site-ul oficial

anunțul privind organizarea concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar,

testele-grilă aprobate în ședința din 25 noiembrie 2016, subiectele pentru proba scrisă

și spețele; locurile vacante și data desfășurării primei probe a concursului public

pentru suplinirea locurilor vacante de notar, iar prin hotărîrea nr.1 a Comisiei de

Licențiere a activității notariale din 12 decembrie 2016, reclamanta a fost admisă la

concursul pentru suplinirea locurilor vacante de notar.

Prima etapă s-a desfășurat la 27 decembrie 2016, iar la 29 decembrie 2016 pe

site-ul oficial al Ministerului Justiției a fost publicată lista candidaților care au

promovat prima probă (testul grilă) a concursului pentru suplinirea locurilor vacante

de notar. Conform hotărârii Comisiei de concurs din 27 decembrie 2016 reclamanta

nu a promovat testul grilă, deoarece în opinia Comisiei a răspuns corect doar la 384

itemi (din 385 necesari pentru promovare) și astfel, n-a fost calificată pentru etapa a

doua a concursului.

A invocat reclamanta că lucrarea sa a fost evaluată cu grave abateri de procedură,

fiind verificată de o persoană care nu avea calitatea de membru titular al Comisiei de

concurs, unii itemi apreciați de comisie cu calificativul „greșit”, au fost rezolvați de

reclamantă corect, iar alți itemi prin conținutul său au o interpretare dublă, pe cînd

alții conțin cîte două răspunsuri corecte.

A specificat reclamanta că contestația depusă a fost respinsă nemotivat.

A considerat reclamanta că hotărârea Comisiei de concurs din 27 decembrie 2016

este ilegală, la baza acesteia fiind realizată o procedură incorectă, iar consecințele

aplicării actului administrativ se reflectă nemijlocit asupra sa prin îngrădirea dreptului

la muncă, și anume libertatea alegerii profesiei, a locului de muncă, prin violarea

dreptului ce ține de egalitatea de șanse și tratament diferențiat, discriminatoriu.

Cu referire la procedura de organizare a concursului pentru suplinirea locurilor

vacante de notar și admiterea la activitatea notarială, reclamanta a invocat că actul

administrativ a fost emis contrar art. 12 alin.(2) al Legii cu privire la notariat și pct.

pct. 7, 8, 9, 11 și 26 ale Regulamentului privind organizarea concursului pentru

suplinirea locurilor vacante de notar, aprobat prin ordinul Ministrului Justiției nr.170

din 30 aprilie 2009, ce stabilesc condiții de legalitate pentru numirea unei persoane în

calitate de membru al Comisiei de concurs, iar nerespectarea condițiilor de legalitate

se sancționează cu nulitatea.

A afirmat reclamanta că organizarea și desfășurarea concursului pentru

suplinirea locurilor vacante de notar din 27 decembrie 2016 și din 04, 05 și 06

2

ianuarie 2017, a fost realizat cu participarea unui membru supleant din rîndul

profesorilor titulari în materie de drept, care nu îndeplinea condițiile de legalitate

pentru a se considera membru al comisiei de concurs, deoarece nici Legea, nici

Regulamentul menționat nu conțin nici o dispoziție referitoare la suplinirea membrilor

din componența nominală a comisiei în cauză, cu atît mai mult condițiile de

desemnare și existența membrilor supleanți.

A relatat reclamanta că în caz de imposibilitate de organizare a concursului de

către membrii nominali, urmau a fi întreprinse măsuri pentru selectarea noilor

membri, care se aleg prin concurs public, dar nu membri supleanți, iar conform pct.

11 din Regulament, componența nominală a comisiei se aprobă prin ordinul

Ministrului Justiției, și se publică pe site-ul oficial al Ministerului, sau cel puțin se

comunică candidaților la concurs înainte de începerea primei etape, ceea ce n-a avut

loc.

A susținut reclamanta că erorile procedurale de formare și numire a membrilor

comisiei de concurs au contribuit negativ atît asupra elaborării testului grilă, cît și

asupra evaluării defectuoase a candidaților.

Referitor la testul grilă și subiectele cu caracter teoretic și practic, reclamanta a

menționat că conform pct.4 din Regulament, acestea urmau să fie aprobate de către

comisia de concurs și publicate pe site-ul oficial al Ministerului Justiției cu cel puțin

30 de zile înainte de data stabilită pentru desfășurarea concursului, însă informația în

cauză a fost publicată pentru prima dată la 25 noiembrie 2016, ca apoi, fără a

comunica participanților la concurs, să fie eliminați unii itemi și înlocuiți cu alții, în

special cei ce țin de dreptul procesual civil și dreptul internațional privat.

A apreciat reclamanta că aceste lacune au dus la violarea principiilor competiției

deschise, transparenței, precum și cel al egalității accesului în profesie pentru fiecare

participant al concursului, inclusiv în contextul în care unii itemi din testul grilă au

fost elaborați prin încălcarea metodologiei elaborării testelor docimologice, astfel încît

testul grilă aprobat de comisia de concurs conține itemi neprofesionist formulați, fără

a ține cont de metodologia elaborării testelor docimologice, răspunsurile pretinse a fi

corecte sunt ambigui, confuze, contradictorii, nu se regăsesc în lege sau sunt contrare

acesteia, eșecuri procedurale și abuzuri grave ale comisiei ce constituie premise de

anulare a hotărîrii comisiei de concurs din 27 decembrie 2016 în partea ce ține de

eliminarea sa din concurs.

A mai invocat că cel puțin 5 răspunsuri din cele 16, pe care comisia le-a

considerat greșite, le-a selectat ca fiind corecte, și anume la itemii nr. 112; 233; 360;

371; 380, astfel încît susține că a fost scoasă din concurs în mod nelegitim.

A declarat reclamanta că, refuzînd nemotivat soluționarea contestației, a fost

lipsită de șansa de a participa în continuare la concurs, iar caracterul nelegitim al

acțiunilor comisiei este amplificat de faptul, că din punct de vedere cantitativ, șansa

de a depăși pragul de 385 de răspunsuri corecte a fost foarte reală, iar dacă nu s-ar fi

admis erori procedurale și de fond esențiale, soluția comisiei în privința sa

indiscutabil ar fi fost alta.

A susținut reclamanta că formarea sa ca specialist în domeniul notariatului (teza

3

de licență cu subiectul „Autentificarea notarială a actelor juridice”, apreciată cu

calificativul 10, teza de master cu subiectul „Procedura succesorală în activitatea

notarială”, apreciată cu calificativul 9, experiența de muncă (din anul 2005-în

prezent), inclusiv activitatea didactică în domeniu-lector universitar la disciplina

„Procedura notarială și dreptul succesoral”, aptitudinile intelectuale și competențele îi

permit să afirme, că în cadrul probei a doua ar fi putut avea o prestație suficient de

bună pentru a obține dreptul de a profesa ca notar, iar dacă ar fi admisă la proba a

doua în fața aceleiași comisii, în mod evident ar fi subapreciată, deoarece lipsa de

corectitudine, echidistanță și transparență a compromis respectiva comisie, astfel încît

deciziile acesteia să nu mai fie nici credibile, nici juste.

A menționat că satisfacția echitabilă pe care o pretinde se rezumă la corectarea

unei erori grave și evidente prin admiterea sa în profesia de notar. Aceasta nu poate

afecta nici unul din candidații care deja au fost admiși în profesia de notar și nici

resursele administrative ale Ministerului Justiției nu se vor consuma prin repetarea

concursului, deoarece în conformitate cu hotărîrea comisiei de concurs au fost

anunțate vacante 64 de locuri de notar, la concurs s-au înscris 123 de candidați, iar

prima probă au susținut-o 68 de candidați și urmare a probei a doua au trecut 16

candidați, după admiterea contestațiilor mai fiind admiși încă 9 candidați, astfel încît

39 de locuri de notar anunțate de către Ministerului Justiției au rămas vacante.

Reclamanta a susținut că despre nepromovarea testului grilă a aflat la 29

decembrie 2016 de pe site-ul oficial al Ministerului Justiției.

A mai invocat reclamanta că reieșind din prevederile pct. pct. 13, 15 și 75 ale

Regulamentului enunțat, comisia de concurs totuși ia hotărîre privind promovarea

primei probe (testul grilă) și o adoptă cu votul majorității membrilor prezenți la

ședință, dar de fapt, comisia de concurs întrunită în ședința din 27 și 28 decembrie

2016 a adoptat o hotărîre privind promovarea primei probe (testul grilă) a concursului

pentru suplinirea locurilor vacante de notar, expusă în procesul-verbal nr.4, care prin

natura sa este un act pregătitor sau o operațiune administrativă și tehnico-materială, ce

trebuia să stea la baza emiterii hotărîrii.

A apreciat reclamanta că hotărîrea comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor

vacante de notar, expusă în procesul-verbal nr.4 din 27 decembrie 2016 în partea

aprobării rezultatului primei probe testul grilă al candidatului Eni Veronica, cu

calificativul - respins 384 puncte și, publicată la 29 decembrie 2016 pe site-ul oficial

al Ministerului Justiției, la rubrica noutăți „Anunțuri”, este ilegală ca fiind emisă cu

încălcarea procedurii stabilite, deoarece nu a fost emisă în forma stabilită, nu cuprinde

elementele de formă care să confirme că actul a fost emis sau adoptat cu respectarea

legii și, în consecință, comisia de concurs prin neglijarea atribuțiilor delegate prin

norma de drept menționată, a generat emiterea unui act administrativ pasibil anulării

în partea ce ține de eliminarea sa din concurs.

A confirmat reclamanta că hotărîrea indicată este ilegală în fond, ca fiind emisă

contrar prevederilor legii, motive pentru care a solicitat instanței anularea hotărîrii

comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar, expusă în procesul-

verbal nr.4 din 27 decembrie 2016, în partea aprobării rezultatului primei probe testul

4

grilă al candidatului Eni Veronica, cu calificativul - respins 384 puncte și, publicată la

29 decembrie 2016 pe site-ul oficial al Ministerului Justiției, la rubrica Noutăți –

„Anunțuri”, Lista candidaților care au promovat prima probă (testul grilă) a

concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar cu obligarea Ministerului

Justiției să emită ordinul de investire a Veronicăi Eni cu împuterniciri de exercitare a

activității notariale, cu teritoriul de activitate la alegerea acesteia din numărul de

locuri rămase vacante și dispunerea eliberării licenței pentru activitate notarială pe

numele Veronicăi Eni, cu înregistrarea ulterioară a acesteia în Registrul de stat al

notarilor.

Prin hotărârea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost

admisă parțial cererea de chemare în judecată a Veronicăi Eni, fiind anulată hotărârea

Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar, expusă în procesul-

verbal nr.4 din 27 decembrie 2016, în partea aprobării rezultatului primei probe testul

grilă, al candidatului Eni Veronica cu calificativul - respins 384 puncte și, publicată la

29 decembrie 2016 pe site-ul oficial al Ministerului Justiției, la rubrica Noutăți –

„Anunțuri”, Lista candidaților care au promovat prima probă (testul grilă) a

concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar. În rest pretențiile Veronicăi

Eni fiind respinse ca nefondate.

Prin decizia din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel declarată de Eni Veronica. S-a admis cererea de apel declarată de Ministerul

Justiției. S-a casat parțial hotărârea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul

central, în partea în care au fost admise pretențiile reclamantei și în această parte s-a

adoptat o nouă hotărîre prin care: S-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantei

privind anularea Hotărîrii Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de

notar, expusă în procesul-verbal nr. 4 din 27.12.2016 în partea aprobării rezultatului

primei probe testul grilă al candidatului Eni Veronica, cu calificativul ”respins”. În

rest, hotărîrea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, în partea în

care pretențiile reclamantei Eni Veronica au fost respinse ca nefondate, s-a menținut

fără modificări.

La 07 februarie 2019, Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei

instanței de apel și casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel a aplicat eronat normele de

drept material, aprecierea probelor a fost arbitrară, iar erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

S-a menționat în recurs că obiectul acțiunii, se rezumă la anularea unui act

administrativ cu caracter individual, pretins a fi ilegal și anume Hotărârea Comisiei de

concurs, expusă în Procesul-verbal nr. 4 din 27.12.2016 în partea aprobării

rezultatului primei probe, testul grilă, al candidatului Eni Veronica și repararea

pagubei care i-a fost cauzată prin emiterea actului administrativ. Or, cum rezultă din

motivarea deciziei, prin constatările sale eronate instanța de apel, a calificat juridic

incorect raportul material litigios, căci în fapt recurenta, considerându-se vătămată

5

într-un drept recunoscut de lege, prin acțiunea sa în justiție a contestat ilegalitatea

actului administrativ, pe temeiurile ce țin de fondul actului, precum și cu încălcarea

procedurii stabilite.

Conform art. 53 alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 2 din Legea

nr.793/10.02.2000, instanța de contencios administrativ este ,,abilitată prin lege cu

înfăptuirea controlului judecătoresc al legalității actelor administrative emise de

autoritățile publice în activitatea de organizare a executării și de executare în concret a

legii, precum și de gestionare a domeniului public”. Funcția dată a fost realizată pe

deplin de către instanța de fond. Efectuând controlul judecătoresc asupra hotărârii

contestate, instanța de fond prin hotărârea din 23.07.2018, în partea admiterii acțiunii,

s-a referit doar la legalitatea actului administrativ și nicidecum la oportunitatea sau

eficiența acestuia, după cum pretinde în decizia sa instanța de apel.

A accentuat Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni Oleg că prin anularea

parțială a hotărârii Comisiei de concurs, instanța de fond nu a schimbat ceva din

conținutul actului supus controlului judecătoresc, astfel nu ,,a intervenit în hotărârea

comisiei de concurs”, după cum declară în decizia sa instanța de apel, dar a dispus de

fundamentele sale constituționale (art. 15, art. 16, alin.(1), art. 20, alin. (1), art. 53,

alin. (1) Constituția R.M.) de a suprima dispozițiile ilegale ale actului contestat, și nici

de cum nu a modificat hotărârea în întregul ei. Astfel nu și-a arogat atribuții improprii.

Drept urmare a interpretării eronate a legii, instanța de apel, din motiv că incorect a

înțeles sensul acesteia a dat o concluzie greșită cu privire la drepturile și obligațiile

instanței de fond.

S-a relatat în cererea de recurs că concluziile instanțelor de fond și de apel cu

privire la respingerea ,,pretențiilor ca neîntemeiate” sunt ilegale, deoarece instanțele

de judecată au omis să indice care anume norme de drept material din legile

specificate urmează a fi aplicate raportului material litigios. Or, instanțele ierarhic

inferioare stabilind incomplet circumstanțele de fapt ale cauzei, au calificat juridic

relațiile dintre părți fără a indica concret, care anume articole reglementează relațiile

litigioase respective și, pe final au emis hotărâre/decizie ilegală.

Prejudiciul cauzat în acest mod, a invocat Eni Veronica, reprezentată de

avocatul Eni Oleg este dificil de estimat, întrucât Eni Veronica consideră, că

respectatând în mod evident condițiile de susținere cu succes a primei probe, ar fi

proliferat o șansă reală de a obține licența de notar, în conformitate cu standardele

europene notorii, licența de a desfășura o anumită activitate echivalează cu dreptul de

proprietate. Impedimentele pe care autoritățile publice le creează în calea obținerii

dreptului de proprietate indiferent de conținutul acestuia, sunt inadmisibile și trebuie

evitate în toate cazurile.

Or, în contextul formulărilor utilizate de Curtea Europeană, satisfacția

echitabilă pretinsă de recurentă se rezumă la corectarea unei erori grave și evidente,

prin admiterea Veronicăi Eni în profesia de notar. Temeiul acordării satisfacției

echitabile îl constituie existența prejudiciului cauzat astfel. Aceasta nu poate afecta

nici unul din candidații care deja au fost admiși în profesia de notar și nici resursele

administrative ale Ministerului Justiției nu se vor consuma prin repetarea concursului.

6

în consecință, prin actul administrativ anulat de instanța de fond în partea de

nepromovare a concursului, Veronica Eni a fost lipsită de șansa de a participa în

continuare la concurs. Astfel, dacă nu s-ar fi admis erori procedurale și de fond

esențiale, soluția Comisiei în privința ei, indiscutabil ar fi fost alta.

Astfel, prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ recunoscut ilegal

trebuie plătit integral, direct și fără întârziere, drep prevăzut de art.1404 și art.1416

Cod civil.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat

în vigoare la 1 aprilie 2019.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție menționează că decizia contestată a fost emisă până la intrarea în vigoare a

Codului administrativ, și recursul a fost depus pînă la intrarea în vigoare a Codului

administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat

conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată 08 noiembrie 2018, dar

date privind recepționarea deciziei instanței de apel de către recurentă, la dosar

lipsesc. Astfel, recursul declarat la 07 februarie 2019 este în termen.

În conformitate cu prevederile articolului 195 din Codul administrativ,

procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Prin prisma art. 258 alin. (3) Cod administrativ, procedurile de contencios

administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în

continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor

prezentului cod.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge

recursul.

Studiind materialele dosarului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care

urmează a fi respins din următoarele considerente.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 25 noiembrie 2016 pe site-ul

oficial al Ministerului Justiției și în Monitorul Oficial al RM, a fost publicat anunțul

7

cu privire la organizarea concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar,

testele grilă aprobate în ședința din 25 noiembrie 2016, subiectele pentru proba scrisă

și spețele, locurile vacante și data desfășurării primei probe a concursului public

pentru suplinirea locurilor vacante de notar.

Prin hotărârea nr.1 a comisiei de licențiere a activității notariale din 12

decembrie 2016, Eni Veronica a fost admisă la concursul pentru suplinirea locurilor

vacante de notar.

Prima etapă a concursului respectiv s-a desfășurat pe data de 27 decembrie 2016,

iar la 29 decembrie 2016 pe site-ul oficial al Ministerului Justiției a fost publicată lista

candidaților care au promovat prima probă (testul grilă) a concursului pentru

suplinirea locurilor vacante de notar.

Conform hotărârii comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de

notar din 27 decembrie 2016, expusă în procesul-verbal nr.4 din 27 decembrie 2016,

în partea aprobării rezultatului primei probe testul grilă, Eni Veronica nu a promovat

testul grilă, deoarece în opinia Comisiei a răspuns corect doar la 384 itemi din 385

necesari pentru promovare și astfel nu a fost calificată pentru etapa a doua a

concursului, hotărârea data fiind publicată la 29 decembrie 2016 pe site-ul oficial al

Ministerului Justiției, la rubrica Noutăți – „Anunțuri”, Lista candidaților care au

promovat prima probă (testul grilă) a concursului pentru suplinirea locurilor vacante

de notar.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Eni Veronica a solicitat

anularea hotărârii comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar din

27 decembrie 2016, expusă în procesul-verbal nr.4 din 27 decembrie 2016, în partea

aprobării rezultatului primei probe testul grilă al candidatului Eni Veronica, cu

calificativul - respins 384 puncte și, publicată la 29 decembrie 2016 pe site-ul oficial

al Ministerului Justiției, la rubrica Noutăți – „Anunțuri”, Lista candidaților care au

promovat prima probă (testul grilă) a concursului pentru suplinirea locurilor vacante

de notar cu obligarea Ministerului Justiției să emită ordinul de investire a Veronicăi

Eni cu împuterniciri de exercitare a activității notariale, cu teritoriul de activitate la

alegerea acesteia din numărul de locuri rămase vacante și dispunerea eliberării licenței

pentru activitate notarială pe numele Veronicăi Eni, cu înregistrarea ulterioară a

acesteia în Registrul de stat al notarilor.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii.

Ulterior, instanța de apel fiind învestită cu judecarea apelurilor depuse de Eni

Veronica și Ministerul Justiției a ajuns la concluzia respingerii cererii de apel

declarată de Eni Veronica, admiterii cererii de apel declarată de Ministerul Justiției. S-

a casat parțial hotărârea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, în

partea în care au fost admise pretențiile reclamantei și în această parte s-a adoptat o

nouă hotărîre prin care: S-a respins ca neîntemeiată pretenția reclamantei privind

anularea Hotărîrii Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar,

expusă în procesul-verbal nr. 4 din 27.12.2016 în partea aprobării rezultatului primei

probe testul grilă al candidatului Eni Veronica, cu calificativul ”respins”. În rest,

8

hotărîrea din 23 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău sediul central, în partea în care

pretențiile reclamantei Eni Veronica au fost respinse ca nefondate, s-a menținut fără

modificări.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către

instanța de apel este una întemeiată și legală.

Astfel, Compeltul menționează că Regulamentul cu privire la organizarea

concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, aprobat prin Ordinul

Ministerului Justiției nr.170 din 30.04.2009 și care era în vigoare la momentul

petrecerii concursului la care a participat reclamanta, nu prevede obligativitatea

emiterii unei hotărâri de către Comisia de concurs pentru candidații care au promovat

sau nu testul grilă.

Totodată, conform dispozițiilor pct. 24 al Regulamentului privind organizarea

concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, aprobat prin ordinul

Ministrului Justiției nr. 170 din 30 aprilie 2009, concursul constă în parcurgerea a

două etape succesiv eliminatorii: test grilă (1) și expunere scrisă cu interviu (2).

În conformitate cu pct. 49 al Regulamentului indicat mai sus, se consideră că a

promovat testul grilă și s-a calificat pentru etapa a doua, candidatul care a răspuns

corect la cel puțin 385 de întrebări. Candidații care nu au promovat testul grilă, nu vor

mai putea participa la etapa a doua a concursului.

Punctul 50 al Regulamentului nominalizat relevă că lista candidaților care au

promovat testul grilă se publică pe site-ul oficial al Ministerului Justiției în termen de

2 zile de la data desfășurării probei de concurs.

Actul prin care au fost aprobate rezultatele concursului fiind procesul-verbal nr.4

din 27 decembrie 2016 al ședinței Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor

vacante de notar.

Instanța de recurs relevă că la 20 decembrie 2016 Eni Veronica a depus contestație

împotriva rezultatului obținut la prima etapă, testul grilă, solicitând reevaluarea

răspunsurilor și modificarea punctajului acordat în sensul promovării testului grilă.

Totodată, conform pct.66 al Regulamentului privind organizarea concursului

pentru suplinirea locurilor vacante de notar, aprobat prin ordinul Ministrului Justiției

nr. 170 din 30 aprilie 2009, după afișarea rezultatelor candidații nemulțumiți de

notarea lucrărilor în termen de 24 ore de la data afișării rezultatelor, pot face

contestație sub sancțiunea decăderii din acest drept.

Pe cale de consecință se atestă că, prima instanță și-a întemeiat soluția pe faptul

că din moment ce Comisia totuși a reexaminat testul grilă a Veronicăi Eni, aplicând

prin analogie, conform pct.68, 69 și 70 din Regulamentul citat mai sus, urma nu doar

să se rezume formal și matematic, la verificarea repetată a numărului de puncte

acumulate, dar să verifice corectitudinea răspunsurilor din testul-grilă.

Sub acest aspect, instanța de recurs menționează că potrivit procesului-verbal nr.6

al ședinței comisiei din 03 ianuarie 2017, aceasta a decis unanim să examineze

9

contestațiile, reieșind din dreptul general al persoanei de a contesta acțiunile

considerate ilegale cu efect asupra persoanei, și astfel, potrivit pct. 68, 69 și 70 din

Regulament, comisia a reexaminat 19 lucrări contestate, prin verificarea repetată a

numărului de puncte acumulate, astfel încât fiecare membru al comisiei de concurs a

semnat lucrarea, confirmând punctajul final, acordat după examinarea contestației. În

rezultat, contestația Veronicăi Eni a fost respinsă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră că, instanța de apel corect a menționat că autoritatea abilitată cu

aprecierea rezultatelor concursului este Comisia de concurs, astfel încât instanța de

judecată nu este îndreptățită de a interveni în hotărârile acesteia prin substituirea

atribuțiilor exclusive ale comisiei date la evaluarea numărului de întrebări la care s-a

oferit răspuns corect, contrariul fiind în contradicție cu exigențele cadrului normativ

pertinent, inclusiv cu dispozițiile art. 26 alin. (2) al Legii contenciosului administrativ,

ce instituie interdicția pentru instanță de a se pronunța asupra oportunității actului

administrativ și a operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii acestuia.

Este de remarcat și faptul că conform pct.75 al Regulamentului nominalizat mai

sus, unica autoritate competentă să aprecieze rezultatele concursului și să propună

eliberarea licenței pentru activitatea notarială este Comisia de licențiere a activități

notariale.

În conformitate cu prevederile art. 1 alin. (1) al Legii contenciosului

administrativ (în vigoare la data examinării cauzei), contenciosul administrativ ca

instituție juridică are drept scop contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale

autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea

activității autorităților publice, asigurarea ordinii de drept.

Este de remarcat și faptul că, conform prevederilor art. 1 alin. (2) al Legii

contenciosului administrativ, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept

al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de

contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea

dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Rezultând din prevederile legale enunțate supra, precum și din dispozițiile art. 2

și art. 3 ale Legii contenciosului administrativ, obiect al acțiunii în contenciosul

administrativ îl constituie actul administrativ cu caracter normativ sau individual;

contractul administrativ; nesoluționarea în termenul legal al unei cereri referitoare la

un drept recunoscut de lege.

Conform dispozițiilor art. 16 alin. (1) din aceiași lege, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este

mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă, sau nu a primit nici un răspuns în

termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

10

Prin urmare, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor de contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că în speță nu se întrunesc temeiurile

instituite de art. 26 alin. (1) lit. a) și c) al Legii contenciosului administrativ pentru

constatarea ilegalității fondului actului contestat.

Respectiv, instanța de recurs concluzionează ca fiind justă poziția instanței de

apel precum că, în speță nu se întrunesc temeiurile legale pentru anularea actului

administrativ contestat, inclusiv referitoare la legalitatea acestuia prin prisma

fondului, a procedurii și a competenței, în cazul dat nu există motive legale pentru

anularea hotărîrii Comisiei de concurs pentru suplinirea locurilor vacante de notar,

expusă în procesul-verbal nr.4 din 27 decembrie 2016, în partea aprobării rezultatului

primei probe testul grilă, al candidatului Eni Veronica cu calificativul - respins.

În contextul celor expuse, instanța de recurs conchide că, instanța de apel

temeinic și legal a conchis că instanța de fond just a ajuns la soluția privind

respingerea ca neîntemeiată a pretenției reclamantei privind obligarea pîrîtului de a

emite ordinul de investire cu împuterniciri de exercitare a activității notariale,

obligarea dispunerii eliberării licenței pentru activitate notarială, deoarece aceasta

presupune în mod direct o imixtiune în activitatea comisiei de concurs pentru

suplinirea locurilor vacante de notar și a comisiei de licențiere a activității notariale,

situație inadmisibilă conform prevederilor Legii cu privire la notariat (în redacția în

vigoare la momentul petrecerii concursului) și ale Regulamentului privind organizarea

concursului pentru suplinirea locurilor vacante de notar, aprobat prin ordinul

Ministrului Justiției nr.170 din 30 aprilie 2009 și care era în vigoare la momentul

petrecerii concursului.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu privire

la ilegalitatea deciziei instanței de apel și parțial a hotărârii instanței de fond, deoarece

sunt nejustificate și se combat prin constatările relatate, mai mult actele judecătorești

contestate au fost adoptate cu respectarea și aplicarea corectă a legislației procedurale

și materiale.

Totodată, instanța de recurs menționează că argumentul recurentei precum că

prejudiciul cauzat prin emiterea unui act administrativ recunoscut ilegal trebuie plătit

integral, direct și fără întârziere, drep prevăzut de art.1404 și art.1416 Cod civil, este

neântemeiat, or, repararea prejudiciului moral în prezentul litigiu, reprezintă o

pretenție complementară, conform art. 25 alin. (3) din Legea contenciosului

administrativ.

Astfel, din considerentele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor de contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor decontencios administrativ al Colegiuluicivil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

11

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către Eni Veronica, reprezentată de avocatul Eni

Oleg împotriva deciziei din 08 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

12