3ra-1212/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1212/22

2-22062170-01-3ra-22112022

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

11 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Grigori Colev,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

Grigori Colev către Consiliul Superior al Magistraturii, terț Andrei Mironov privind

contestarea actului administrativ,

împotriva hotărârii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 3 mai 2022, Grigori Colev a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Consiliului Superior al Magistraturii, terț Andrei Mironov cu privire la contestarea

actului administrativ.

În motivarea cererii de chemare în judecată a indicat că, prin hotărârea nr. 65/5 din

30 martie 2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost revocată

hotărârea nr. 212/13 din 25 iunie 2019 a Consiliului Superior al Magistraturii, prin

care a fost desemnat în calitate de interimar a funcției de președinte al Curții de Apel

Comrat până la desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției vacante,

împuternicirile respective până la completarea funcției vacante au fost delegate

judecătorului Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov.

În opinia reclamantului, actul administrativ individual defavorabil este ilegal și

pasibil anulării, deoarece prin hotărârea din 30 martie 2022 a Curții Constituționale a

fost suspendată acțiunea art. 15 alin. (2) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022, care

permitea Consiliului Superior al Magistraturii în termen de până la convocarea legală

a noii componențe a Consiliului Superior al Magistraturii să adopte hotărâri în

conformitate cu prevederile Codului administrativ, care reglementează emiterea

actelor administrative.

Având în vedere că hotărârea din 30 martie 2022 a Curții Constituționale a intrat în

vigoare în ziua emiterii, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii putea să fie

1

adoptată numai în condiții generale, prevăzute de Legea RM nr. 47 din 19 iulie 1996

cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii - art. 3 alin. (1), art. 9 alin. (1), art. 12

alin. (1) lit. a), art. 15 alin. (2).

Astfel, hotărârea nr. 65/5 din 30 martie 2022 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii este pasibilă anulării, întrucât a fost adoptată în lipsa cvorumului,

deoarece dintre 8 membri participanți ai Consiliului Superior al Magistraturii la

majoritatea dintre ei au expirat împuternicirile. În afară de încălcări de procedură,

actul administrativ contestat este emis cu încălcarea evidentă a normelor materiale.

De asemenea, în actul administrativ sunt invocate două temeiuri nemotivate - art.

146 alin. (1) lit. c, e) din Codul administrativ, totodată drept temei de fapt al actului

este indicat concursul, care urmează să aibă loc pentru ocuparea funcției vacante

administrative în Curtea de Apel Comrat.

A menționat că, în conformitate cu legislația în vigoare nu sunt prevăzute astfel de

restricții pentru participare la concurs a persoanelor, care ocupă funcții administrative.

Nu este absolut clar cum acest fapt poate influența asupra rezultatelor concursului, or

din contra, timp de 1 an și jumătate nu a constituit careva impediment pentru

participarea sa la concurs în statut de președinte interimar al Curții de Apel Comrat.

În opinia reclamantului, Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut temeiuri și

motive pentru reexaminarea situației juridice definitive privind determinarea

exercitării interimatului funcției de președinte al Curții de Apel Comrat până la

desfășurarea concursului pentru completarea funcției vacante.

Reclamantul a solicitat anularea hotărârii nr. 65/5 din 30 martie 2022 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii, cu privire la desemnarea exercitării interimatului

funcției de președinte al Curții de Apel Comrat.

Prin hotărârea din 10 octombrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a respins cererea

de chemare în judecată depusă de Grigori Colev, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a notat că hotărârea nr.65/5 din 30 martie

2022 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost emisă până la ora 13:30,

adică până la adoptarea deciziei nr. 41 din 30 martie 2022 a Curții Constituționale,

care a fost anunțată public aproximativ începând cu ora 15:56, când a fost publicată pe

pagina web a Curții Constituționale.

Curtea de Apel Chișinău a constatat că hotărârea nr. 65/5 din 30 martie 2022 a fost

emisă de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii cu împuternicirile prevăzute de

art. 15 alin. (12) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.

Prima instanța a respins argumentul reclamantului precum că hotărârea contestată a

fost adoptată în lipsa cvorumului ca neîntemeiat, pe motiv că, la examinarea chestiunii

cu privire la desemnarea exercitării interimatului funcției de președinte al Curții de

Apel Comrat a fost întrunit numărul minim necesar de membri prevăzut de lege pentru

întrunirea valabilă a Consiliul Superior al Magistraturii, cât și la emiterea unei hotărâri

pe marginea subiectului dat.

Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că, la adoptarea hotărârii nr. 65/5 din 30

martie 2022 a Consiliului Superior al Magistraturii ”Cu privire la desemnarea

exercitării interimatului funcției de președinte al Curții de Apel Comrat”, autoritatea

publică și-a exercitat legal dreptul discreționar de vot, reieșind din circumstanțele de

fapt constatate și cu prevederile normative care se circumscriu procedurii de

desemnare a interimatului funcției de președinte al Curții de Apel Comrat. Astfel,

2

Consiliul Superior al Magistraturii a acționat în limitele împuternicirilor acordate de

lege, cu respectarea procedurii prevăzute în acest sens, hotărârea adoptată fiind luată

de un organ colegial, ca urmare a analizei faptelor relevante pentru luarea deciziei

enunțate, precum și a realizării procedurii de vot.

Prima instanță a conchis că autoritatea publică, la caz - Consiliul Superior al

Magistraturii, a adoptat hotărârea nr. 65/5 din 30 martie 2022, cu respectarea normelor

legale ce reglementează procedura de desemnare a interimatului funcției de

președinte, iar temeiuri de anulare a acesteia nu au fost constatate.

La 20 octombrie 2022, Grigore Colev a depus cerere de recurs nemotivat, care

ulterior, la 12 decembrie 2022, a fost completat cu motivare împotriva hotărârii din

10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc

al instanței ierarhic inferioare, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă

integral cererea de chemare în judecată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că, nu este de acord cu decizia

contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară la adoptarea acesteia nu a constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, a

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

Suplimentar, a mai invocat că nu a fost informat despre examinarea acestei

probleme și totodată chestiunea dată nu a fost pusă pe ordinea de zi a ședinței Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii. Acest fapt, care l-a lipsit de posibilitatea de a-și

apăra drepturile, a condus la absența unui caracter contradictoriu a procedurii, precum

la emiterea de către Consiliul Superior al Magistraturii a hotărârii nemotivate.

Instanța de fond nu a luat în considerare și acel fapt că Dorel Musteață nu putea să

participe la emiterea aceste hotărâri, deoarece la acel moment nu era încă examinată

cererea de recuzare înaintată în privința acestuia prin cererea depusă la ședința din 5

octombrie 2021 (procesul-verbal nr. 24 din 5 octombrie 2021).

Recurentul a menționat că prin prisma abaterilor de drept material (art. 146 din

Codul administrativ), abaterilor legate de aplicarea unei legi a cărei aplicare a fost

suspendată prin decizia Curții Constituționale, privind interpretarea eronata a art. 4 al

Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii - toate prezintă, în esență, încălcări

de drept, ceea ce dovedește ilegalitatea actului administrativ contestat, prin prisma

cadrului normativ incident speței. Or, aceste abateri nu se încadrează în noțiunea de

“oportunitate” (corespundere pentru moment), ci în noțiunea de “legalitate”, adică

nerespectarea prevederilor imperative ale legii, la emiterea actului administrativ vizat.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 10 octombrie 2022,

însă date privind notificarea dispozitivului deciziei lipsesc. Decizia motivată a fost

3

notificată recurentului la data de 15 noiembrie 2022, fapt confirmat prin extrasul din

poșta electronică (f.d. 99).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Grigore Colev s-a conformat prevederilor legale și a

depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 22 noiembrie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților a fost

expediată copia recursului depus de Grigore Colev, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței, însă intimatul Andrei Mironov nu și-a valorificat drepturile sale

procedurale și nu a depus referință la recursul lui Grigore Colev.

Prin referința din 27 decembrie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a

menționat că hotărârea din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău este una

legală, motivată și bine argumentată, emisă în urma cercetării mult e aspectuale și

obiective a argumentelor și probelor prezentate de părți. A solicitat declararea ca fiind

inadmisibilă a cererii de recurs sau după caz respingerea acesteia, cu menținerea

hotărârii din 10 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

Examinând temeiurile invocate în recurs, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi declarat

inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din art. 246 Codul

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de

recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului

în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245

alin. (2) din Codul administrativ.

4

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Grigore Colev.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Grigore Colev se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecători Nina Vascan

Nicolae Craiu

5