3ra-116/20 — contestarea actului administrativ

3ra-116/20 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr.3ra-116/2020

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (R.Pulbere)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A.Minciuna, V.Sîrbu, V.Mihaila)

Î N C H E I E R E

22 ianuarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de directorul general al Societății

pe Acțiuni ”Sanfarm-Prim”, Ștefan Harea,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Societatea pe Acțiuni ,,Sanfarm-Prim” împotriva Biroului Vamal Centru

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă cererea de apel declarată de directorul general al Societății pe

Acțiuni ”Sanfarm-Prim”, Ștefan Harea,

c o n s t a t ă

La 13 decembrie 2018, SA ,,Sanfarm-Prim” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la data de 01.10.2018 a

recepționat copia procesului-verbal cu privire la contravenție și decizia agentului

constatator nr.2063/18 din 24.09.2018, prin care, fiind constatată încălcarea

prevederilor art. 231 alin.(1) pct.5 Cod vamal, i-a fost stabilită sancțiunea în

conformitate cu prevederile art.232 lit. a) Cod vamal.

A susținut că, nefiind de acord cu procesul-verbal și decizia agentului

constatator, la data de 09.10.2018 a contestat la Serviciul Vamal, însă nu a primit

nici un răspuns și, la data de 14.11.2018 s-a adresat la Judecătoria Chișinău cu

cerere de chemare în judecată prin care a solicitat anularea procesului-verbal și a

deciziei de sancționare.

A afirmat că, la data de 26.11.2018 Judecătoria Chișinău a restituit Biroului

Vamal contestația depusă, iar la data de 07.12.2018 reprezentantul Biroului Vamal a

restituit pachetul de documente reclamantului. Între timp, la data de 14.11.2018 a

recepționat scrisoarea nr.28/11-18988 din 09.02.2018 prin care pârâtul a refuzat

examinarea solicitărilor cu privire la anularea procesului-verbal și deciziei de

sancționare.

A relatat că, nefiind de acord cu procesul-verbal și decizia de sancționare

menționată, a invocat următoarele circumstanțe.

La data de 02.05.2015 pârâtul Biroul Vamal Centru i-a eliberat autorizația de

funcționare a antrepozitului vamal de tip ,,C” nr.11/2015, cod de identificare a

antrepozitului 9131, cu termenul de valabilitate până la 25.10.2017.

La data de 26.10.2017 a depus la Biroul Vamal Centru pachetul de documente

pentru eliberarea autorizației similare și, ca consecință, la data de 03.11.2017

inspectorul principal al SPV a Biroului Vamal Centru, Zaharia Marian a inspectat

încăperea destinată antrepozitului vamal, iar nefiind depistate careva încălcări, a

fost întocmit și semnat actul de verificare.

Ulterior, la data de 13 noiembrie 2017 a fost perfectată și recepționată schema

tehnologică de lucru a antrepozitului, iar la data de 14 noiembrie 2017, pachetul de

documente cu privire la autorizația de funcționare a antrepozitului vamal privat de

tip ”C” a fost depus la Serviciul Vamal. Astfel, a indicat că la Biroul Vamal Centru,

i s-a comunicat despre existența încălcării prevăzute la art. 231 alin.(1) pct.5) Cod

vamal, urmând a-i fi aplicată amenda în temeiul art. 232 alin.(1) lit. a) Cod vamal.

Totodată, a adresat pârâtului un demers, prin care și-a exprimat dezacordul cu

inițierea dosarului, solicitând eliberarea autorizației rămase fără răspuns.

Drept rezultat, autorizația a fost eliberată la data de 29.11.2017 cu nr.17/2017 cu

codul de identificare 9131, fiindu-le comunicat și faptul că prin eliberarea

autorizației dosarul a fost închis din lipsa elementelor infracțiunii.

Ulterior, la data de 04.04.2018 în adresa SA ,,Sanfarm-Prim” a parvenit o citație

repetată de la Serviciul Vamal, prin care i-a fost comunicată examinarea dosarului

contravențional, fapt pentru care, la data de 21.05.2018 a înaintat pârâtului o

plângere care, însă a rămas fără răspuns, între timp dosarul fiind transmis altui agent

constatator, care la rândul lui a citat reclamantul și administratorul ultimului pentru

data de 24.09.2018.

La sediul pârâtului s-au prezentat directul adjunct al reclamantului și juristul

întreprinderii și au solicitat să facă cunoștință cu materialele cauzei, însă au fost

refuzați.

La fel, au primit refuz și la solicitarea de a fi amânată examinarea cauzei până

vor primi răspuns de la Serviciul Vamal.

Totodată, a indicat că procesul-verbal cu privire la contravenție conține unele

informații eronate, or, faptul prezentării reprezentaților SA ,,Sanfarm-Prim” la

sediul Biroului Vamal se confirmă prin faptul înaintării demersului nr.04-544 din

24.09.2018 în adresa Serviciului Vamal, precum și Biroului Vamal cu nr.13976 din

28.09.2018.

A menționat că în procesul-verbal cu privire la contravenție, ca martor a fost

indicat Carpenco Rimma Alexandru, fapt ce nu corespunde adevărului, or, la

momentul întrevederii în biroul inspectorului Serviciului Vamal nu se aflau alte

persoane.

SA ,,Sanfarm-Prim” în temeiul art.art.9, 384, 388, 441, 443 alin.(6) Cod

contravențional a solicitat anularea procesului-verbal cu privire la contravenție și a

deciziei agentului constatator cu privire la contravenție nr.2063/18 din 24.09.2018.

Prin hotărârea din 26 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cererea

de chemare în judecată depusă de SA ,,Sanfarm-Prim” împotriva Biroului Vamal

Centru cu privire la anularea actului administrativ, a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

La data de 23 aprilie 2019, directorul general al SA ,,Sanfarm-Prim”, Ștefan

Harea a declarat apel, solicitând casarea hotărârii din 26 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 11 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

directorului general al SA ,,Sanfarm-Prim”, Ștefan Harea împotriva hotărârii din 26

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, emisă în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea pe Acțiuni

,,Sanfarm-Prim” împotriva Biroului Vamal Centru cu privire la anularea actului

administrativ.

La adoptarea soluției instanța de apel a invocat că la data de 02.10.2015 pârâtul

Biroul Vamal Centru a eliberat reclamantului SA ,,Sanfarm-Prim” autorizația de

funcționare a antrepozitului vamal de tip ”C” nr.11/2015, cod de identificare

antrepozit 9131, cu termenul de valabilitate până la data de 25.10.2017 (f.d.76).

Totodată, instanța de apel a reținut că următoarea autorizație de funcționare a

antrepozitului vamal a fost eliberată de Biroul Vamal Centru reclamantului SA

,,Sanfarm-Prim” la data de 29 noiembrie 2017 – autorizația de funcționare a

antrepozitului vamal de tip C nr.17/2017, cod de identificare antrepozit 9131, cu

termenul de valabilitate din data de 01 decembrie 2017 până la data de 01

decembrie 2019 (f.d.36).

La 13 noiembrie 2017, SA ,,Sanfarm-Prim” avea depozitate în antrepozit

mărfuri cu valoarea totală de 391 407 de lei, plasate în regim vamal suspensiv de

„antrepozit vamal” în baza declarațiilor vamale 2090I14805 din 04.09.2017 și

2090I16448 din 28.09.2017.

Instanța de apel a reținut și faptul că, mărfurile plasate în regim vamal suspensiv

de „antrepozit vamal” în baza declarațiilor vamale 2090I14805 din 04.09.2017 și

2090I16448 din 28.09.2017 se puteau afla în regimul vamal de antrepozitare pe un

termen ce nu depășea termenul de depozitare prevăzut în autorizație, adică până la

25.10.2017.

Instanța de apel a reținut ca întemeiată concluzia primei instanțe care a reiterat

că după data expirării autorizației, mărfurile reclamantei au continuat să se afle în

regimul vamal de antrepozitare, precum și că, reclamantul, cunoscând cu certitudine

despre expirarea termenului acesteia și neprelungirea autorizării antrepozitului de

Serviciul Vamal, nu a plasat mărfurile din speță sub un alt regim sau destinație

vamală și nici nu le-a transferat la un alt antrepozit vamal. Astfel, s-a reținut faptul

că SA ,,Sanfarm-Prim” nu a respectat termenele, obligațiile și condițiile stabilite

pentru derularea și încheierea acestui regim vamal suspensiv, prin ce a comis

încălcarea prevăzută de art. 231 pct.5) Cod vamal, pasibilă de răspundere materială.

La 11 noiembrie 2019 directorul general al Societății pe Acțiuni ,,Sanfarm-

Prim”, Ștefan Harea a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

3

Examinând admisibilitatea cererii de recurs, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

După cum rezultă din speță litigiul a fost inițiat în baza Legii contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din data de 10 februarie 2000.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod

intră în vigoare la 01 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod se abrogă Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din data

de 10 februarie 2000.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul specializat în cauze de contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a recursului în conformitate cu

prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, adică conform

reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Curtea de Apel Chișinău a emis decizia contestată la 11 septembrie 2019 și a

fost recepționată de către Societatea pe Acțiuni ,,Sanfarm-Prim” la 09 octombrie

2019, conform avizului de recepție (f.d.125), astfel, cererea de recurs depusă la data

de 11 noiembrie 2019, este în termen.

Examinând temeiurile recursului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2,3) și (4)

al Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

4

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul depus de directorul general al Societății pe Acțiuni

,,Sanfarm-Prim”, Ștefan Harea, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) Codul de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter

devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se

doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului precizează că, în contextul normelor

procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă,

instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate

de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995,

nr.26561/1995).

5

În conformitate cu art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu

conține nicio referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contenciosul administrativ al Colegiului consideră că recursul depus de

directorul general al Societății pe Acțiuni ,,Sanfarm-Prim”, Ștefan Harea, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2,3,4) al Codului de procedură

civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art.193, 195, 230 și 258 alin. (3) ale Codului administrativ

și art. 270, 433 lit. a) și 440 alin. (1) ale Codului de procedură civilă, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de directorul general al Societății pe Acțiuni ,,Sanfarm-Prim”,

Ștefan Harea se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

6