FIERĂSCU c. ROUMANIE
- Instanță
- CtEDO
- Concluzie
- Irrecevable
FIERĂSCU c. ROUMANIE (CtEDO, 2022)
SECȚIUNEA A PATRA DECIZIE Cerere nr. 19444/14 Alexandru FIERĂSCU împotriva României Curtea Europeană a Drepturilor Omului (secțiunea a patra), care are loc la 6 septembrie 2022 într-un comitet compus din Yonko Grozev, președinte, Iulia Antoanella Motoc Pere Pastor Vilanova, judecători, și Crina Kaufman, graffière de secțiune f.f., având în vedere cererea nr. 1944/14 îndreptat împotriva României și al cărui resortisant al acestui stat, dl Alexandru Fierăscu, născut în 1981 și rezident la București, reprezentat de domnul Breahna, avocat la București, și de domnul Fierăscu, a sesizat Curtea la 27 februarie 2014, în temeiul articolului 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale ( Având în vedere decizia de a aduce la cunoștința guvernului român (adică a reprezentantului său, dl Ezer, al Ministerului Afacerilor Externe, cu privire la echitatea procedurilor penale împotriva reclamantului, în special a acuzațiilor sale de provocare polițienească, și de a declara cererea inadmisibilă pentru surplus, având în vedere observațiile părților, După ce a intenționat, face următoarea decizie în februarie 2010, Parchetul a inițiat o anchetă din cauza suspiciunilor care l-au determinat pe reclamant că vindea droguri, inclusiv amfetamine, în Rădauți, în Suceava și în împrejurimi. Un agent sub acoperire a fost autorizat de către Parchet să contacteze reclamantul și să cumpere droguri. Parchetul a autorizat, de două ori, discuțiile dintre ofițer și reclamant în timpul întâlnirilor lor. Ordinile de judecată, valabile pentru o perioadă de 48 de ore, au fost ulterior confirmate de judecător. Din dosar reiese că nu a fost folosită în discuțiile telefonice autorizate. La 22 februarie 2010, agentul sub acoperire s-a întâlnit cu el și i-a cumpărat un gram de pulbere albă. Testele științifice ulterioare, efectuate de un laborator din Iași, au dezvăluit prezența benzilpiperaminei (BZP). Din dosar reiese că, la 24 februarie 2010, reclamantul a luat legătura cu agentul pentru a-i vinde droguri din nou. La 27 februarie 2010, la data de 27 februarie 2010, Comisia i-a propus să-i vândă 6 grame de pulbere, dar landiagen i-a cumpărat un gram care a fost apoi supus unui examen științific care a dezvăluit prezența BZP. La 25 februarie 2010 și la 2 iunie 2011, au fost inițiate proceduri penale împotriva reclamantului pentru trafic de droguri cu risc ridicat. La 2 iunie 2011, a fost informat cu privire la acuzațiile aduse împotriva acestuia. La 2 și 3 iunie 2011 și la 22 iulie 2011, acesta a făcut declarații în prezența unui avocat și a fost rejudecat de un rechizitoriu din 26 iulie 2011. La 13 ianuarie 2012, tribunalul din Suceava a fost înregistrat de tribunalul județean din Suceava. La 13 ianuarie 2012, tribunalul din Luxemburg, sub acoperire, în prezența reclamantului și a avocatului ales de acesta. Tatăl din Lastai a fost, de asemenea, audiat ca martor. printr-o hotărâre din 13 februarie 2012, Tribunalul l-a condamnat pe reclamant la o pedeapsă de trei ani de închisoare. El a respins teza susținută de către instanță conform căreia este vorba despre o provocare. După ce a amintit principiile care se desprindeau din jurisprudența Curții, el a luat notă de cazierul judiciar al reclamantului și de faptul că acesta era consumator de droguri. El a afirmat apoi că a fost convins că Parchetul a fost suficient de dispus să deschidă investigația penală și a considerat că operațiunea de infiltrare fusese efectuată în conformitate cu legea. El a menționat că agentul a acționat în limitele misiunii sale și că la mai mult de o cantitate de droguri decât cea pe care a vândut-o acestuia, pe care el a luat inițiativa de a vinde și pe care el a fost dispus să vândă orice tip de droguri. Potrivit instanței, agentul sub acoperire a dat o oportunitate obișnuită de a vinde. La 3 decembrie 2012, instanța a respins aceste argumente. La 3 decembrie 2012, instanța a respins aceste argumente. La 3 decembrie 2012, instanța a respins că erau improbabile și că nu erau reținute de dovezi. A respins apelul judecătoresc și a confirmat hotărârea instanței. Curtea de apel a considerat că cele mai relevante probe erau: declarația agentului sub acoperire; procesele de judecată efectuate de acesta; rapoartele științifice; transcrierea conversațiilor pe care le-a avut reclamantul cu agentul respectiv la data de 22 februarie 2010 și declarația de la . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . La 6 septembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins acțiunea reclamantului și a confirmat hotărârile pronunțate, în special în partea lor referitoare la examinarea tezei provocarii polițienești. EVALUARE A CURȚII Invocând art. 6 din Convenție, reclamantul se plânge de o lipsă de echitate a procedurii penale împotriva sa și consideră că instanțele naționale nu au examinat în mod corespunzător teza provocarii poliției. 10. În ceea ce privește utilizarea unor tehnici speciale de combatere a traficului de droguri sau a corupției, principiile generale privind garanțiile de un proces echitabil au fost recent rezumate în Hotărârea Kuzmina și în alte cauze, precum Rusia 66152/14 și 8 altele, §§ 85-94, 20 aprilie 2021).Pentru a distinge între provocarea polițienească și utilizarea permisă a unor tehnici speciale de mai multe detalii, Curtea utilizează două criterii, un criteriu de fond și un criteriu Ö Õ aplicat în conformitate cu metodologia elaborată în cauza Matanov În ceea ce privește criteriul de fond, Curtea verifică dacă există suspiciuni obiective conform cărora reclamantul a fost implicat într-o activitate infracțională sau a avut o înclinație de a se angaja într-o astfel de activitate, în cazul în care agenții infiltrați erau pur și simplu asociați În cazul în care examinarea criteriului de fond nu este suficient de concludentă, examinarea criteriului procedural devine necesară ( Matanovć, citată anterior, § 134; și Ramanauskas c. Lituania (n, nr. 55146/14, § 62 fin, 20 februarie 2018). În speță, instanțele au verificat motivele care au justificat ancheta și au considerat că Parchetul a dispus de suficiente dovezi că reclamantul a fost implicat într-un trafic de droguri (a se vedea în acest sens Virgil Dan Vasile c. România, n 35517/11, § 51, 15 mai 2018). În plus, ei au considerat că operațiunea de infiltrare s-a desfășurat în conformitate cu legea internă. Cu toate acestea, chiar dacă instanțele interne au observat că persoana respectivă a recunoscut că este un consumator de droguri, nu este clar că acest element a fost decisiv în examinarea lor. 14. Instanțele interne au verificat desfășurarea întâlnirilor sale cu agentul sub acoperire, al cărui conținut a fost înregistrat de autorități, și au considerat că comportamentul agentului a fost adecvat și limitat la obiectivele misiunii sale. În plus, reclamantul nu a demonstrat că a fost supus unor presiuni din partea acestuia. Pe lângă guvern, Curtea constată că agentul nu a insistat și că, în mod evident, reclamantul a luat inițiativa de a intra în contact cu acesta prin telefon și a demonstrat o anumită experiență cu privire la acest tip de tranzacții. 15. Aceste elemente dau motive să se îndoiască de teza reclamantului potrivit căreia ar fi vorba de o provocare. 16. În plus, instanțele naționale au examinat în detaliu argumentele pe care reclamantul le-a tras din provocarea polițienească și le-au respins, pe baza circumstanțelor concrete ale cauzei. Condamnarea reclamantului a fost fondată, după cum indică guvernul, pe un set de elemente probante. Recurentul a avut acces la probe și le-a putut discuta în conformitate cu principiul contradictoriei. Tribunalul a ascultat în special agentul infiltrat în ședința publică și în prezența reclamantului. Declarațiile agentului nu au fost pe deplin elemente de probă în sarcina acestuia. Instanțele au dispus, de asemenea, de dovezi științifice conform cărora pulberea vândută conținea substanțe interzise și au respins acuzațiile reclamantului d . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Prin urmare, utilizarea, în cadrul procedurilor penale îndreptate împotriva reclamantului, a unor elemente obținute prin utilizarea unor tehnici speciale de demarcare nu ridică întrebări pe teren în temeiul articolului 6 din Convenție. 18. Prin urmare, cererea trebuie respinsă în temeiul articolului 4 din Convenție. Prin aceste motive, Curtea, în unanimitate, declare cererea inadmisibilă. În limba franceză și apoi comunicat în scris la 29 septembrie 2022. Crina Kaufman Yonko Grozev Grefier adjunct f.f. Președintele