3ra-1492/19 — contestarea actului administrativ

3ra-1492/19 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-1492/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, A. Pahopol, V. Negru)

Î N C H E I E R E

18 decembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Dumitru Chicu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Comisiei

de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost

menținută hotărârea din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 25 ianuarie 2018 Dumitru Chicu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Comisiei de autorizare și

disciplină a administratorilor autorizați cu privire la contestarea actului

administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că prin încheierea din 28 ianuarie 2016 a Curții

de Apel Chișinău, a fost admisă spre examinare cererea introductivă a creditorului

Svetlana Bajenova privind declararea insolvabilității SA ,,Scana”. Ulterior, la 24

februarie 2016, prin încheierea Curții de Apel Chișinău, în calitate de administrator

provizoriu al SA ,,Scana”, a fost desemnat administratorul autorizat Dumitru Chicu,

deținător al autorizației nr.57 din 14 ianuarie 2015.

A menționat că la 9 august 2017, BC ,,Eximbank Gruppo-Veneto Banca” SA a

depus pe numele său o plângere prin care a comunicat că în cadrul procedurii de

insolvabilitate a SA ,,Scana”, administratorul insolvabilității Dumitru Chicu ar fi

încălcat normele legale și a tărăgănat procesul de insolvabilitate.

Această plângere a fost remisă spre examinare Ministerului Justiției, iar ulterior

Comisiei de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați.

A comunicat că ședința de examinare a plângerii BC ,,Eximbank Gruppo-

Veneto Banca” SA față de acțiunile administratorului autorizat, a fost numită pentru

data de 5 octombrie 2017, însă a fost amânată pe motiv că la această ședință comisia

1

nu a întrunit cvorumul. O altă ședință de examinare a fost fixată pentru data de 11

octombrie 2017, însă despre această ședință nu a fost înștiințat sub nicio formă.

Astfel, reclamantul a considerat că decizia Comisiei de autorizare și disciplină

a fost adoptată cu multiple încălcări, reieșind din lipsa citării legale și aplicarea

greșită a prevederilor legii.

A declarat că la emiterea deciziei contestate, au fost reținute și aplicate incorect

prevederile art. 36 alin.(5) al Legii cu privire la administratorii autorizați, care

reglementează că administratorii sunt trași la răspundere disciplinară pentru

încălcarea, neexercitarea sau exercitarea necorespunzătoarea a atribuțiilor prevăzute

de lege, constatate printr-o hotărâre sau sentință irevocabilă a instanței de judecată,

însă în acest sens, cu referire la exercitarea atribuțiilor de administrator în cadrul

procesului de insolvabilitate față de SA ,,Scana” nu există niciun act, hotărâre sau

sentință, care ar constata încălcarea, neexercitarea sau exercitarea necorespunzătoare

a atribuțiilor prevăzute de lege.

Totodată, în situația numirii a doi secretari ai adunării creditorilor și întocmirea

a două procese-verbale cu conținut diametral opus, procedând diligent, nu a semnat

nici unul dintre ele.

La fel, a relatat că Comisia de autorizare și disciplină a administratorilor

autorizați nu a ținut cont de explicațiile remise, în care a indicat că în cadrul ședinței

de raportare din data de 4 martie 2017, au existat mai multe conflicte, inclusiv și cel

ce ține de exercitarea funcției de secretar al adunării creditorilor.

Cu referire la procedura de emitere a ordinului Ministrului Justiției, a precizat

că la data semnării acestuia - 21 decembrie 2017, Ministrul Justiției Vladimir

Cebotari a fost revocat din funcția respectivă prin decretul Președintelui Republicii

Moldova, iar din acest motiv, actele semnate de către acesta în calitate de Ministru

al Justiției, după semnarea de către Președintele Republicii Moldova a decretului

privind revocarea din funcție, nu produc efecte juridice.

În consecință, a invocat că ordinul nr.1139 din 21 decembrie 2017 a fost semnat

de către o persoană neîmputernicită.

Tot în acest sens, a indicat că ordinul contestat conține prevederi care au efect

retroactiv, fapt care contravine acțiunii legii în timp.

A mai considerat că au fost încălcate prevederile legale cu referire la procedura

de comunicare și publicitate a ordinului de sancționare.

Reclamantul a susținut că încălcarea procedurii de citare în privința sa pentru

ședința Comisiei de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați din data de

11 octombrie 2017, precum și încălcarea prevederilor privind publicitatea hotărârii

adoptate și de comunicare a acesteia, atrag drept consecință anularea atât a deciziei

Comisiei de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați din 11 octombrie

2017, cât și a ordinului Ministrului Justiției nr.1139 din 21 decembrie 2017 cu privire

la suspendarea activității de administrator autorizat, având în vedere că aceste acte

sunt afectate de mai multe încălcări de procedură, cât și luând în calcul efectele

nulității actului juridic ce contravine legii.

A solicitat anularea deciziei din 11 octombrie 2017 a Comisiei de autorizare și

disciplină a administratorilor autorizați și anularea ordinului nr. 1139 din 21

decembrie 2017 a Ministrului Justiției cu privire la suspendarea activității de

administrator autorizat.

2

Prin hotărârea din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă integral cererea de chemare în judecată. A fost anulată decizia Comisiei

de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați din 11 octombrie 2017 prin

care s-a constatat săvârșirea de către Dumitru Chicu a abaterii disciplinare prevăzute

de art.36 alin.(1) p.5 al Legii cu privire la administratorii autorizați. A fost anulat

ordinul Ministerului Justiției nr. 1139 din 21 decembrie 2017 cu privire la

suspendarea activității de administrator autorizat a lui Dumitru Chicu.

La 17 decembrie 2018, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

apel împotriva hotărârii din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

Prin decizia din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și a fost menținută hotărârea

din 20 noiembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la temeinicia acțiunii.

În acest sens, instanța de apel a menționat că contrar normei imperative a art.37

alin.(5) din Legea cu privire la administratorii autorizați nr.161 din 18 iulie 2014,

decizia Comisiei de autorizare și disciplină a administratorilor autorizați din 11

octombrie 2017, a fost emisă în absența administratorului autorizat, prezența căruia

este obligatorie.

Totodată, instanța de apel a remarcat că în situația în care, în cadrul judecării

cauzei, a fost constatată ilegalitatea deciziei prin care s-a stabilit încălcarea

disciplinară și s-a propus aplicarea sancțiunii, ordinul emis în baza acesteia, prin care

s-a aplicat sancțiunea, de asemenea urmează a fi anulat, având în vedere că în lipsa

deciziei, lipsește încălcarea, fapt care pe cale de consecință atrage nulitatea

sancțiunii aplicate.

Mai mult, instanța de apel a reținut că contrar art.40 alin.(1) din Legea cu privire

la administratorii autorizați nr.161 din 18 iulie 2014, nu au fost prezentate careva

înscrisuri probatorii care ar confirma publicarea ordinului contestat pe pagina web a

Ministerului Justiției.

De asemenea, instanța de apel a menționat că la data emiterii ordinului

contestat, persoana semnatară nu mai avea împuternicirea de a semna ordinul în

cauză, având în vedere că la aceiași dată, prin decretul Președintelui Republicii

Moldova nr.782 din 21 decembrie 2017, a fost dispusă revocarea din funcția de

Ministru al Justiției, pe când legea prevede aplicarea sancțiunii prin ordinul

Ministrului Justiției în funcție.

Coraborând cele elucidate, instanța de apel a concluzionat asupra temeiniciei

pretențiilor acțiunii, întrucât actele administrative contestate au fost emise cu

încălcarea legii.

Prin urmare, instanța de apel a conchis că prima instanță a dat o apreciere

obiectivă probelor administrate, a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și corect a aplicat normele de drept

material și procedural, iar în consecință soluția de admitere a acțiunii este justă, fiind

rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în

coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios.

La 7 noiembrie 2019 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus recurs

împotriva deciziei din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

3

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală, prin faptul că a fost emisă cu încălcarea și

aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural, iar aprecierea probelor

a fost una arbitrară.

A relevat că întru respectarea dispoziților legale, ordinul contestat a fost

prezentat spre semnare Ministrului Justiției în interiorul termenului de exercitare a

mandatului, iar înregistrarea și atribuirea numărului precum și a datei calendaristice

în situația din speță nu a coincis cu data semnării efective a ordinului.

A precizat că prin acțiunile sale, administratorul autorizat Dumitru Chicu a

comis încălcarea prevederilor Legii insolvabilității, fapt constatat irevocabil prin

încheierea din 10 aprilie 2017 a Curții de Apel Chișinău.

La fel, a enunțat că prin cererea nr. 165/19 din 5 februarie 2019 și cererea nr.

01 din 12 martie 2018, administratorul autorizat Dumitru Chicu a solicitat din

proprie inițiativă suspendarea activității sale.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii priemei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ,

reține că prin Legea nr.116 din data de 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova.

În condițiile art. 257 alin. (1) al Codului administrativ, prezentul cod intră în

vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) al Codului administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la

intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, însă rezultând din

aceeași normă legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ va examina admisibilitatea cererii de recurs prin prisma

prevederilor Codului de procedură civilă, având în vedere că prezenta procedură de

contencios administrativ a fost inițiată până la intrarea în vigoare a Codului

administrativ.

Examinând materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către

Ministerul Justiției al Republicii Moldova, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului

de declarare prevăzut la art.434.

Articolul 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, prevede că recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

4

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

menționează că decizia din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost pronunțată

în condițiile Codului administrativ, în vigoare din 1 aprilie 2019.

Astfel, în conformitate cu art. 244 alin.(1) Cod administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 2 iulie 2019.

În acest sens, din materialele dosarului rezultă că decizia din 2 iulie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, a fost notificată Ministerului Justiției prin intermediul

poștei electronice, la adresa oficială de e-mail secretariat@justice.gov.md, ceea ce

se confirmă prin extrasul anexat în acest sens la actele cauzei (f.d.143).

Cu toate acestea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că cererea de recurs a fost depusă de către Ministerul

Justiției al Republicii Moldova la 7 noiembrie 2019, respectiv cu omiterea

termenului de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Prin urmare, argumentul recurentului precum că decizia instanței de apel din 2

iulie 2019 nu i-a fost comunicată, este neîntemeiat și vine în contradicție cu

materialele cauzei, din care cu certitudine rezultă notificarea deciziei la adresa

oficială de e-mail a recurentului.

În acestă ordine de idei, se atestă că, recursul depus de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova împotriva deciziei din 2 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău,

este depus cu omiterea termenului prevăzut de art. 245 alin. (1) Cod administrativ,

motiv pentru care survin consecințele nefavorabile prevăzute de normele de drept

procedural, urmând astfel a fi declarat inadmisibil.

Or, exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În asemenea împrejurări, se reiterează că o astfel de soluție este compatibilă cu

respectarea standardelor inserate în Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea

nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea

irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise

în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ amintește că, art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului

îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a

relatat însă, în practica sa constantă, că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În

această privința, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude

niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice

impunerea unui termen de exercitare a căii de atac, cauza Bacev contra Fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei, Kemp contra Luxembourg, Diaz Ochoa contra

5

Spaniei, în carte înalta Curte a arătat, că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 193, 195, 230, 258 alin. (3) Cod administrativ, art. 270,

433 lit. b), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Mariana Pitic

Iurie Bejenaru

6