2r-728/19 — cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere

Dosarul nr. 2r-728/19 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud. A. Ucraințeva) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, V. Cotorobai) D E C I Z I E 11 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând recursul depus de către Vasile Pîrcălabu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Popa împotriva lui Vasile Pîrcălabu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor, împotriva încheierii din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a restituit cererea de apel depusă de Vasile Pîrcălabu, c o n s t a t ă: La 20 martie 2018, Tatiana Popa a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Pîrcălabu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor.

Ulterior, la 09 ianuarie 2019, reclamanta a înaintat o cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat suplimentar încasarea din contul pârâtului a pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă de 2500 lei, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copilului minor. Prin hotărârea din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, acțiunea înaintată de Tatiana Popa s-a admis parțial. S-a stabilit domiciliul copilului minor xxxxx, născut la xxxxx, cu mama Tatiana Popa. S-a dispus încasarea din contul lui Vasile Pîrcălabu în beneficiul Tatianei Popa a pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor în sumă de 1000 lei lunar, începând cu ziua depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copilului minor.

S-a dispus încasarea din contul lui Vasile Pîrcălabu în beneficiul statului a taxei de stat în sumă de 360 lei. La 16 iulie 2019, Vasile Pîrcălabu, reprezentat de avocatul Mihail Croitor a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2019 a Judecătoriei Strășeni, 1 sediul Călărași, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care domiciliul copilului minor să fie stabilit cu tata. Prin încheierea din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Vasile Pîrcălabu, deoarece în cererea de apel au fost invocate pretenții noi, neexaminate de prima instanță. La 08 noiembrie 2019, Vasile Pîrcălabu a declarat recurs împotriva încheierii din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii și casarea încheierii recurate.

În motivarea recursului a indicat că încheierea instanței de apel este neîntemeiată și pronunțată cu interpretarea eronată a normelor de drept material. Vasile Pîrcălabu a invocat că prin cererea de apel și-a dorit doar verificarea circumstanțelor și a probelor care au stat la baza pronunțării hotărârii, nu a solicitat recunoașterea sau stabilirea unor circumstanțe noi, doar menținerea realității faptului că copilul minor este în permanență cu tata, fapt care nu poate fi schimbat de instanță. Potrivit art. 425 Cod de procedură civilă – termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 05 septembrie 2019, fiind publicată pe pagina web „Portalul instanțelor naționale de judecată” la compartimentul „Curtea de Apel Chișinău”, „Încheierile instanței” la 12 septembrie 2019, însă date exprese despre recepționarea încheierii nu sunt la materialele cauzei.

Din conținutul recursului depus de Vasile Pîrcălabu și materialele cauzei, se deduce că acesta a luat cunoștință cu încheierea contestată, la 31 octombrie 2019 (f.d. 76, 86). Astfel, instanța de recurs consideră că recursul a fost declarat în termenul prevăzut mai de lege. În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul, declarat de către Vasile Pîrcălabu, este întemeiat și care urmează a fi admis, casată încheierea din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza primirii cererii de apel. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.

Din materialele cauzei s-a stabilit că, la 20 martie 2018, Tatiana Popa a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Pîrcălabu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor. Ulterior, la 09 ianuarie 2019, reclamanta a înaintat o cerere de concretizare a cerințelor, prin care a solicitat suplimentar încasarea din contul pârâtului a pensiei 2 pentru întreținerea copilului minor în sumă de 2500 lei, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului copilului minor. Fiind investită cu examinarea prezentei cauze, prima instanța prin hotărârea din 19 iunie 2019, a admis acțiunea parțial (f.d.

47, 52-54). Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 16 iulie 2019, Vasile Pîrcălabu, reprezentat de avocatul Mihail Croitor, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 19 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii contestate, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care domiciliul copilului minor să fie stabilit cu tata (f.d. 57-60). Prin încheierea din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit cererea de apel depusă de Vasile Pîrcălabu, deoarece în cererea de apel au fost invocate pretenții noi, neexaminate de prima instanță (f.d. 66-68). Verificând legalitatea încheierii instanței de apel, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată că Curtea de Apel Chișinău neîntemeiat a ajuns la concluzia de restituire a apelului depus de Vasile Pîrcălabu.

În conformitate cu art. 369 alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: apelantul a înaintat o nouă pretenție, neexaminată în primă instanță. Colegiul menționează că în ședința de judecată din 02 mai 2019 din cadrul Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, Vasile Pîrcălabu a declarat instanței că copilul locuiește cu tata și se află la întreținerea lui, mama fiind plecată peste hotare și în continuare dorește ca copilul minor să locuiască împreună cu dânsul (f.d. 45). Totodată, prima instanță în hotărârea sa a specificat că pârâtul/recurentul a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor cu tata (f.d. 52 – verso).

Astfel, luând în considerare că instanța de fond a dat o apreciere solicitării recurentului cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor cu tata, dar a hotărât ca domiciliul copilul urmează a fi stabilit la domiciliul mamei, nu poate fi reținut argumentul instanței de apel, despre faptul că au fost înaintate pretenții noi. Este evident, că în cadrul ședinței instanței de fond s-a pus în discuție cu cine dintre părinți urmează să rămână copilul minor, iar Vasile Pîrcălabu a contestat soluția instanței, prin care domiciliul copilului s-a stabilit la domiciliul mamei. Prin urmare, instanța de apel urmează să verifice legalitatea hotărârii prin prisma interesului superior al copilului.

În context, conform prevederilor art. 26 alin. (2) din Codul de procedură civilă, contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel încît părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

Mai mult, instanța de recurs, reține că potrivit art. 26 alin. (4) din Codul de procedură civilă, egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată prin lege și se asigură de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției asupra 3 circumstanțelor de fapt și de drept, astfel încît nici una dintre părți să nu fie defavorizată în raport cu cealaltă. Suplimentar, instanța de recurs relevă că după constatările instanței de apel, chiar dacă recurentul/apelantul ar fi înaintat pretenții noi, apelul urmează a fi restituit, doar în partea ce se referă la noua pretenție. Or, recurentul în cererea de apel a solicitat și casarea hotărârii primei instanțe, cu examinarea cauzei în fond.

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea recurată este adoptată cu aprecierea incompletă și eronată a probelor și circumstanțelor ce țin de solicitările participanților la proces, împiedicând astfel, dreptul persoanei de a se apăra în instanță. În susținerea acestei opinii se va remarca și faptul că dreptul la o cale de atac este consfințit și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, în jurisprudența sa constantă Înalta Curte a reiterat că articolul 6 §1 din Convenție nu garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță. Cu toate acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin urmare, va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție.

Distinct de cele relatate mai sus, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa încheierea din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza primirii cererii de apel. În conformitate cu art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite cererea de recurs depusă de către Vasile Pîrcălabu. Se casează încheierea din 05 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Popa împotriva lui Vasile Pîrcălabu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași, cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor.

Se restituie cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la faza primirii cererii de apel. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 4