3rh-47/19 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3rh-47/19 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh.Stratulat) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Negru, V.Mihaila,V.Sîrbu) instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (M. Pitic, N. Vascan, Iu. Bejenaru) ÎNCHEIERE 04 decembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru examinând cererea de reviziure depusă de Cerneac Olga, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cerneac Olga împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcția deținută și încasarea salariului, împotriva încheierii din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care recursul depus de Cerneac Olga, reprezentat de avocatul Barbacar Anatolie a fost considerat inadmisibil, c o n s t a t ă: La data de 15 septembrie 2017, Olga Cerneac a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului nr.847-p din 16 august 2017 „Cu privire la sancționarea dnei Cerneac Olga, Biroul Vamal Centru”, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă.

În motivarea acțiunii Cerneac Olga a indicat că, prin ordinul nr.711-p al Serviciului Vamal din 01.08.2008, a fost angajată ca inspector superior, secția managementul riscurilor Direcția fraude vamale, pe perioada de îngrijire a copilului doamnei A. Iftodi, începînd cu 04.08.2017, ulterior, ocupînd mai multe funcții în cadrul Serviciului Vamal. A relatat că prin ordinul nr.1506-p din 21.12.2016, reclamanta a fost transferată ca inspector Serviciul persoane fizice, Post vamal Aeroport Internațional Chișinău (PVFI aerian), Biroul Vamal Centru, cu eliberarea din funcția anterior deținută, începînd cu 23.12.2016.

A indicat reclamanta că, prin ordinul nr.847-p din 16.08.2017, în baza art.26 1 lit.g) și art.43 lit.h) din Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000, emis de către Directorul General al Serviciului Vamal, reclamanta Olga Cerneac a fost sancționată disciplinar, cu eliberarea din serviciul vamal din funcția de inspector superior, secția managementul riscurilor. A mai menționat reclamanta că, reieșind din conținutul ordinului nr.847-p din 16 august 2017, a părții descriptive, s-a constată că, prin ordinul nr.282-O din 24 iulie 2017 a fost inițiată ancheta de serviciu în temeiul raportului nr.4903 din 24.07.2017, în baza informației din mass-media din 23.07.2017, precum că colaboratorii ce activează în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău ar fi pretins abuziv la unele sume bănești.

A considerat reclamanta că, rezultând din conținutul ordinului Serviciului Vamal nr.847-p din data de 16 august 2017, cu privire la sancționarea Olgăi Cerneac, aceasta relevă faptul că explicațiile făcute de către cet. Mereuță Victoria și Gandrabur Aurica sunt lipsite de substrat factologic, constituie niște declarații acuzatoare nejustificate aduse în adresa reclamantei, care au fost interpretate în mod vădit eronat de către Direcția Integritate și Supraveghere a Serviciului Vamal. A comunicat reclamanta că, în cadrul efectuării anchetei de serviciu, a declarat că la data de 23 iulie 2017 ora 03.40, datorită fluxului mare de pasageri la sectorul plecare, ea a primit indicația responsabilului de tură să meargă la sectorul de plecare, pentru suplinirea numărului de inspectori.

Careva situații de conflict cu pasagerii sau încălcarea normelor legale și deontologice nu au fost admise. Concomitent reclamanta a mai remarcat și faptul că, nu ține de competența colaboratorului vamal să intervină în situațiile ce țin surplusurile de kg la bagaj a călătorilor, cu atât mai mult să aplice amenzi pentru acest fapt. Astfel, a susținut reclamanta că, în urma celor declarate s-a constatat cu certitudine faptul că alegațiile expuse de către Mereuță Victoria și Gandrabur Aurica sunt lipsite totalmente de suport probator.

A mai indicat reclamanta că, Serviciul Vamal pentru a se expune asupra aplicării sancțiunii disciplinare - eliberare din serviciu, a invocat că: „... materialele anchetei de serviciu au elucidat faptul că inspectorul Olga Cerneac a manifestat o atitudine iresponsabilă față de exercitarea obligațiunilor de serviciu, ignorând prevederile, pct. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) din Codul de conduită a colaboratorului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20.10.2016. Însă, reclamanta a invocat că, rezultând din dispozițiile art. 26 al Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20.07.2000, s-a constatat faptul că pentru aplicarea sancțiunii disciplinare în privința inspectorului vamal urmau a fi întrunite două condiții: încălcarea disciplinei de serviciu și a obligației prevăzute la art. 15 alin.(l) lit.l), fapt care nu a fost constatat în cadrul procedurii disciplinare intentate în privința inspectorului Olga Cerneac.

A solicitat reclamanta anularea ordinului Serviciului Vamal nr.847-p din 16.08.2017 cu privire la sancționarea sa, restabilirea în funcția deținută și încasarea salariului neachitat, începînd cu 16 august 2017 pînă la pronunțarea hotărîrii. Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea depusă de Olga Cerneac a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Cerneac Olga și a fost menținută hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La data de 14 februarie 2018 Cerneac Olga, reprezentată de avocatul Barbacar Anatolie, a depus cerere de recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integral a acțiunii.

Prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat inadmisibil recursul declarat de Olga Cerneac, reprezentată de avocatul Anatolie Barbacar. La data de 06 septembrie 2019 Olga Cerneac a depus cerere de revizuire împotriva încheierii din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii contestate cu dispunerea rejudecării recursului. În motivarea cererii de revizuire a indicat că, încheierea instanței de recurs urmează a fi revizuită cu dispunerea rejudecării cauzei în temeiul art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, anexînd în acest sens scrisoarea Centrului Național Anticorupție nr. 03/43-2825 din 03 iulie 2019, prin care a fost informată că în perioada 22 iulie 2017 pînă în present nu au fost examinate cauze penale în privința ei.

A menționat că angajatorul la emiterea ordinului nr. 847-p din 16 august 2017 cu privire la sancționarea dnei Olga Cerneac nu a respectat prevederile art. 201 alin. (1) Codul muncii, fapt care atrage nulitatea acestuia. A suținut că în acțiunile colaboratorului vamal, Olga Cerneac, nu se atestă nici o abatere disciplinară, ancheta de serviciu a fost efectuată cu grave abateri de la Lege, au fost invocate diverse „probe” despre a căror provienență nu se cunoaște, nu se indică în ce constă și cu ce se dovedește încălcarea gravă a disciplinei de serviciu manifestată prin „alte acțiuni stabilite de legislație drept încălcări”, inclusiv că ordinul Serviciului Vamal nr. 847-p din data de 16 august 2017 cu privire la sancționarea inspectorului Olga Cerneac, Biroul Vamal Centru, este illegal în fond.

Astfel, a considerat că la soluționarea prezentului litigiu circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii nu au fost constatate și elucidate pe deplin, inclusiv circumstanțele importante pentru soluționarea pricinii, pe care prima instanță le consideră constatate, nu au fost dovedite cu probe veridice și suficiente. La data de 07 octombrie 2019 Serviciul Vamal a depus referință prin care a solilicitat respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă din următoarele considerente.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că la 01 aprilie 2019 a intrat în vigoare Codul administrativ al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, fapt ce rezultă din art. 257 3 alin. (1) al codului respectiv, iar conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția art. 169-171. În conformitate cu art. 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor. Astfel, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, or este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, niciun participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se vedea cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea 6 din 19 aprilie 2007, § 72 –75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie 2012, § 66, 72, cauza Pönkävs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 – 34). Posibilitatea revizuirii prevăzute de Capitolul XXXIX din Codul de procedură civilă reprezintă o procedură excepțională. Prin urmare, cererile de revizuire a hotărârilor judecătorești trebuie supuse unei analize stricte. În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța poate emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Art. 446 al Codului de procedură civilă stabilește că, pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol. (2) Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d), precum și cele prin care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii. Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în privința acestora nu se supun revizuirii. În aceste cazuri, încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac. Din prevederile precitate supra rezultă că încheierile de inadmisibilitate a revizuirii nu se supun niciunei căi de atac.

Astfel, în urma modificărilor operate prin Legea nr. 17 din 05 aprilie 2018 la art. 446 și 448 al Codului de procedură civilă, încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, nu se supun revizuirii. Art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă prevede că, încheierea de inadmisibilitate nu conține nicio referire cu privire la fondul recursului. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, commercial și de contencios administrative al Curții Supreme de Justiție indică că prin încheierea din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a 4 fost considerate inadmisibilă cererea de recurs depusă de Olga Cerneac, reprezentată de avocatul Anatolie Barbacar, în baza temeiul prevăzut la articolul 433 lit. a) din Codul de procedură civilă.

Competența instanțelor superioare de a casa și de a modifica hotărârile judecătorești obligatorii și executorii ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor judiciare.

Această competență trebuie exercitată astfel încât să facă, atât cât este posibil, un echilibru echitabil între interesele unui individ și nevoia de a asigura eficiența sistemului judiciar (a se vedea cauza Nikitin vs Rusia, hotărârea din 20 iulie 2004, § 54-61; cauza SC „Textinc” SA vs România, hotărâre din 6 februarie 2018, § 24). Or, conform jurisprudenței constante a CEDO, îndepărtarea de la principiul securității juridice este justificată doar când este impusă de circumstanțe cu caracter substanțial și convingător (a se vedea, cauza Ryabykh vs Rusia, hotărârea din 24 iulie 2003, § 52; cauza Pravednaya vs Rusia, hotărârea din data de 18 noiembrie 2004, § 25; cauza Giuran vs România, hotărârea din 21 iunie 2011, § 30). Drept consecință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că încheierea din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție nu poate fi contestată în procedură de revizuire, fiind posibilă depunerea unei cereri de revizuire împotriva deciziei instanței de apel.

Colegiul relevă că, deși legislatorul nu a exemplificat împrejurările când o instanță de revizuire trebuie să pronunțe o încheiere de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă, dar practica judiciară constantă, denotă că o cerere de revizuire poate fi declarată inadmisibilă, atunci când nu a fost depusă în termenele prevăzute la art. 450 al Codului de procedură civilă sau a fost declarată de persoanele care nu sunt în drept să facă declare revizuire, când nu sunt respectate condițiile de formă din art. 451 alin. (1) și (3) al Codului de procedură civilă sau în cazul în care revizuirea este depusă împotriva unui act ce nu se supune revizuirii. Respectiv, cererea de revizuire depusă de Olga Cerneac, reprezentată de avocatul Anatolie Barbacar, este declarată împotriva unui act ce nu se supune revizuirii.

Din considerentele menționate supra și din prevederile art. 446, 451 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că revizuirea depusă de Olga Cerneac, reprezentată de avocatul Anatolie Barbacar, urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 5 d i s p u n e: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Olga Cerneac, reprezentată de avocatul Anatolie Barbacar, împotriva încheierii din 10 aprilie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Cerneac Olga împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcția deținută și încasarea salariului. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, judecătorul Mariana Pitic Judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru 6