3ra-1298/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului moral

3ra-1298/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr. 3ra-1298/2018

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sanduța)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

14 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Goncear Alexei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear

Alexei împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă,

repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Serviciul Vamal, casată hotărîrea din 26 decembrie

2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărîre,

c o n s t a t ă:

La data de 10 aprilie 2017 Goncear Alexei a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de

concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la

muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor reclamantul a menționat că, prin ordinul nr. 199-p

din 27 februarie 2017 a fost restabilit în funcția de inspector superior post Vamal

Râbnița, Biroul Vamal Chișinău, în baza hotărârii din 22 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin ordinul nr. 342-p din 27 martie 2017 emis de Serviciul Vamal, s-a dispus

eliberarea din funcția de inspector superior Goncear Alexei, post Vamal Râbnița

(PVT, feroviar) al Biroului Vamal Centru începând cu 29 martie 2017.

A specificat reclamantul că potrivit ordinului respectiv, s-a dispus eliberarea

din funcția dată, în temeiul art. 43 alin.(2) lit. o) din Legea serviciului în organele

vamale, art. 63 alin.(l), lit. c) și alin.(2) din Legea cu privire la funcția publică și

statutul funcționarului public.

Goncear Alexei a mai specificat că eliberarea sa din funcția deținută este

nefondată și dispusă cu încălcarea reglementărilor legale, nefiind respectată

1

procedura de preavizare cu 30 zile calendaristice despre reducerea statelor de

personal.

Ordinul cu privire la eliberarea din funcția deținută a fost emis la 27 martie

2017, cu mențiunea eliberării de facto din 29 martie 2017, zi în care nemijlocit i-a

fost adus la cunoștință, astfel consideră reclamantul că au fost încălcate prevederile

art. 63 alin. (l) lit. c) din Legea cu privire la funcția publică și statutul

funcționarului public.

A precizat Goncear Alexei că nu i-a fost asigurată perioada de preaviz cu

acordarea unui program de lucru cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea salariului și

nu a fost informat despre alte funcții vacante în cadrul organelor vamale.

Angajatorul/pârât nu a prezentat informații despre salariat la Agenția pentru

Ocuparea Forței de Muncă și nici nu a solicitat acordul organului sindical cu

privire la concedierea în acest caz de reducere a statelor de personal.

Totodată, reclamantul a specificat că prevederile Codului muncii sunt

aplicabile și raporturilor de muncă reglementate prin legi organice și prin alte acte

normative.

A menționat reclamantul că Serviciul Vamal, prin eliberarea din funcția

deținută în condițiile ordinului nr. 342-p din 27 martie 2017, 1-a privat de dreptul

de a beneficia de un șir de garanții legale, stabilite expres și în Codul muncii.

Goncear Alexei a menționat că garanțiile legale nu i-au fost acordate de către

angajator, iar prin emiterea în mod ilegal a ordinului de concediere i-au fost

îngrădite drepturile sale ca salariat, în cazul reducerii statelor de personal, prin ce

angajatorul a încălcat grav prevederile legislației muncii.

A solicitat Goncear Alexei anularea ordinului nr. 342-p din 27 martie 2017 a

directorului general al Serviciului Vamal prin care s-a dispus eliberarea din funcția

de inspector superior Post Vamal Rîbnița (PVI) al Biroului Vamal Chișinău.

Obligarea pârâtului de a reîncadra reclamantul în funcția de inspector superior Post

Vamal Rîbnița (PVI) al Biroului Vamal Chișinău, încasarea din contul pârâtului a

tuturor plăților salariale pe întreaga perioadă de lipsă forțată de la locul de muncă,

încasarea din contul pârâtului a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei cît și

încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva

Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă parțial

A fost anulat ordinul Serviciului Vamal cu nr. 342-p din 27 martie 2017, cu

restabilirea lui Goncear Alexei în funcția de inspector superior, Post vamal

Râbnița, Biroul Vamal Chișinău, începând cu 27 martie 2017.

S-a dispus încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Goncear

Alexei, despăgubirea sub formă de salariu pentru întreaga perioadă de absență

forțată de la locul de muncă începând cu 27 martie 2017.

S-a dispus încasarea prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii lunare,

în rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d. 73, 77-85).

Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Serviciului Vamal, casată hotărîrea din 26 decembrie 2017 a

2

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărîre prin care

cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva

Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă (f.d. 107,

108-117).

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o

apreciere obiectivă și justă probelor administrate la dosar, nu a constatat și elucidat

pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corectă a

pricinii și în consecință a adoptat o hotărîre neîntemeiată.

Totodată, instanța de apel a menționat că actul administrativ contestat este

legal și întemeiat, fapt care generează respingerea integrală a acțiunii, inclusiv,

cerințele subsecvente, formulate de către reclamant în prezenta cauză or, fiind

constatată netemeinicia acțiunii, în lipsa unui drept pretins lezat, reclamantul nu a

dispus de vre-un drept, ce ar justifica solicitarea de reparare a prejudiciului moral,

cheltuielilor de judecată, or la caz nu sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (3) al

Legii contenciosului administrativ, art. 1398 alin.(l), art. 1422 alin. (l) Cod civil.

Curtea de Apel Chișinău a subliniat că în circumstanțele cauzei, sacrificarea

principiului preeminenței dreptului în sensul impunerii unei alte conduite decât cea

prescrisă de către legislator va avea inter alia drept efect defavorizarea procesuală a

pârâtului, deoarece asemenea acțiuni nu pot fi admise de către instanța de judecată

decât în condițiile expres stabilite de lege, în caz contrar, acțiunile arbitrare ale

instanței sunt incompatibile testului de imparțialitate obiectivă perceput de un

observator informat și dezinteresat. Or, imparțialitatea este esențială pentru

îndeplinirea adecvată a funcției judiciare, ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și

întreg procesul, prin care se ajunge la aceasta (valoarea 2, principiile de la

Bangalore privind conduita judiciară).

La 31 iulie 2018, Goncear Alexei a contestat cu recurs decizia instanței de

apel, solicitând casarea deciziei recurate, cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că prin ordinul nr.793-p din 18 iulie 2016 a

Serviciului Vamal al RM s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu din funcția de

inspector superior Post Vamal Ribnița (PVI) al Biroul Vamal Chișinău, din cauza

necorespunderii funcției deținute, fapt constatat de comisia de atestare, care

ulterior a fost anulat prin hotarîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Consideră recurentul că instanța de apel s-a expus în mod eronat și ilegal

privitor la un ordin de concediere deja anulat prin instanța de judecată în altă cauză

civilă, în baza căruia a fost restabilit la locul de muncă.

Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel

Chișinău din 10 iulie 2018 prin care a fost expediată în adresa părților copia

deciziei instanței de apel (f.d. 118), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar

confirma data recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate, respectiv

recursul declarat la 31 iulie 2018 a fost depus în termen.

3

Prin încheierea din 03 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul

declarat de către Goncear Alexei a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Examinînd materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de

Goncear Alexei neîntemeiat și care urmează a fi respins.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul și să

mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

Actele pricinii confirmă faptul că la 10 aprilie 2017 Goncear Alexei a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal, prin care a solicitat

anularea ordinului nr. 342-p din 27 martie 2017 a directorului general al

Serviciului Vamal prin care s-a dispus eliberarea sa din funcția de inspector

superior Post Vamal Rîbnița (PVI) al Biroului Vamal Chișinău, obligarea pârâtului

de a reîncadra reclamantul în funcția de inspector superior Post Vamal Rîbnița

(PVI) al Biroului Vamal Chișinău, încasarea din contul pârâtului a tuturor plăților

salariale pe întreaga perioadă de lipsă forțată de la locul de muncă, încasarea din

contul pârâtului a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei pentru eliberarea

ilegală din funcție, cît și a cheltuielilor de judecată

Judecînd cauza dată, prima instanță prin hotărârea din 26 decembrie 2017, a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei

împotriva Serviciului Vamal.

Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 31 mai 2018 a admis apelul declarat

de către Serviciului Vamal, a casat hotărîrea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, pronunțînd o hotărîre nouă prin care a respins cererea de

chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva Serviciului Vamal.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizînd situația de fapt din cauza dată, în raport cu normele

de drept material pertinente, punctează că concluzia instanței de apel despre

necesitatea respingerii cererii de chemare în judecată depusă de Goncear Alexei

este justă, avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor

judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, în conformitate cu

prevederile art. 130 Cod de procedură civilă. Actul de dispoziție a instanței de apel

a fost adoptat cu respectarea normelor de procedură și cu aplicarea corectă a

normelor de drept material.

În susținerea poziției respective, instanța de recurs consideră oportun de a

reitera prevederile art. 81 Codul muncii, contractul individual de muncă poate

înceta:

4

a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților (art.82, 305 și 310);

a1) prin acordul scris al părților (art.821);

b) la inițiativa uneia dintre părți (art.85 și 86).

În toate cazurile menționate la alin.(1), ziua încetării contractului individual

de muncă se consideră ultima zi de muncă.

Contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului (dispoziției,

deciziei, hotărîrii) angajatorului, care se aduce la cunoștința salariatului, sub

semnătură, cel tîrziu la data eliberării din serviciu, cu excepția cazului în care

salariatul nu lucrează pînă în ziua eliberării din serviciu (absență nemotivată de la

serviciu, privațiune de libertate etc.). Ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea)

angajatorului cu privire la încetarea contractului individual de muncă trebuie să

conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege.

Conform art. 88 alin. (l) și (2) Codul muncii, angajatorul este în drept să

concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură

cu reducerea numărului sau a statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. b) și c)) doar

cu condiția că:

a) va emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărîre), motivat din punct de

vedere juridic sau economic, cu privire la lichidarea unității ori reducerea

numărului sau a statelor de personal; b) va emite un ordin (dispoziție, decizie,

hotărîre) cu privire la preavizarea, sub semnătură, a salariaților cu 2 luni înainte de

lichidarea unității ori de reducerea numărului sau a statelor de personal. În caz de

reducere a numărului sau a statelor de personal, vor fi preavizate numai persoanele

ale căror locuri de muncă urmează a fi reduse; c) o dată cu preavizarea în legătură

cu reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune în scris salariatului

preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective (cu condiția că

astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește

cerințele necesare pentru suplinirea acestuia); d) va reduce, în primul rînd, locurile

de muncă vacante; e) va desface contractul individual de muncă în primul rînd cu

salariații angajați prin cumul; f) va acorda salariatului ce urmează a fi concediat o

zi lucrătoare pe săptămînă cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt

loc de muncă; g) va prezenta, în modul stabilit, cu 2 luni înainte de concediere,

agenției pentru ocuparea forței de muncă informațiile privind persoanele ce

urmează a fi disponibilizate; h) se va adresa organului (organizatorului) sindical în

vederea obținerii opiniei consultative privind concedierea salariatului respectiv.

În cazul în care, după expirarea termenului de preavizare de 2 luni, nu a fost

emis ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) de concediere a salariatului, această

procedură nu poate fi repetată în cadrul aceluiași an calendaristic. În termenul de

preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediul anual de odihnă,

în concediul de studii și în concediul medical.

În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (2) Codul muncii, salariatul

transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi

restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de

litigiu - prin hotărîre a instanței de judecată.

La examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată,

angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării

sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul

5

membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța de judecată va solicita

acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului) sindical privind

concedierea salariatului respectiv.

Instanța de recurs menționează că potrivit art. 43 alin. (2) lit. e) din Legea

serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000 (în vigoare la data

eliberării din funcție a recurentului), eliberarea din serviciu poate avea loc în cazul

lichidării organului vamal sau reducerii statelor de funcții.

Conform art. 63 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea cu privire la funcția publică

și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, persoana/organul care

are competența legală de numire în funcție va dispune eliberarea din funcția

publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în

termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcția

publică, în cazul în care autoritatea publică își reduce efectivul de personal sau

lichidează funcția publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în

care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv.

În cazul eliberării din funcția publică în condițiile alin.(1) lit.a)-c), autoritatea

publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz cu o durată de 30

de zile calendaristice, iar în restul cazurilor – de 15 zile calendaristice, cu excepția

situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. j) și k), pentru care nu se acordă preaviz.

Termenul de preavizare nu include perioada aflării funcționarului în concediu de

odihnă anual, în concediu de studii, precum și perioada suspendării raporturilor de

serviciu în legătură cu boala sau trauma.

Colegiul specifică faptul că potrivit contractului individual de muncă nr. 475

din 29 februarie 2016, încheiat între Serviciul Vamal și Alexei Goncear, salariatul

Alexei Goncear a fost angajat în funcția de inspector superior Post Vamal Râbnița,

Birou Vamal Centru (f.d. 9).

În contextul codificării efectivului-limită de personal, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie 2007 și întru executarea ordinului Ministrului

Finanțelor nr. 139 din 04 noiembrie 2016, în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4)

Cod vamal, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 429-0 din 18 noiembrie 2016, s-a

dispus reorganizarea aparatului central al Serviciului Vamal și a Birourilor

Vamale.

Astfel, a fost stabilită procedura de preavizare despre posibila eliberare din

funcție a persoanelor ale căror funcții vor fi reduse, indicându-se, totodată,

reducerea programului de muncă a persoanelor preavizate, cu 2 ore de muncă

zilnic.

Conform ordinului Serviciului Vamal nr. 1274-p din 24 noiembrie 2016 cu

privire la preavizarea angajaților Biroului Vamal Chișinău, au fost preavizați

angajații Biroului Vamal Chișinău despre posibila concediere din serviciu din

organul vamal.

Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 199-p din 27 fepruarie 2017 emis în

vederea executării hotărârii din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 739-p din 18 iulie 2016 cu

privire la încetarea raporturilor de serviciu a lui Alexei Goncear, a fost restabilit

Alexei Goncear în funcția de inspector superior post vamal Râbnița, Biroul Vamal

Chișinău, achitîndu-se despăgubirea pentru perioada de absență forțată de la muncă

6

în mărimea unui salariu mediu în sumă de 6006,82 lei. Cu ordinul respectiv,

Goncear Alexei a luat cunoștință la 28 februarie 2017.

Ulterior, prin ordinul Serviciul Vamal nr. 216-p din 28 februarie 2017 emis în

legătură cu aprobarea statelor de personal nr. 01.2.3 din 23 noiembrie 2016, urmare

a restabilirii de către Judecătoria Centru, mun. Chișinău a lui Goncear Alexei, a

fost preavizat Goncear Alexei – inspector superior, post vamal Râbnița (PVF1,

feroviar), despre posibila concediere din serviciu în organul vamal, fiind redus

programul de muncă al persoanei preavizate cu până la 2 ore zilnic, fără reducerea

salariului cuvenit pe perioada preavizării. Cu ordinul respectiv, Goncear Alexei a

luat cunoștință la 28 februarie 2017 (f.d. 13).

Din actele administrate la dosar rezultă că la ședința comitetului sindical al

Biroului Vamal Centru din 02 martie 2017, s-a dat acordul preliminar în vederea

concedierii lui Goncear Alexei, iar ultimul, având în vedere termenul de activare în

organele Serviciului Vamal, situația familiară, a intervenit respectuos cu

rugămintea de a revizui propunerea de eliberare (f.d. 41).

La 27 martie 2017 Serviciul Vamal a emis ordinul nr. 342-p cu privire la

eliberarea lui Goncear Alexei din funcția de inspector superior Post Vamal

Râbnița, Biroul Vamal Centru, începând cu data de 29 martie 2017, fiind adus la

cunoștința reclamantului-recurent la 29 martie 2017, fapt confirmat prin semnătura

acestuia cu mențiunea „nu sunt de acord” (f.d. 39).

Raportând dispozițiile normelor precitate, la circumstanțele cauzei, evaluând

soluția primei instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu

circumstanțele de fapt și de drept invocate, instanța de apel corect a stabilit că

concluzia instanței de fond este una neîntemeiată.

Corect instanța de apel a concluzionat că intimatul-pîrît a respectat termenul

de acordare a preavizului cu durata de 30 zile calendaristice.

La 28 februarie 2017 recurentul-reclamant a fost preavizat, fapt confirmat

prin semnătura aplicată pe ordinul emis, iar la 27 martie 2017 a fost emis ordinul

nr. 342-p cu începere din 29 martie 2017, precum și faptul necorespunderii lui

Goncear Alexei funcției deținute, circumstanțe deduse din concliziile comisiei de

atestare a colaboratorilor vamali.

Instanța de recurs precizează că în conformitate cu pct. 3 al Regulamentului

cu privire la atestarea colaboratorilor vamali aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.

383 din 29 mai 2001 despre aprobarea unor acte normative privind realizarea Legii

în organele vamale, atestarea colaboratorilor vamali se efectuează în baza

următoarelor criterii:

a) competența profesională, atitudinea față de muncă, exercitarea obligațiilor

de serviciu;

b) ridicarea continuă a nivelului profesional, implementarea practicii avansate,

dezvoltarea intuiției profesionale;

c) studiile, cultura juridică, posedarea limbilor moderne;

d) inițiativa personală, principialitatea în apărarea opiniei proprii;

e) capacitatea de a lucra în cadrul colectivului, precum și cu oamenii, tactul,

modestia, onestitatea;

f) capacitatea de a organiza eficient munca, de a-și asuma răspunderea pentru

rezultatul ei și autocontrolul.

7

Potrivit pct. 30 din același Regulament, în cazul în care colaboratorul nu este

de acord cu decizia directorului general, adoptată în conformitate cu rezultatele

atestării, el are dreptul să conteste această decizie în instanța de judecată.

Astfel, atestarea colaboratorilor vamali s-a efectuat pentru aprecierea gradului

de corespundere a funcției exercitate, evaluarea cunoștințelor colaboratorilor

vamali în domeniile specifice de activitate, îmbunătățirea procesului de selectare,

repartizare și instruire a cadrelor, stimularea perfecționării profesionale,

îmbunătățirea calității și eficienței muncii, sporirea responsabilității pentru sectorul

de muncă încredințat.

Prin urmare, în baza criteriilor menționate, Comisia de atestare a decis

necorespunderea reclamantului-recurent, funcției deținute, fapt confirmat prin

procesul-verbal nr. 03-20-20 din 29 iunie 2016.

Totodată, urmează a menționa că deși reclamantul nu a fost de acord cu

rezultatele evaluării comisiei de atestare, acesta nu a contestat-o în condițiile legii,

contrar prevederilor pct.30 al Regulamentului cu privire la atestarea colaboratorilor

vamali aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 383 din 29 mai 2001.

Colegiul precizează că recurentului-reclamant i s-a redus ziua de muncă cu

două ore, cu scopul găsirii unui loc de muncă, fără reducerea salariului, perioada

acordată în acest sens fiind una suficientă, iar faptul că nu a beneficiat de acest

drept nu poate fi imputat organului vamal.

Instanța de recurs, în contextul respectiv menționează că este neîntemeiat

argumentul recurentului cu referire la aplicabilitatea în speță a prevederile Codului

muncii și nu Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și

Legii serviciului în organele vamale or, actul contestat a fost emis anume în baza

legilor sus-citate în legătură cu procedura reorganizării sistemului vamal.

Astfel, instanța de apel just a stabilit că prima instanță eronat a aplicat în

cauza dată prevederile art. 87 și 88 din Codul muncii.

Cu referire la argumentul instanței de fond privind încălcarea de către

Serviciul Vamal a prevederilor art. 43 alin. (2) lit. g) din Legea serviciului în

organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000 (în vigoare la data concedierii),

Colegiul instanței de apel corect l-a catalogat ca fiind neîntemeiat or, prin ordinul

nr. 793-p din 18 iulie 2016 au fost încetate raporturile de muncă ale recurentului

Goncear Alexei începând cu 29 martie 2016, din cauza necorespunderii acestuia

funcției deținute, fapt constatat de comisia de atestare, precum și în lipsă de post

inferior vacant.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău, corect a conchis că actul administrativ

contestat este legal și întemeiat, fapt care generează respingerea integrală a

acțiunii, inclusiv, cerințele subsecvente, formulate de către reclamantul-recurent în

prezenta cauză.

Instanța de recurs menționează că sacrificarea principiului preeminenței

dreptului în sensul impunerii unei alte conduite decât cea prescrisă de către

legislator, va avea inter alia drept efect defavorizarea procesuală a pârâtului-

intimat, deoarece asemenea acțiuni nu pot fi admise de către instanța de judecată

decât în condițiile expres stabilite de lege, în caz contrar, acțiunile arbitrare ale

instanței sunt incompatibile testului de imparțialitate obiectivă perceput de un

observator informat și dezinteresat.

8

Or, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției

judiciare, ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul, prin care se

ajunge la aceasta (valoarea 2, principiile de la Bangalore privind conduita

judiciară).

Totodată, potrivit definiției noțiunii de certitudine legală dată în jurisprudența

CEDO, se menționează că legislația națională trebuie să fie expusă cu o suficientă

precizie pentru a oferi posibilitatea persoanelor de a-și reglementa comportamentul

în sensul posibilității obținerii unor „consultații adecvate” de a prevedea în caz de

necesitate la un nivel rezonabil, consecințele, ce pot surveni în rezultatul anumitor

acțiuni (cauza Sunday Times vs UK, 26 aprilie 1979, § 49).

Or, certitudine legală impusă regulilor de procedură civilă în calitate de

condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile reclamantului,

cât și ale pârâtului, motiv din care instanța de judecată, nu este în drept de a

substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de drept de

procedură civilă și cele materiale.

Prin urmare, este întemeiată și legală decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel

Chișinău, din care motive urmează a fi menținută.

Din considerentele menționate supra și având în vedere că instanța de apel a

aplicat și a interpretat corect normele de drept pertinente cauzei, iar argumentele

recurentului nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

recursul declarat de către Goncear Alexei, cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se repinge recursul declarat de către Goncear Alexei.

Se menține decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva

Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru

judecătorii Maria Ghervas

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

Victor Burduh

9