3ra-1298/18 — anularea ordinului de concediere, restabilirea in functie, incasarea salariului, repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 3ra-1298/2018 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (V. Sanduța) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, M. Anton, V. Cotorobai) D E C I Z I E 14 noiembrie 2018 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componență: Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Mariana Pitic Victor Burduh examinând recursul declarat de către Goncear Alexei, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Serviciul Vamal, casată hotărîrea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărîre, c o n s t a t ă: La data de 10 aprilie 2017 Goncear Alexei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea pretențiilor reclamantul a menționat că, prin ordinul nr. 199-p din 27 februarie 2017 a fost restabilit în funcția de inspector superior post Vamal Râbnița, Biroul Vamal Chișinău, în baza hotărârii din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin ordinul nr. 342-p din 27 martie 2017 emis de Serviciul Vamal, s-a dispus eliberarea din funcția de inspector superior Goncear Alexei, post Vamal Râbnița (PVT, feroviar) al Biroului Vamal Centru începând cu 29 martie 2017. A specificat reclamantul că potrivit ordinului respectiv, s-a dispus eliberarea din funcția dată, în temeiul art. 43 alin.(2) lit. o) din Legea serviciului în organele vamale, art. 63 alin.(l), lit. c) și alin.(2) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.

Goncear Alexei a mai specificat că eliberarea sa din funcția deținută este nefondată și dispusă cu încălcarea reglementărilor legale, nefiind respectată 1 procedura de preavizare cu 30 zile calendaristice despre reducerea statelor de personal. Ordinul cu privire la eliberarea din funcția deținută a fost emis la 27 martie 2017, cu mențiunea eliberării de facto din 29 martie 2017, zi în care nemijlocit i-a fost adus la cunoștință, astfel consideră reclamantul că au fost încălcate prevederile art. 63 alin. (l) lit. c) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public. A precizat Goncear Alexei că nu i-a fost asigurată perioada de preaviz cu acordarea unui program de lucru cu până la 2 ore zilnic, cu menținerea salariului și nu a fost informat despre alte funcții vacante în cadrul organelor vamale.

Angajatorul/pârât nu a prezentat informații despre salariat la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă și nici nu a solicitat acordul organului sindical cu privire la concedierea în acest caz de reducere a statelor de personal. Totodată, reclamantul a specificat că prevederile Codului muncii sunt aplicabile și raporturilor de muncă reglementate prin legi organice și prin alte acte normative. A menționat reclamantul că Serviciul Vamal, prin eliberarea din funcția deținută în condițiile ordinului nr. 342-p din 27 martie 2017, 1-a privat de dreptul de a beneficia de un șir de garanții legale, stabilite expres și în Codul muncii. Goncear Alexei a menționat că garanțiile legale nu i-au fost acordate de către angajator, iar prin emiterea în mod ilegal a ordinului de concediere i-au fost îngrădite drepturile sale ca salariat, în cazul reducerii statelor de personal, prin ce angajatorul a încălcat grav prevederile legislației muncii.

A solicitat Goncear Alexei anularea ordinului nr. 342-p din 27 martie 2017 a directorului general al Serviciului Vamal prin care s-a dispus eliberarea din funcția de inspector superior Post Vamal Rîbnița (PVI) al Biroului Vamal Chișinău. Obligarea pârâtului de a reîncadra reclamantul în funcția de inspector superior Post Vamal Rîbnița (PVI) al Biroului Vamal Chișinău, încasarea din contul pârâtului a tuturor plăților salariale pe întreaga perioadă de lipsă forțată de la locul de muncă, încasarea din contul pârâtului a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei cît și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată a fost admisă parțial A fost anulat ordinul Serviciului Vamal cu nr. 342-p din 27 martie 2017, cu restabilirea lui Goncear Alexei în funcția de inspector superior, Post vamal Râbnița, Biroul Vamal Chișinău, începând cu 27 martie 2017. S-a dispus încasarea din contul Serviciului Vamal în beneficiul lui Goncear Alexei, despăgubirea sub formă de salariu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la locul de muncă începând cu 27 martie 2017. S-a dispus încasarea prejudiciului moral în mărime de 3 salarii medii lunare, în rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate (f.d.

73, 77-85). Prin decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de către Serviciului Vamal, casată hotărîrea din 26 decembrie 2017 a 2 Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind pronunțată o nouă hotărîre prin care cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă (f.d. 107, 108-117). Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a conchis că prima instanță nu a dat o apreciere obiectivă și justă probelor administrate la dosar, nu a constatat și elucidat pe deplin toate circumstanțele care au importanță pentru soluționarea corectă a pricinii și în consecință a adoptat o hotărîre neîntemeiată.

Totodată, instanța de apel a menționat că actul administrativ contestat este legal și întemeiat, fapt care generează respingerea integrală a acțiunii, inclusiv, cerințele subsecvente, formulate de către reclamant în prezenta cauză or, fiind constatată netemeinicia acțiunii, în lipsa unui drept pretins lezat, reclamantul nu a dispus de vre-un drept, ce ar justifica solicitarea de reparare a prejudiciului moral, cheltuielilor de judecată, or la caz nu sunt aplicabile prevederile art. 25 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ, art. 1398 alin.(l), art. 1422 alin. (l) Cod civil.

Curtea de Apel Chișinău a subliniat că în circumstanțele cauzei, sacrificarea principiului preeminenței dreptului în sensul impunerii unei alte conduite decât cea prescrisă de către legislator va avea inter alia drept efect defavorizarea procesuală a pârâtului, deoarece asemenea acțiuni nu pot fi admise de către instanța de judecată decât în condițiile expres stabilite de lege, în caz contrar, acțiunile arbitrare ale instanței sunt incompatibile testului de imparțialitate obiectivă perceput de un observator informat și dezinteresat. Or, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare, ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul, prin care se ajunge la aceasta (valoarea 2, principiile de la Bangalore privind conduita judiciară).

La 31 iulie 2018, Goncear Alexei a contestat cu recurs decizia instanței de apel, solicitând casarea deciziei recurate, cu menținerea hotărârii primei instanțe. În motivarea recursului a indicat că prin ordinul nr.793-p din 18 iulie 2016 a Serviciului Vamal al RM s-a dispus încetarea raporturilor de serviciu din funcția de inspector superior Post Vamal Ribnița (PVI) al Biroul Vamal Chișinău, din cauza necorespunderii funcției deținute, fapt constatat de comisia de atestare, care ulterior a fost anulat prin hotarîrea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Consideră recurentul că instanța de apel s-a expus în mod eronat și ilegal privitor la un ordin de concediere deja anulat prin instanța de judecată în altă cauză civilă, în baza căruia a fost restabilit la locul de muncă.

Potrivit art. 434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Instanța de recurs constată că la dosar este anexată scrisoarea Curții de Apel Chișinău din 10 iulie 2018 prin care a fost expediată în adresa părților copia deciziei instanței de apel (f.d. 118), însă la dosar nu sunt anexate probe care ar confirma data recepționării de către recurent a copiei deciziei recurate, respectiv recursul declarat la 31 iulie 2018 a fost depus în termen. 3 Prin încheierea din 03 octombrie 2018 a Curții Supreme de Justiție recursul declarat de către Goncear Alexei a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs. Examinînd materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, consideră recursul declarat de Goncear Alexei neîntemeiat și care urmează a fi respins.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu prevederile art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce judecă recursul este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

Actele pricinii confirmă faptul că la 10 aprilie 2017 Goncear Alexei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal, prin care a solicitat anularea ordinului nr. 342-p din 27 martie 2017 a directorului general al Serviciului Vamal prin care s-a dispus eliberarea sa din funcția de inspector superior Post Vamal Rîbnița (PVI) al Biroului Vamal Chișinău, obligarea pârâtului de a reîncadra reclamantul în funcția de inspector superior Post Vamal Rîbnița (PVI) al Biroului Vamal Chișinău, încasarea din contul pârâtului a tuturor plăților salariale pe întreaga perioadă de lipsă forțată de la locul de muncă, încasarea din contul pârâtului a prejudiciului moral în mărime de 50 000 lei pentru eliberarea ilegală din funcție, cît și a cheltuielilor de judecată Judecînd cauza dată, prima instanță prin hotărârea din 26 decembrie 2017, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva Serviciului Vamal.

Ulterior, instanța de apel, prin decizia din 31 mai 2018 a admis apelul declarat de către Serviciului Vamal, a casat hotărîrea din 26 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pronunțînd o hotărîre nouă prin care a respins cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva Serviciului Vamal. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizînd situația de fapt din cauza dată, în raport cu normele de drept material pertinente, punctează că concluzia instanței de apel despre necesitatea respingerii cererii de chemare în judecată depusă de Goncear Alexei este justă, avînd la bază cumulul dovezilor administrate în cadrul dezbaterilor judiciare, cărora le-a fost dată aprecierea juridică cuvenită, în conformitate cu prevederile art. 130 Cod de procedură civilă.

Actul de dispoziție a instanței de apel a fost adoptat cu respectarea normelor de procedură și cu aplicarea corectă a normelor de drept material. În susținerea poziției respective, instanța de recurs consideră oportun de a reitera prevederile art. 81 Codul muncii, contractul individual de muncă poate înceta: 4 a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților (art.82, 305 și 310); a1) prin acordul scris al părților (art.821); b) la inițiativa uneia dintre părți (art.85 și 86). În toate cazurile menționate la alin.(1), ziua încetării contractului individual de muncă se consideră ultima zi de muncă. Contractul individual de muncă încetează în temeiul ordinului (dispoziției, deciziei, hotărîrii) angajatorului, care se aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, cel tîrziu la data eliberării din serviciu, cu excepția cazului în care salariatul nu lucrează pînă în ziua eliberării din serviciu (absență nemotivată de la serviciu, privațiune de libertate etc.).

Ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) angajatorului cu privire la încetarea contractului individual de muncă trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege. Conform art. 88 alin. (l) și (2) Codul muncii, angajatorul este în drept să concedieze salariații de la unitate în legătură cu lichidarea acesteia ori în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal (art. 86 alin. (1) lit. b) și c)) doar cu condiția că: a) va emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărîre), motivat din punct de vedere juridic sau economic, cu privire la lichidarea unității ori reducerea numărului sau a statelor de personal; b) va emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărîre) cu privire la preavizarea, sub semnătură, a salariaților cu 2 luni înainte de lichidarea unității ori de reducerea numărului sau a statelor de personal.

În caz de reducere a numărului sau a statelor de personal, vor fi preavizate numai persoanele ale căror locuri de muncă urmează a fi reduse; c) o dată cu preavizarea în legătură cu reducerea numărului sau a statelor de personal, va propune în scris salariatului preavizat un alt loc de muncă (funcție) în cadrul unității respective (cu condiția că astfel de loc de muncă (funcție) există la unitate, iar salariatul preavizat întrunește cerințele necesare pentru suplinirea acestuia); d) va reduce, în primul rînd, locurile de muncă vacante; e) va desface contractul individual de muncă în primul rînd cu salariații angajați prin cumul; f) va acorda salariatului ce urmează a fi concediat o zi lucrătoare pe săptămînă cu menținerea salariului mediu pentru căutarea unui alt loc de muncă; g) va prezenta, în modul stabilit, cu 2 luni înainte de concediere, agenției pentru ocuparea forței de muncă informațiile privind persoanele ce urmează a fi disponibilizate; h) se va adresa organului (organizatorului) sindical în vederea obținerii opiniei consultative privind concedierea salariatului respectiv.

În cazul în care, după expirarea termenului de preavizare de 2 luni, nu a fost emis ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea) de concediere a salariatului, această procedură nu poate fi repetată în cadrul aceluiași an calendaristic. În termenul de preavizare nu se include perioada aflării salariatului în concediul anual de odihnă, în concediul de studii și în concediul medical. În conformitate cu prevederile art. 89 alin. (1) și (2) Codul muncii, salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărîre a instanței de judecată. La examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului.

În cazul contestării de către salariatul 5 membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța de judecată va solicita acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului) sindical privind concedierea salariatului respectiv. Instanța de recurs menționează că potrivit art. 43 alin. (2) lit. e) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000 (în vigoare la data eliberării din funcție a recurentului), eliberarea din serviciu poate avea loc în cazul lichidării organului vamal sau reducerii statelor de funcții.

Conform art. 63 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public nr. 158 din 04 iulie 2008, persoana/organul care are competența legală de numire în funcție va dispune eliberarea din funcția publică printr-un act administrativ, care se comunică funcționarului public în termen de 5 zile lucrătoare de la emitere, însă anterior datei eliberării din funcția publică, în cazul în care autoritatea publică își reduce efectivul de personal sau lichidează funcția publică, ca urmare a intrării în vigoare a statului de personal în care nu se mai regăsește funcția ocupată de funcționarul public respectiv.

În cazul eliberării din funcția publică în condițiile alin.(1) lit.a)-c), autoritatea publică este obligată să acorde funcționarilor publici un preaviz cu o durată de 30 de zile calendaristice, iar în restul cazurilor – de 15 zile calendaristice, cu excepția situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. j) și k), pentru care nu se acordă preaviz. Termenul de preavizare nu include perioada aflării funcționarului în concediu de odihnă anual, în concediu de studii, precum și perioada suspendării raporturilor de serviciu în legătură cu boala sau trauma. Colegiul specifică faptul că potrivit contractului individual de muncă nr. 475 din 29 februarie 2016, încheiat între Serviciul Vamal și Alexei Goncear, salariatul Alexei Goncear a fost angajat în funcția de inspector superior Post Vamal Râbnița, Birou Vamal Centru (f.d.

9). În contextul codificării efectivului-limită de personal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 4 din 2 ianuarie 2007 și întru executarea ordinului Ministrului Finanțelor nr. 139 din 04 noiembrie 2016, în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) Cod vamal, prin ordinul Serviciului Vamal nr. 429-0 din 18 noiembrie 2016, s-a dispus reorganizarea aparatului central al Serviciului Vamal și a Birourilor Vamale. Astfel, a fost stabilită procedura de preavizare despre posibila eliberare din funcție a persoanelor ale căror funcții vor fi reduse, indicându-se, totodată, reducerea programului de muncă a persoanelor preavizate, cu 2 ore de muncă zilnic. Conform ordinului Serviciului Vamal nr. 1274-p din 24 noiembrie 2016 cu privire la preavizarea angajaților Biroului Vamal Chișinău, au fost preavizați angajații Biroului Vamal Chișinău despre posibila concediere din serviciu din organul vamal.

Prin ordinul Serviciului Vamal nr. 199-p din 27 fepruarie 2017 emis în vederea executării hotărârii din 22 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost anulat ordinul Serviciului Vamal nr. 739-p din 18 iulie 2016 cu privire la încetarea raporturilor de serviciu a lui Alexei Goncear, a fost restabilit Alexei Goncear în funcția de inspector superior post vamal Râbnița, Biroul Vamal Chișinău, achitîndu-se despăgubirea pentru perioada de absență forțată de la muncă 6 în mărimea unui salariu mediu în sumă de 6006,82 lei. Cu ordinul respectiv, Goncear Alexei a luat cunoștință la 28 februarie 2017. Ulterior, prin ordinul Serviciul Vamal nr. 216-p din 28 februarie 2017 emis în legătură cu aprobarea statelor de personal nr. 01.2.3 din 23 noiembrie 2016, urmare a restabilirii de către Judecătoria Centru, mun.

Chișinău a lui Goncear Alexei, a fost preavizat Goncear Alexei – inspector superior, post vamal Râbnița (PVF1, feroviar), despre posibila concediere din serviciu în organul vamal, fiind redus programul de muncă al persoanei preavizate cu până la 2 ore zilnic, fără reducerea salariului cuvenit pe perioada preavizării. Cu ordinul respectiv, Goncear Alexei a luat cunoștință la 28 februarie 2017 (f.d. 13). Din actele administrate la dosar rezultă că la ședința comitetului sindical al Biroului Vamal Centru din 02 martie 2017, s-a dat acordul preliminar în vederea concedierii lui Goncear Alexei, iar ultimul, având în vedere termenul de activare în organele Serviciului Vamal, situația familiară, a intervenit respectuos cu rugămintea de a revizui propunerea de eliberare (f.d.

41). La 27 martie 2017 Serviciul Vamal a emis ordinul nr. 342-p cu privire la eliberarea lui Goncear Alexei din funcția de inspector superior Post Vamal Râbnița, Biroul Vamal Centru, începând cu data de 29 martie 2017, fiind adus la cunoștința reclamantului-recurent la 29 martie 2017, fapt confirmat prin semnătura acestuia cu mențiunea „nu sunt de acord” (f.d. 39). Raportând dispozițiile normelor precitate, la circumstanțele cauzei, evaluând soluția primei instanțe prin prisma raționalismului pretențiilor înaintate în raport cu circumstanțele de fapt și de drept invocate, instanța de apel corect a stabilit că concluzia instanței de fond este una neîntemeiată. Corect instanța de apel a concluzionat că intimatul-pîrît a respectat termenul de acordare a preavizului cu durata de 30 zile calendaristice.

La 28 februarie 2017 recurentul-reclamant a fost preavizat, fapt confirmat prin semnătura aplicată pe ordinul emis, iar la 27 martie 2017 a fost emis ordinul nr. 342-p cu începere din 29 martie 2017, precum și faptul necorespunderii lui Goncear Alexei funcției deținute, circumstanțe deduse din concliziile comisiei de atestare a colaboratorilor vamali.

Instanța de recurs precizează că în conformitate cu pct. 3 al Regulamentului cu privire la atestarea colaboratorilor vamali aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 383 din 29 mai 2001 despre aprobarea unor acte normative privind realizarea Legii în organele vamale, atestarea colaboratorilor vamali se efectuează în baza următoarelor criterii: a) competența profesională, atitudinea față de muncă, exercitarea obligațiilor de serviciu; b) ridicarea continuă a nivelului profesional, implementarea practicii avansate, dezvoltarea intuiției profesionale; c) studiile, cultura juridică, posedarea limbilor moderne; d) inițiativa personală, principialitatea în apărarea opiniei proprii; e) capacitatea de a lucra în cadrul colectivului, precum și cu oamenii, tactul, modestia, onestitatea; f) capacitatea de a organiza eficient munca, de a-și asuma răspunderea pentru rezultatul ei și autocontrolul.

7 Potrivit pct. 30 din același Regulament, în cazul în care colaboratorul nu este de acord cu decizia directorului general, adoptată în conformitate cu rezultatele atestării, el are dreptul să conteste această decizie în instanța de judecată. Astfel, atestarea colaboratorilor vamali s-a efectuat pentru aprecierea gradului de corespundere a funcției exercitate, evaluarea cunoștințelor colaboratorilor vamali în domeniile specifice de activitate, îmbunătățirea procesului de selectare, repartizare și instruire a cadrelor, stimularea perfecționării profesionale, îmbunătățirea calității și eficienței muncii, sporirea responsabilității pentru sectorul de muncă încredințat.

Prin urmare, în baza criteriilor menționate, Comisia de atestare a decis necorespunderea reclamantului-recurent, funcției deținute, fapt confirmat prin procesul-verbal nr. 03-20-20 din 29 iunie 2016. Totodată, urmează a menționa că deși reclamantul nu a fost de acord cu rezultatele evaluării comisiei de atestare, acesta nu a contestat-o în condițiile legii, contrar prevederilor pct.30 al Regulamentului cu privire la atestarea colaboratorilor vamali aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 383 din 29 mai 2001. Colegiul precizează că recurentului-reclamant i s-a redus ziua de muncă cu două ore, cu scopul găsirii unui loc de muncă, fără reducerea salariului, perioada acordată în acest sens fiind una suficientă, iar faptul că nu a beneficiat de acest drept nu poate fi imputat organului vamal.

Instanța de recurs, în contextul respectiv menționează că este neîntemeiat argumentul recurentului cu referire la aplicabilitatea în speță a prevederile Codului muncii și nu Legii cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public și Legii serviciului în organele vamale or, actul contestat a fost emis anume în baza legilor sus-citate în legătură cu procedura reorganizării sistemului vamal. Astfel, instanța de apel just a stabilit că prima instanță eronat a aplicat în cauza dată prevederile art. 87 și 88 din Codul muncii.

Cu referire la argumentul instanței de fond privind încălcarea de către Serviciul Vamal a prevederilor art. 43 alin. (2) lit. g) din Legea serviciului în organele vamale nr. 1150 din 20 iulie 2000 (în vigoare la data concedierii), Colegiul instanței de apel corect l-a catalogat ca fiind neîntemeiat or, prin ordinul nr. 793-p din 18 iulie 2016 au fost încetate raporturile de muncă ale recurentului Goncear Alexei începând cu 29 martie 2016, din cauza necorespunderii acestuia funcției deținute, fapt constatat de comisia de atestare, precum și în lipsă de post inferior vacant. Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău, corect a conchis că actul administrativ contestat este legal și întemeiat, fapt care generează respingerea integrală a acțiunii, inclusiv, cerințele subsecvente, formulate de către reclamantul-recurent în prezenta cauză.

Instanța de recurs menționează că sacrificarea principiului preeminenței dreptului în sensul impunerii unei alte conduite decât cea prescrisă de către legislator, va avea inter alia drept efect defavorizarea procesuală a pârâtului- intimat, deoarece asemenea acțiuni nu pot fi admise de către instanța de judecată decât în condițiile expres stabilite de lege, în caz contrar, acțiunile arbitrare ale instanței sunt incompatibile testului de imparțialitate obiectivă perceput de un observator informat și dezinteresat. 8 Or, imparțialitatea este esențială pentru îndeplinirea adecvată a funcției judiciare, ea privește nu doar hotărârea însăși, ci și întreg procesul, prin care se ajunge la aceasta (valoarea 2, principiile de la Bangalore privind conduita judiciară).

Totodată, potrivit definiției noțiunii de certitudine legală dată în jurisprudența CEDO, se menționează că legislația națională trebuie să fie expusă cu o suficientă precizie pentru a oferi posibilitatea persoanelor de a-și reglementa comportamentul în sensul posibilității obținerii unor „consultații adecvate” de a prevedea în caz de necesitate la un nivel rezonabil, consecințele, ce pot surveni în rezultatul anumitor acțiuni (cauza Sunday Times vs UK, 26 aprilie 1979, § 49). Or, certitudine legală impusă regulilor de procedură civilă în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile reclamantului, cât și ale pârâtului, motiv din care instanța de judecată, nu este în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de drept de procedură civilă și cele materiale.

Prin urmare, este întemeiată și legală decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, din care motive urmează a fi menținută. Din considerentele menționate supra și având în vedere că instanța de apel a aplicat și a interpretat corect normele de drept pertinente cauzei, iar argumentele recurentului nu sunt justificate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de către Goncear Alexei, cu menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se repinge recursul declarat de către Goncear Alexei.

Se menține decizia din 31 mai 2018 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Goncear Alexei împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului de concediere, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tatiana Vieru judecătorii Maria Ghervas Nicolae Craiu Mariana Pitic Victor Burduh 9