3ra-471/19 — anularea oordinului de concediere, restabilirea la lucru, incasarea salariului

Dosarul nr.3ra-471/19

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (Gh.Stratulat)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (V.Negru, V.Mihaila,V.Sîrbu)

Î N C H E I E R E

10 aprilie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componență:

Președintele completului, judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

examinând chestiunea admisibilității recursului depus de Cerneac Olga,

reprezentată de avocatul Barbacar Anatolie,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Cerneac Olga împotriva Serviciului Vamal cu privire la anularea ordinului,

restabilirea în funcția deținută, încasarea salariului,

împotriva deciziei din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău prin care a

fost respins apelul declarat de Cerneac Olga și a fost menținută hotărârea din 27 iunie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 15 septembrie 2017, reclamanta Cerneac Olga a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Serviciului Vamal al RM privind anularea ordinului

nr.847-p din 16 august 2017 „Cu privire la sancționarea dnei Cerneac Olga, Biroul

Vamal Centru”, restabilirea în funcția anterior deținută, încasarea salariului pentru

perioada absenței forțate de la muncă.

În motivarea acțiunii Cerneac Olga a indicat că, prin ordinul nr.711-p al

Serviciului vamal RM din 01.08.2008, a fost angajată ca inspector superior, secția

managementul riscurilor Direcția fraude vamale, pe perioada de îngrijire a copilului

doamnei A. Iftodi, începînd cu 04.08.2017, ulterior, ocupînd mai multe funcții în

cadrul Serviciului Vamal.

A relatat că prin ordinul nr.1506-p din 21.12.2016, reclamanta a fost transferată

ca inspector Serviciul persoane fizice, Post vamal Aeroport Internațional Chișinău

(PVFI aerian), Biroul Vamal Centru, cu eliberarea din funcția anterior deținută,

începînd cu 23.12.2016.

A indicat reclamanta că, prin ordinul nr.847-p din 16.08.2017, în baza art.26 lit.g)

și art.43 lit.h) din Legea serviciului în organele vamale nr.1150-XIV din 20.07.2000,

emis de către Directorul General al Serviciului Vamal, reclamanta Cerneac Olga a

1

fost sancționată disciplinar, cu eliberarea din serviciul vamal din funcția de inspector

superior, secția managementul riscurilor.

A mai menționat reclamanta că, conform conținutului ordinului nr.847-p din 16

august 2017, a părții descriptive, s-a constată că, prin ordinul nr.282-O din 24 iulie

2017 a fost inițiată ancheta de serviciu în temeiul raportului nr.4903 din 24.07.2017,

în baza informației din mass-media din 23.07.2017, precum că colaboratorii ce

activează în cadrul Aeroportului Internațional Chișinău ar fi pretins abuziv la unele

sume bănești.

A considerat reclamanta că, rezultând din conținutul ordinului Serviciului Vamal

nr.847-p din data de 16 august 2017, cu privire la sancționarea Olgăi Cerneac, aceasta

relevă faptul că explicațiile făcute de către cet. Mereuță Victoria și Gandrabur Aurica

sunt lipsite de substrat factologic, constituie niște declarații acuzatoare nejustificate

aduse în adresa reclamantei, care au fost interpretate în mod vădit eronat de către

Direcția Integritate și Supraveghere a Serviciului Vamal.

A comunicat reclamanta că, în cadrul efectuării anchetei de serviciu, a declarat că

la data de 23 iulie 2017 ora 03.40, datorită fluxului mare de pasageri la sectorul

plecare, ea a primit indicația responsabilului de tură să meargă la sectorul de plecare,

pentru suplinirea numărului de inspectori. Careva situații de conflict cu pasagerii sau

încălcarea normelor legale și deontologice nu au fost admise.

Concomitent reclamanta a mai remarcat și faptul că, nu ține de competența

colaboratorului vamal să intervină în situațiile ce țin surplusurile de kg la bagaj a

călătorilor, cu atât mai mult să aplice amenzi pentru acest fapt. Astfel, a susținut

reclamanta că, în urma celor declarate s-a constatat cu certitudine faptul că alegațiile

expuse de către Mereuță Victoria și Gandrabur Aurica sunt lipsite totalmente de

suport probator.

A mai indicat reclamantă că, Serviciul Vamal pentru a se expune asupra aplicării

sancțiunii disciplinare - eliberare din serviciu, a invocat că: „... materialele anchetei de

serviciu au elucidat faptul că inspectorul Olga Cerneac a manifestat o atitudine

iresponsabilă față de exercitarea obligațiunilor de serviciu, ignorând prevederile, pct.

5 alin. (1) lit. a), b), d) și g) din Codul de conduită a colaboratorului vamal, aprobat

prin Hotărârea Guvernului nr. 1161 din 20.10.2016. Însă, reclamanta a invocat că,

rezultând din dispozițiile art. 26 al Legii serviciului în organele vamale nr. 1150 din

20.07.2000, s-a constatat faptul că pentru aplicarea sancțiunii disciplinare în privința

inspectorului vamal urmau a fi întrunite două condiții: încălcarea disciplinei de

serviciu și a obligației prevăzute la art. 15 alin.(l) lit.l), fapt care nu a fost constatat în

cadrul procedurii disciplinare intentate în privința inspectorului Olga Cerneac.

A solicitat reclamanta anularea ordinului Serviciului Vamal nr.847-p din

16.08.2017 cu privire la sancționarea sa, restabilirea în funcția deținută și încasarea

salariului neachitat, începînd cu 16 august 2017 pînă la pronunțarea hotărîrii.

Prin hotărârea din 27 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a

fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 07 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Cerneac Olga și a fost menținută hotărârea din 27 iunie 2018 a

2

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La adoptarea soluției instanța de apel a indicat că conform art. 26 lit. g) din Legea

nr. 1150-XIV din 20.07.2000 cu privire la serviciul în organele vamale, pentru

încălcarea disciplinei de serviciu și a obligației prevăzute la art.15 alin.(1) lit.l),

colaboratorului vamal îi pot fi aplicate următoarele sancțiuni disciplinare, inclusiv

eliberarea din serviciu în organul vamal.

Conform art. 209 alin. (1) din Codul Muncii, sancțiunea disciplinară se aplică, de

regulă, imediat după constatarea abaterii disciplinare, dar nu mai târziu de o lună din

ziua constatării ei, fără a lua în calcul timpul aflării salariatului în concediul anual de

odihnă, în concediul de studii sau în concediul medical.

Conform art. 210 alin. (1) din Codul Muncii, sancțiunea disciplinară se aplică prin

ordin (dispoziție, decizie, hotărâre), în care se indică în mod obligatoriu: a) temeiurile

de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii; b) termenul în care sancțiunea poate fi

contestată; c) organul în care sancțiunea poate fi contestată.

Prin urmare, instanța de apel a relatat că obligația de respectare a Codului de etică

și conduită a funcționarului vamal, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr. 1161 din

20.10.2016, nu a fost respectată de către Cerneac Olga, astfel că, potrivit pct.5 al

Codului respectiv se indică că, printre atribuțiile și responsabilitățile personale ale

colaboratorului vamal se regăsesc și obligațiile, a) să respecte prevederile legale,

dispozițiile interne, precum și normele profesionale specifice activității desfășurate; b)

să respecte și să aplice principiile activității în organele vamale; d) să îndeplinească

sarcinile de serviciu conștient, responsabil, obiectiv și imparțial; g) să susțină și să

desfășoare activitatea de combatere a fraudelor, corupției, traficului ilicit de mărfuri și

bunuri, precum și a altor acțiuni ilegale.

Instanța de apel a relatat că în ordinul de sancționare s-a menționat expres că, în

cadrul anchetei de serviciu s-a stabilit că inspectorul Cerneac Olga a manifestat o

atitudine iresponsabilă față de exercitarea atribuțiilor de serviciu, ignorând prevederile

Codului de conduită a colaboratorului vamal.

Dealtfel, instanța de apel a considerat că în acțiunile Olgăi Cerneac se constată o

abatere disciplinară, în contextul acțiunilor întreprinse în exercitarea funcției deținute,

acțiuni contrare normelor și prevederilor legale precitate. Or, Cerneac Olga nu a

prezentat probe pertinente și concludente, în condițiile art.118 Cod de Procedură

Civilă, care ar forma instanței de apel convingerea netemeiniciei ordinului contestat.

Deasemenea, aceasta nu a prezentat probe, care ar constata faptul, că ea nu a fost la

serviciu la data respectivă, la linia de control respectivă, sau fie că declarațiile

petiționarelor Gandrabur Aurica și Mereuța Victoria nu se referă la apelantă, ci la o

altă persoană.

La 14 februarie 2018, Cerneac Olga, reprezentată de avocatul Barbacar Anatolie

a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integral

a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel nu a constatat și elucidat

toate circumstanțele necesare pentru examinarea obiectivă a cauzei, fiind aplicate

3

eronat normele de drept material și procedural și nu a fost aplicată legea care trebuia

să fie aplicată.

Examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului, completul Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează următoarele.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod intră

în vigoare la 01 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni în

contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea

în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica

corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a

încheierilor judecătorești.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Prin urmare, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție va aprecia condițiile de admisibilitate a

recursului în conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3) din Codul administrativ,

adică conform reglementărilor anterioare intrării în vigoare a Codului administrativ.

În conformitate cu art. 434 Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen

de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Completul denotă că Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa recurentei

copia deciziei integrale la 07 decembrie 2018 (f.d.180), însă date care ar confirma

recepționarea deciziei recurate la materialele dosarului lipsesc. Prin urmare, recursul

declarat la data de 14 februarie 2019 se consideră a fi depus în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele pricinii civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul depus de Cerneac Olga, reprezentată de avocatul Barbacar

Anatolie este inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a pricinii sau în cazul în care

4

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Cerneac Olga, reprezentată de

avocatul Barbacar Anatolie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul

recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.(2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin.(4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile

de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul

declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a

probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența

sa constantă, rezultînd din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune

motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe

dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de

o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra

Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

5

recunoaște recursul depus de Cerneac Olga, reprezentată de avocatul Barbacar

Anatolie, ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

art.195, art.243 alin.(1) lit.a) Cod administrativ, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Recursul depus de Cerneac Olga, reprezentată de avocatul Barbacar Anatolie,

se consideră inadmisibil

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Mariana Pitic

Judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

6