2ra-1849/19 — constatarea nulitatii contractului de donatie cu repunerea partilor in pozitia initiala

Dosarul nr.2ra-1849/2019 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (M. Gandrabur) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, Iu.

Cotruță, N. Simciuc) D E C I Z I E 04 decembrie 2019 mun.Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Ala Cobăneanu Svetlana Filincova Galina Stratulat Victor Burduh examinând recursul declarat de către Viorel Spînu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Spînu împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor imobile, împotriva deciziei din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Viorel Spînu și s-a menținut hotărîrea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost respinsă acțiunea depusă de către Viorel Spînu, c o n s t a t ă : La 30 iulie 2018 Viorel Spînu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în poziția inițială,

obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată. În motivarea acțiunii a indicat că la 07 septembrie 2015 Obrijanu Ion Ion deplasându-se cu mijlocul de transport de model xxxxx cu nr. de înmatriculare xxxxxxxxxîncălcând prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, a comis tamponarea pietonului Spînu Eugen Viorel, a fiului său, care traversa strada nemijlocit pe marcajul rutier ce semnalizează trecerea de pietoni. Ca urmare a accidentului dat, Spînu Eugen a decedat. Prin sentința din 10 decembrie 2015 a Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău, Obrijanu Ion Ion a fost cunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de 1 transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, prevăzute de art. xxxxxx Cod penal, și a fost condamnat conform prevederilor art. xxxxxCod de procedură penală, la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de conduce mijloace de transport pe un termin de 2 (doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis. Totodată, conform art.90. alin.(1) Cod penal, pedeapsa cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de 2 (doi) ani. Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 03 februarie 2017, s-a încasat de la Obrijanu Ion Ion în beneficiul lui Spînu Viorel, suma de 250 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și taxa de stat în cuantum de 100 de lei.

A menționat că la momentul înaintării spre executare a documentului executoriu eliberat în temeiul hotărârii judecătorești, a aflat că Obrijanu Ion Ion i-a donat tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe imobilul în care locuiește și de care dispunea, situat în mun. xxxxx cu numărul cadastral xxxxxx, fiind întocmit în acest sens contractul de donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016. Consideră că Obrijanu Ion Ion în scopul de a se eschiva de la plata prejudiciului moral a înstrăinat bunul imobil ce îi aparținea în favoarea tatălui său, fiind întocmit un contract de donație fictiv. Donația care a avut loc nu și-a atins scopul - mărirea patrimoniului donatarului or, ultimul nici nu dispune în mod liber și benevol de imobilul în cauză, în el de facto locuiește în continuare donatorul împreună cu membrii familiei sale.

A susținut că Obrijanu Ion Ion continuă să locuiască în apartamentul donat, iar tatăl său dispune de alt imobil în care locuiește, amplasat în mun. Chișinău, str. xxxxx Prin hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a respins ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Spînu împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor imobile. Prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat Viorel Spînu și s-a menținut hotărîrea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La 23 iulie 2019 Viorel Spînu a declarat recurs solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei hotărîri noi de admitere integrală a acțiunii. În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2) lit.c), alin. (4) Cod de procedură civilă. În motivarea recursului a indicat că instanța de judecată urma să se expună asupra faptului dacă a fost fictiv sau simulat actul contestat dar nu să se limiteze la respectarea formei actului contestat or, scopul simulării unui act constă în redarea unei situații de fapt, caracteristicile unei alte situații, respectarea formei fiind cerința de bază care în mod firesc va fi respectată. A menționat că Obrijanu Ion Ion continuă să locuiască în apartamentul în cauză iar Obrijanu Ion Gherorghe locuiește în apartamentul care îi aparținea și anterior.

Aceste circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei nu au fost soluționate, instanța de apel a decis doar să se limiteze la verificarea respectării 2 formei contractului de donație, ceea ce nu este relevant deoarece nu s-a solicitat declararea nulității contratului pe motiv de nerespectare a formei, ca fiind fictiv. A susținut că instanța de judecată nu a luat în considerare și faptul că donația în litigiu s-a produs după ce reclamantul s-a adresat în instanță cu cerere privind recuperarea prejudiciului moral or, anume acest fapt trezește dubii rezonabile ceea ce privește fictivitatea donației din considerentul că în ipoteza admiterii acțiunii civile, reclamantul poate urmări toate bunurile în conformitate cu Codul de executare, prin urmare micșorarea activului este una din primele acțiuni care se întreprind cu rea-credință, fapt care nu poate fi negat.

Totodată instanța nu a examinat și nu s-a expus asupra faptului care ar fi scopul ca soțul și tata a trei copii să doneze unicul imobil de care dispune și în care locuieșe cu familia. A indicat că faptul că pîrîtul întreprinde anumite acțiuni, nesemnificative în sensul executării titlului executoriu nu poate fi argumentat în folosul caracterului real al contractului de donație, atîta timp cît părțile contractante de facto nu îndeplinesc scopul donației, dispunerea liberă de bunul donat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 25 iunie 2019 (f.d.

173), prin urmare, recursul declarat de către Viorel Spînu la 23 iulie 2019, a fost depus în termenul prevăzut de lege. În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit, admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin.(2). Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către Viorel Spînu a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul recursului. În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără a administra noi dovezi. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă hotărîre.

3 În conformitate cu art. 432 alin. (1) - (2), (4) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, Viorel Spînu a solicitat constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată (f.d.

3-7). Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii depuse de către Viorel Spînu, și a respins ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Spînu împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor imobile. Judecând apelul declarat de către Viorel Spînu, instanța de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei apelului, și menținerii hotărârii din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță a examinat cauza în coroborare cu prevederile legislației în vigoare, desfășurând examinarea litigiului pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale, organizând proces astfel încît părțile au avut posibilitatea de a-și formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii ei și de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței, respectiv acordînd posibilitate participanților la proces de a-și expune poziția, totodată păstrîndu-și imparțialitatea și obiectivitatea, creând condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la proces pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

A constatat ca fiind întemeiată și legală hotărîrea instanței de fond cu privire la respingerea pretențiilor lui Viorel Spînu în sensul declarării nulității contractului de donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016, ca fictiv cu punerea părților în poziția inițială și obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor 4 imobile, or, precum a fost stabilit, contractul contestat în instanță, este un act juridic legal și care de fapt și-a produs efectele juridice. Subsecvent respingerii pretenției de bază și anume declararea nulității contractului de donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016, s-a constatat ca întemeiată concluzia instanței de fond privind respingerea pretențiilor subsecvente din acțiune, privind repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor în Registrul bunurilor imobile, și respectiv încasarea cheltuielilor de judecată.

A stabilit că normele legale invocate cu referire la nulitatea contractului de donație, nu sunt aplicabile speței, or, precum a fost stabilit din materialele cauzei, la încheierea contractului de donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016, a fost respectată forma scrisă stabilită de lege, actul respectiv a fost autentificat notarial, iar ca consecință a înregistrării actului la organul cadastral, contractul de donație a produs efectele juridice. A menționat că caracterul fictiv al actelor juridice încheiate în circumstanțele relevante speței, poate fi demonstrat doar prin prisma prezentării probelor concludente și pertinente, însă nici în prima instanță și nici în instanța de apel asemenea împrejurări nu au fost stabilite, or, nici argumentele reclamantului apelant precum că, Obrijanu Ion Ion continuă să locuiască în bunul imobil litigios, nu au fost probate.

A stabilit că precum reiese din materialele cauzei, debitorul Obrijanu Ion Ion execută periodic documentul executorul judecătoresc Vasian Nicolae, fapt ce demonstrează că debitorul are capacitate de a-și executa obligațiile pecuniare față de creditor astfel, toate obiecțiile apelantului cu referire la modalitatea de executare a hotărîrii Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 03 februarie 2017, pot fi soluționate în temeiul Codului de executare, și în procedura corespunzătoare. A reținut ca relevante argumentele pîrîților, că anterior, bunul imobil respectiv i- a aparținut lui Obrijanu Igor Ion (fratele lui Obrijanu Ion Ion) și care i-a fost donat acestuia, iar ulterior, Obrijanu Ion Ion a donat bunul imobil în cauză, tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe, precum și motivele invocate în acest sens, de pîrîții intimați, și de Obrijanu Igor Ion, care a fost audiat ca martor în prima instanță.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat de Viorel Spînu și va casa decizia instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea pretențiilor, din următoarele considerente. În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 827 alin. (1) Cod civil (în redacția legii de până la 01.03.2019), prin contract de donație, o parte (donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părți (donatar).

Conform art. 216 alin.(1) și (2) Cod civil, actul juridic este nul în temeiurile prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). Actul juridic poate fi declarat nul, în temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanța de judecată sau prin acordul părților (nulitate relativă). Conform art. 217 alin. (1) Cod civil, nulitatea absolută a actului juridic poate 5 fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de judecată o invocă din oficiu. Iar, conform art. 221 alin. (1) Cod civil, actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul. În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs relevă că actele juridice fictive au menirea să creeze o aparență juridică pentru terți și implică o neconcordanță intenționată între voința reală și voința declarată, care are ca scop amăgirea terților.

Astfel, actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipsește unul din elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art. 195 – intenția de a da naștere, modica, sau stinge drepturi și obligații civile. Manifestarea de voință în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop inducerea în eroare a altor persoane, creând aparența existenței actului juridic în realitate. Raportând la caz prevederile enunțate, instanța de recurs conchide că, deși la 21 octombrie 2016, între Obrijanu Ion Ion în calitate de donator, prin care a donat tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe a fost încheiat contractul de donație nr. 2449 a bunului imobil situat în mun.

xxxxxxx acesta, nu justifică realitatea unei asemenea convenții, în situația în care în speță contractul de donație enunțat a fost încheiat fără intenția de a produce efecte juridice și a avut drept scop eschivarea lui Obrijanu Ion Ion de la repararea prejudiciilor stabilite prin hotărâre judecătorească. Or, materialele dosarului atestă cu certitudine că prin sentința Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10 decembrie 2015, Obrijanu Ion Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, prevăzute de art. xxxxx Cod penal, și a fost condamnat conform prevederilor art. xxxxCod de procedură penală, stabilindu-i pedeapsă sub formă de 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de conduce mijloace de transport pe un termin de 2 (doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip deschis.

Totodată, conform art.90. alin.(1) Cod penal, pedeapsa cu închisoarea a fost suspendată condiționat pe un termen de 2 (doi) ani. La acest capitol, Colegiul civil notează că după pronunțarea sentinței menționate, la 21 octombrie 2016, Obrijanu Ion Ion a încheiat la biroul notarului public Șipitco Diana, contractul de donație nr. 2449, prin care a donat tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe, bunul imobil situat în mun. xxxxxx Ulterior, prin hotărârea irevocabilă din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, s-a dispus încasarea de la Obrijanu Ion Ion în beneficiul lui Spînu Viorel, a sumei de 250 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și taxa de stat în cuantum de 100 de lei. În acest context, instanța de recurs relevă că, deși Obrijanu Ion Ion cunoștea despre existența sentinței Judecătoriei Ciocana, mun.

Chișinău din 10 decembrie 2015, Obrijanu Ion Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. xxxxx Cod penal, și despre cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Spînu privind încasarea prejudiciului moral din 08 august 2016, acesta cu rea-credință, cu scopul de a se eschiva de la executarea eventualei hotărârii judecătorești (la caz hotărârea irevocabilă din 03 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care s-a dispus încasarea de la Obrijanu 6 Ion Ion în beneficiul lui Spînu Viorel, a sumei de 250 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral), la 21 octombrie 2016 a donat bunul imobil situat în mun. xxxxx tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe.

Acțiunile de rea-credință ale intimatului se confirmă prin faptul că bunul imobil a trecut formal pe numele tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe, dânsul și cu familia acestuia rămânând de facto să locuiască în imobilul donat, or, un alt contract de locațiune a unui spațiu locativ nu a fost încheiat, iar un alt imobil care i-ar aparține cu drept de proprietate nu există. Mai mult, tatăl intimatului Obrijanu Ion Gheorghe, din 25 august 2006 deține în proprietate bunul imobil, apartamentul cu xxxxxxx, acolo unde a locuit și locuiește împreună cu familia până în prezent, inclusiv cu intimatul care și-a avut domiciliul pe această adresă până la 20 iunie 2013, atunci când a intrat în posesia unicului imobil apartamentul xxxxxxxx, deținându-l cu drept de proprietate.

Ca consecință, în circumstanțele descrise este indubitabil că contratul de donație a fost încheiat între părți fără intenția de a da naștere, modifica sau stinge drepturi și obligații civile – elementele definitorii ale actului juridic în sensul art. 195 Cod civil, ci doar a creat aparența existenței actului juridic în realitate, existând o neconcordanță între voința reală și cea declarată a părților contractuale. În asemenea împrejurări, instanța de recurs, în temeiul art. 217 alin. (1) Cod civil, coroborat cu art. 221 Cod civil, ajunge la concluzia că cele invocate mai sus constituie motiv suficient pentru a conchide că contractul de donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016, reprezintă un act juridic fictiv, prin urmare și temei de a constata nulitatea acestuia în baza art. 217 Cod civil.

În subsidiar, cu referire la pretenția privind compensarea cheltuielilor de judecată, Colegiul reține următoarele. În conformitate cu art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei. În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care a avut câștig de cauză toate cheltuielile de judecată, iar potrivit alin. (3), prevederile alin. (1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.

Prin urmare, la depunerea cererii de chemare în judecată precum și la înaintarea apelului și recursului, Viorel Spînu a achitat taxa de stat, anexând în acest sens chitanța de plată nr. H08H-B600 din 30 iulie 2018, ordinul de încasare a numerarului nr. 24184647 din 19 decembrie 2018 și de ordinul de încasare a numerarului nr. QCT2-6100 din 23 iulie 2019 (f.d. 8-9; 107; 177) care atestă achitarea taxei de stat în sumă totală de 225 de lei. Astfel, Colegiul civil, admițând recursul recurentului, va admite pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată achitate sub forma taxei de stat în mărime de 225 de lei din contul lui Obrijanu Ion Ion în beneficiul lui Viorel Spînu.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe ca fiind neîntemeiate, emise cu aplicarea eronată a normelor de drept material, fapt ce impune necesitatea admiterii recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterii noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. 7 În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se admite recursul declarat de către Viorel Spînu.

Se casează decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, adoptate în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Spînu împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor imobile și se pronunță o hotărîre nouă, după cum urmează: Se admite acțiunea civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel Spînu împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor imobile.

Se constată nulitatea contractului de donație nr. 2449, încheiat la 21 octombrie 2016 între Obrijanu Ion Ion în calitate de donator și Obrijanu Ion Gheorghe în calitate de donatar, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr. xxxx, cu numărul cadastral xxxxxx. Se încasează de la Obrijanu Ion Ion, cod personal (IDNP) – xxxxxx în beneficiul lui Viorel Spînu, cod personal (IDNP) – xxxxxxx, cheltuielile de judecată în sumă de 225 (două sute douăzeci și cinci) de lei, achitați drept taxă de stat. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală judecătorii Ala Cobăneanu Svetlana Filincova Galina Stratulat Victor Burduh 8