2ra-1849/19 — constatarea nulitatii contractului de donatie cu repunerea partilor in pozitia initiala

2ra-1849/19 — constatarea nulitatii contractului de donatie cu repunerea partilor in pozitia initiala (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr.2ra-1849/2019

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana (M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (L. Pruteanu, Iu. Cotruță, N. Simciuc)

D E C I Z I E

04 decembrie 2019 mun.Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând recursul declarat de către Viorel Spînu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Spînu

împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu

Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație

cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor

respective în Registrul bunurilor imobile,

împotriva deciziei din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de către Viorel Spînu și s-a menținut hotărîrea din 04

decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care a fost respinsă

acțiunea depusă de către Viorel Spînu,

c o n s t a t ă :

La 30 iulie 2018 Viorel Spînu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu

Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație

cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor

respective în Registrul bunurilor imobile și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 07 septembrie 2015 Obrijanu Ion Ion

deplasându-se cu mijlocul de transport de model xxxxx cu nr. de înmatriculare

xxxxxxxxxîncălcând prevederile Regulamentului Circulației Rutiere, a comis

tamponarea pietonului Spînu Eugen Viorel, a fiului său, care traversa strada

nemijlocit pe marcajul rutier ce semnalizează trecerea de pietoni.

Ca urmare a accidentului dat, Spînu Eugen a decedat.

Prin sentința din 10 decembrie 2015 a Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău,

Obrijanu Ion Ion a fost cunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii de încălcare a

regulilor de securitate a circulației de către persoana care conduce mijlocul de

1

transport, încălcare ce a cauzat din imprudență decesul unei persoane, prevăzute de

art. xxxxxx Cod penal, și a fost condamnat conform prevederilor art. xxxxxCod de

procedură penală, la 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de conduce

mijloace de transport pe un termin de 2 (doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar

de tip deschis. Totodată, conform art.90. alin.(1) Cod penal, pedeapsa cu închisoarea

a fost suspendată condiționat pe un termen de 2 (doi) ani.

Prin hotărârea irevocabilă a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana din 03

februarie 2017, s-a încasat de la Obrijanu Ion Ion în beneficiul lui Spînu Viorel,

suma de 250 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și taxa de stat în cuantum de 100

de lei.

A menționat că la momentul înaintării spre executare a documentului executoriu

eliberat în temeiul hotărârii judecătorești, a aflat că Obrijanu Ion Ion i-a donat tatălui

său Obrijanu Ion Gheorghe imobilul în care locuiește și de care dispunea, situat în

mun. xxxxx cu numărul cadastral xxxxxx, fiind întocmit în acest sens contractul de

donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016.

Consideră că Obrijanu Ion Ion în scopul de a se eschiva de la plata prejudiciului

moral a înstrăinat bunul imobil ce îi aparținea în favoarea tatălui său, fiind întocmit

un contract de donație fictiv. Donația care a avut loc nu și-a atins scopul - mărirea

patrimoniului donatarului or, ultimul nici nu dispune în mod liber și benevol de

imobilul în cauză, în el de facto locuiește în continuare donatorul împreună cu

membrii familiei sale.

A susținut că Obrijanu Ion Ion continuă să locuiască în apartamentul donat, iar

tatăl său dispune de alt imobil în care locuiește, amplasat în mun. Chișinău, str.

xxxxx

Prin hotărârea din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

s-a respins ca neîntemeiată, cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel

Spînu împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient

accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de

donație cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor

respective în Registrul bunurilor imobile.

Prin decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat Viorel Spînu și s-a menținut hotărîrea din 04 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

La 23 iulie 2019 Viorel Spînu a declarat recurs solicitând casarea deciziei

instanței de apel și a hotărîrii instanței de fond cu emiterea unei hotărîri noi de

admitere integrală a acțiunii.

În susținerea recursului a indicat prevederile art. 432 alin. (2) lit.c), alin. (4)

Cod de procedură civilă.

În motivarea recursului a indicat că instanța de judecată urma să se expună

asupra faptului dacă a fost fictiv sau simulat actul contestat dar nu să se limiteze

la respectarea formei actului contestat or, scopul simulării unui act constă în

redarea unei situații de fapt, caracteristicile unei alte situații, respectarea formei

fiind cerința de bază care în mod firesc va fi respectată.

A menționat că Obrijanu Ion Ion continuă să locuiască în apartamentul în

cauză iar Obrijanu Ion Gherorghe locuiește în apartamentul care îi aparținea și

anterior. Aceste circumstanțe importante pentru soluționarea cauzei nu au fost

soluționate, instanța de apel a decis doar să se limiteze la verificarea respectării

2

formei contractului de donație, ceea ce nu este relevant deoarece nu s-a solicitat

declararea nulității contratului pe motiv de nerespectare a formei, ca fiind fictiv.

A susținut că instanța de judecată nu a luat în considerare și faptul că donația

în litigiu s-a produs după ce reclamantul s-a adresat în instanță cu cerere privind

recuperarea prejudiciului moral or, anume acest fapt trezește dubii rezonabile

ceea ce privește fictivitatea donației din considerentul că în ipoteza admiterii

acțiunii civile, reclamantul poate urmări toate bunurile în conformitate cu Codul

de executare, prin urmare micșorarea activului este una din primele acțiuni care

se întreprind cu rea-credință, fapt care nu poate fi negat. Totodată instanța nu a

examinat și nu s-a expus asupra faptului care ar fi scopul ca soțul și tata a trei

copii să doneze unicul imobil de care dispune și în care locuieșe cu familia.

A indicat că faptul că pîrîtul întreprinde anumite acțiuni, nesemnificative în

sensul executării titlului executoriu nu poate fi argumentat în folosul caracterului

real al contractului de donație, atîta timp cît părțile contractante de facto nu

îndeplinesc scopul donației, dispunerea liberă de bunul donat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele dosarului confirmă faptul că decizia din 05 iunie 2019 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată pentru cunoștință părților la proces la 25 iunie 2019

(f.d. 173), prin urmare, recursul declarat de către Viorel Spînu la 23 iulie 2019, a

fost depus în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2), (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. În cazul neprezentării referinței în termenul stabilit,

admisibilitatea recursului se decide în lipsa acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin.(2).

Prin încheierea din 16 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, recursul

declarat de către Viorel Spînu a fost considerat admisibil.

În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul

este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând

recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele

invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii

atacate, fără a administra noi dovezi.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral sau

parțial decizia instanței de apel și hotărîrea primei instanțe, pronunțînd o nouă

hotărîre.

3

În conformitate cu art. 432 alin. (1) - (2), (4) Cod de procedură civilă, părțile

și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară,

sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților

fundamentale ale omului.

Înaintând acțiunea în judecată împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion

Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice, Viorel Spînu a solicitat

constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în poziția inițială,

obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor imobile și

compensarea cheltuielilor de judecată (f.d. 3-7).

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a ajuns la concluzia

netemeiniciei acțiunii depuse de către Viorel Spînu, și a respins ca neîntemeiată,

cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Spînu împotriva lui Obrijanu

Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii Publice cu

privire la constatarea nulității contractului de donație cu repunerea părților în

poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul

bunurilor imobile.

Judecând apelul declarat de către Viorel Spînu, instanța de apel a ajuns la

concluzia netemeiniciei apelului, și menținerii hotărârii din 04 decembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că prima instanță a examinat

cauza în coroborare cu prevederile legislației în vigoare, desfășurând examinarea

litigiului pe principiul contradictorialității și egalității părților în drepturile

procedurale, organizând proces astfel încît părțile au avut posibilitatea de a-și

formula, argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele

susținerii ei și de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane,

de a-și expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură

cu cauza dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor

instanței, respectiv acordînd posibilitate participanților la proces de a-și expune

poziția, totodată păstrîndu-și imparțialitatea și obiectivitatea, creând condiții pentru

exercitarea drepturilor participanților la proces pentru cercetarea obiectivă a

circumstanțelor reale ale cauzei.

A constatat ca fiind întemeiată și legală hotărîrea instanței de fond cu privire la

respingerea pretențiilor lui Viorel Spînu în sensul declarării nulității contractului de

donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016, ca fictiv cu punerea părților în poziția

inițială și obligarea introducerii modificărilor respective în Registrul bunurilor

4

imobile, or, precum a fost stabilit, contractul contestat în instanță, este un act juridic

legal și care de fapt și-a produs efectele juridice.

Subsecvent respingerii pretenției de bază și anume declararea nulității

contractului de donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016, s-a constatat ca întemeiată

concluzia instanței de fond privind respingerea pretențiilor subsecvente din acțiune,

privind repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor în

Registrul bunurilor imobile, și respectiv încasarea cheltuielilor de judecată.

A stabilit că normele legale invocate cu referire la nulitatea contractului de

donație, nu sunt aplicabile speței, or, precum a fost stabilit din materialele cauzei, la

încheierea contractului de donație nr. 2449 din 21 octombrie 2016, a fost respectată

forma scrisă stabilită de lege, actul respectiv a fost autentificat notarial, iar ca

consecință a înregistrării actului la organul cadastral, contractul de donație a produs

efectele juridice.

A menționat că caracterul fictiv al actelor juridice încheiate în circumstanțele

relevante speței, poate fi demonstrat doar prin prisma prezentării probelor

concludente și pertinente, însă nici în prima instanță și nici în instanța de apel

asemenea împrejurări nu au fost stabilite, or, nici argumentele reclamantului apelant

precum că, Obrijanu Ion Ion continuă să locuiască în bunul imobil litigios, nu au fost

probate.

A stabilit că precum reiese din materialele cauzei, debitorul Obrijanu Ion Ion

execută periodic documentul executorul judecătoresc Vasian Nicolae, fapt ce

demonstrează că debitorul are capacitate de a-și executa obligațiile pecuniare față de

creditor astfel, toate obiecțiile apelantului cu referire la modalitatea de executare a

hotărîrii Judecătoriei Chișinău sediul Ciocana din 03 februarie 2017, pot fi

soluționate în temeiul Codului de executare, și în procedura corespunzătoare.

A reținut ca relevante argumentele pîrîților, că anterior, bunul imobil respectiv i-

a aparținut lui Obrijanu Igor Ion (fratele lui Obrijanu Ion Ion) și care i-a fost donat

acestuia, iar ulterior, Obrijanu Ion Ion a donat bunul imobil în cauză, tatălui său

Obrijanu Ion Gheorghe, precum și motivele invocate în acest sens, de pîrîții intimați,

și de Obrijanu Igor Ion, care a fost audiat ca martor în prima instanță.

Verificând legalitatea actului de dispoziție contestat, prin prisma

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de drept

material și procedural aplicabile la soluționarea speței date, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va

admite recursul declarat de Viorel Spînu și va casa decizia instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admiterea pretențiilor, din următoarele

considerente.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție reține prevederile art. 827 alin. (1)

Cod civil (în redacția legii de până la 01.03.2019), prin contract de donație, o parte

(donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit,

patrimoniul celeilalte părți (donatar).

Conform art. 216 alin.(1) și (2) Cod civil, actul juridic este nul în temeiurile

prevăzute de prezentul cod (nulitate absolută). Actul juridic poate fi declarat nul, în

temeiurile prevăzute de prezentul cod, de către instanța de judecată sau prin

acordul părților (nulitate relativă).

Conform art. 217 alin. (1) Cod civil, nulitatea absolută a actului juridic poate

5

fi invocată de orice persoană care are un interes născut și actual. Instanța de

judecată o invocă din oficiu.

Iar, conform art. 221 alin. (1) Cod civil, actul juridic încheiat fără intenția de a

produce efecte juridice (actul juridic fictiv) este nul.

În interpretarea corectă a normei enunțate, instanța de recurs relevă că actele

juridice fictive au menirea să creeze o aparență juridică pentru terți și implică o

neconcordanță intenționată între voința reală și voința declarată, care are ca scop

amăgirea terților.

Astfel, actul juridic încheiat fără intenția de a produce efecte juridice (actul

juridic fictiv) este lovit de nulitate absolută, deoarece în cazul acestui act lipsește

unul din elementele definitorii ale actului juridic consfințit în art. 195 – intenția de

a da naștere, modica, sau stinge drepturi și obligații civile. Manifestarea de voință

în cazul actului juridic fictiv este falsă și are ca scop inducerea în eroare a altor

persoane, creând aparența existenței actului juridic în realitate.

Raportând la caz prevederile enunțate, instanța de recurs conchide că, deși la 21

octombrie 2016, între Obrijanu Ion Ion în calitate de donator, prin care a donat

tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe a fost încheiat contractul de donație nr. 2449 a

bunului imobil situat în mun. xxxxxxx acesta, nu justifică realitatea unei asemenea

convenții, în situația în care în speță contractul de donație enunțat a fost încheiat fără

intenția de a produce efecte juridice și a avut drept scop eschivarea lui Obrijanu Ion

Ion de la repararea prejudiciilor stabilite prin hotărâre judecătorească. Or,

materialele dosarului atestă cu certitudine că prin sentința Judecătoriei Ciocana,

mun. Chișinău din 10 decembrie 2015, Obrijanu Ion Ion a fost recunoscut vinovat în

săvârșirea infracțiunii de încălcare a regulilor de securitate a circulației de către

persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudență

decesul unei persoane, prevăzute de art. xxxxx Cod penal, și a fost condamnat

conform prevederilor art. xxxxCod de procedură penală, stabilindu-i pedeapsă sub

formă de 3 (trei) ani închisoare, cu privarea de dreptul de conduce mijloace de

transport pe un termin de 2 (doi) ani, cu ispășirea pedepsei în penitenciar de tip

deschis. Totodată, conform art.90. alin.(1) Cod penal, pedeapsa cu închisoarea a fost

suspendată condiționat pe un termen de 2 (doi) ani.

La acest capitol, Colegiul civil notează că după pronunțarea sentinței

menționate, la 21 octombrie 2016, Obrijanu Ion Ion a încheiat la biroul notarului

public Șipitco Diana, contractul de donație nr. 2449, prin care a donat tatălui său

Obrijanu Ion Gheorghe, bunul imobil situat în mun. xxxxxx

Ulterior, prin hotărârea irevocabilă din 03 februarie 2017 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Ciocana, s-a dispus încasarea de la Obrijanu Ion Ion în beneficiul

lui Spînu Viorel, a sumei de 250 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și taxa de

stat în cuantum de 100 de lei.

În acest context, instanța de recurs relevă că, deși Obrijanu Ion Ion cunoștea

despre existența sentinței Judecătoriei Ciocana, mun. Chișinău din 10 decembrie

2015, Obrijanu Ion Ion a fost recunoscut vinovat în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de art. xxxxx Cod penal, și despre cererea de chemare în judecată depusă

de către Viorel Spînu privind încasarea prejudiciului moral din 08 august 2016,

acesta cu rea-credință, cu scopul de a se eschiva de la executarea eventualei

hotărârii judecătorești (la caz hotărârea irevocabilă din 03 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, prin care s-a dispus încasarea de la Obrijanu

6

Ion Ion în beneficiul lui Spînu Viorel, a sumei de 250 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral), la 21 octombrie 2016 a donat bunul imobil situat în mun. xxxxx

tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe.

Acțiunile de rea-credință ale intimatului se confirmă prin faptul că bunul

imobil a trecut formal pe numele tatălui său Obrijanu Ion Gheorghe, dânsul și cu

familia acestuia rămânând de facto să locuiască în imobilul donat, or, un alt

contract de locațiune a unui spațiu locativ nu a fost încheiat, iar un alt imobil care

i-ar aparține cu drept de proprietate nu există. Mai mult, tatăl intimatului Obrijanu

Ion Gheorghe, din 25 august 2006 deține în proprietate bunul imobil, apartamentul

cu xxxxxxx, acolo unde a locuit și locuiește împreună cu familia până în prezent,

inclusiv cu intimatul care și-a avut domiciliul pe această adresă până la 20 iunie

2013, atunci când a intrat în posesia unicului imobil apartamentul xxxxxxxx,

deținându-l cu drept de proprietate. Ca consecință, în circumstanțele descrise este

indubitabil că contratul de donație a fost încheiat între părți fără intenția de a da

naștere, modifica sau stinge drepturi și obligații civile – elementele definitorii ale

actului juridic în sensul art. 195 Cod civil, ci doar a creat aparența existenței

actului juridic în realitate, existând o neconcordanță între voința reală și cea

declarată a părților contractuale.

În asemenea împrejurări, instanța de recurs, în temeiul art. 217 alin. (1) Cod

civil, coroborat cu art. 221 Cod civil, ajunge la concluzia că cele invocate mai sus

constituie motiv suficient pentru a conchide că contractul de donație nr. 2449 din

21 octombrie 2016, reprezintă un act juridic fictiv, prin urmare și temei de a

constata nulitatea acestuia în baza art. 217 Cod civil.

În subsidiar, cu referire la pretenția privind compensarea cheltuielilor de

judecată, Colegiul reține următoarele.

În conformitate cu art. 82 Cod de procedură civilă, cheltuielile de judecată se

compun din taxa de stat și din cheltuielile de judecare a cauzei.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească părții care a avut

câștig de cauză toate cheltuielile de judecată, iar potrivit alin. (3), prevederile alin.

(1) și (2) se aplică și la repartizarea între părți a cheltuielilor de judecată în instanță

de apel, în instanță de recurs și în cadrul revizuirii.

Prin urmare, la depunerea cererii de chemare în judecată precum și la

înaintarea apelului și recursului, Viorel Spînu a achitat taxa de stat, anexând în

acest sens chitanța de plată nr. H08H-B600 din 30 iulie 2018, ordinul de încasare a

numerarului nr. 24184647 din 19 decembrie 2018 și de ordinul de încasare a

numerarului nr. QCT2-6100 din 23 iulie 2019 (f.d. 8-9; 107; 177) care atestă

achitarea taxei de stat în sumă totală de 225 de lei. Astfel, Colegiul civil, admițând

recursul recurentului, va admite pretenția privind încasarea cheltuielilor de

judecată achitate sub forma taxei de stat în mărime de 225 de lei din contul lui

Obrijanu Ion Ion în beneficiul lui Viorel Spînu.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe ca fiind neîntemeiate, emise cu aplicarea eronată a

normelor de drept material, fapt ce impune necesitatea admiterii recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterii noi hotărâri de

admitere integrală a acțiunii.

7

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b), art. 445 alin. (3) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de către Viorel Spînu.

Se casează decizia din 05 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 04 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, adoptate în cauza

civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Viorel Spînu împotriva lui

Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient accesoriu Agenția Servicii

Publice cu privire la constatarea nulității contractului de donație cu repunerea

părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor respective în

Registrul bunurilor imobile și se pronunță o hotărîre nouă, după cum urmează:

Se admite acțiunea civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Viorel

Spînu împotriva lui Obrijanu Ion Ion, Obrijanu Ion Gheorghe, intervenient

accesoriu Agenția Servicii Publice cu privire la constatarea nulității contractului de

donație cu repunerea părților în poziția inițială, obligarea introducerii modificărilor

respective în Registrul bunurilor imobile.

Se constată nulitatea contractului de donație nr. 2449, încheiat la 21

octombrie 2016 între Obrijanu Ion Ion în calitate de donator și Obrijanu Ion

Gheorghe în calitate de donatar, înregistrat în Registrul bunurilor imobile cu nr.

xxxx, cu numărul cadastral xxxxxx.

Se încasează de la Obrijanu Ion Ion, cod personal (IDNP) – xxxxxx în

beneficiul lui Viorel Spînu, cod personal (IDNP) – xxxxxxx, cheltuielile de

judecată în sumă de 225 (două sute douăzeci și cinci) de lei, achitați drept taxă de

stat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Oleg Sternioală

judecătorii Ala Cobăneanu

Svetlana Filincova

Galina Stratulat

Victor Burduh

8