2r-587/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreţinere
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, repunerea în termen, restituirea cererii de apel
2r-587/19 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosar nr. 2r-587/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (I. Barbacaru)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( N. Budăi, I. Secrieru, I. Muruianu)
D E C I Z I E
27 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele ședinței, judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de Manciu Anatolie, prin intermediul avocatului
Cotruță Sergiu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Manciu Anastasia
împotriva lui Manciu Anatolie, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei,
stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului
minor și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 27 octombrie 2017 Manciu Anastasia, a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Manciu Anatolie, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei,
stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului
minor și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
cererea de chemare în judecată depusă de Manciu Anastasia împotriva lui Manciu
Anatolie, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului sect.
Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea
cheltuielilor de judecată a fost admisă, s-a desfăcut căsătoria încheiată la 22 ianuarie
2016 între Manciu Anatolie și Manciu (Popa) Anastasia, s-a stabilit domiciliul
copilului minor XXXXX cu mama Manciu Anastasia și s-a încasat pensia de
întreținere a copilului minor de la Manciu Anatolie în beneficiul Anastasiei Manciu în
mărime de 6 000 de lei lunar, începând cu 27 octombrie 2017 și până la atingerea
majoratului de către copil. S-a încasat taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț
1
în mărime de 200 de lei de la Manciu Anatolie și suma de 2160 de lei cu titlu de taxă
de stat.
La 26 aprilie 2019, Manciu Anatolie, prin intermediul avocatului Cotruță Sergiu,
a declarat apel împotriva hotărârii din 26 aprilie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, solicitând repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea cererii de
apel, casarea parțială a hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin
care să fie micșorată pretenția reclamantei de încasare a pensiei de întreținere a
copilului minor de la 6 000 de lei la 1000 de lei, anularea încasării sumei de 2160 de
lei cu titlu de taxă de stat. Totodată indicat că cererea de apel cu indicarea tuturor
motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul și cererea de repunere în
termen a cererii de apel va fi depusă ulterior întocmirii hotărârii primei instanțe.
La 14 iunie 2019, Manciu Anatolie, prin intermediul avocatului Cotruță Sergiu, a
depus cerere de repunere în termen a apelului, solicitând repunerea în termenul de
declarare a apelului.
În susținerea cererii a indicat că la 28 februarie 2018 a depus o cerere prin care a
solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, însă nu a cunoscut despre cererea de
concretizare a pretențiilor din 19 februarie 2018. Respectiv, recunoașterea de către
apelant a acțiunii depuse la 27 octombrie 2017, nici într-un caz nu înseamnă, în mod
implicit, și recunoașterea acțiunii concretizate din 19 februarie 2018.
Prin încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea de repunere în termen a apelului depusă de Manciu Anatolie, prin intermediul
avocatului Cotruță Sergiu, și a fost restituit apelantului cerea de apel cu toate actele
anexate.
La 21 august 2019, Manciu Anatolie, prin intermediul avocatului Cotruță Sergiu,
a declarat recurs împotriva încheierii din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel și repunerea în
termenul de declarare a cererii de apel.
În motivarea cererii a invocat că consideră încheierea din 20 iunie 2019 a Curții
de Apel Chișinău neîntemeiată și contradictorie.
Astfel, recurentul a relevat că actul procedural a fost îndeplinit în interiorul
termenului de 30 de zile de la data când a cunoscut despre hotărârea pronunțată. Mai
mult, au fost prezentate probe care atestă temeinicia depășirii termenului de
procedură, iar instanța de apel urma să repună cererea în termen.
Ținând cont de cele enunțate, Manciu Anatolie, prin intermediul avocatului
Cotruță Sergiu a concluzionat că cererea de repunere în termen este temeinică și
fondată, iar încheierea contestată a instanței de apel neîntemeiată și nefondată, care
urmează a fi casată cu pronunțarea unei noi încheieri de admitere a solicitărilor
indicate și cu pronunțarea unei decizii de casare parțială a hotărârii instanței de fond
și emiterea unei noi hotărâri.
În conformitate cu prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de
declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.
Materialele cauzei atestă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată
la 20 iunie 2019, și a fost expediată în adresa recurentului la data de 30 iulie 2019
(f.d. 81). Conformarea privind recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsește.
2
În aceste circumstanțe, recursul declarat de către Manciu Anatolie, reprezentat de
avocatului Cotruță Sergiu la 21 august 2019, se consideră a fi depus în termen.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Manciu
Anatolie, reprezentat de avocatului Cotruță Sergiu, urmează a fi respins cu
menținerea încheierii contestate.
În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.
În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Așadar, din conținutul recursului declarat de Manciu Anatolie, reprezentat de
avocatului Cotruță Sergiu, rezultă că, recurentul nu este de acord cu încheierea din 20
iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea cu privire la
repunerea în termen a cererii de apel și restituit apelul, ca fiind depus tardiv.
La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că,
apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu a prezentat motive care
ar justifica depășirea termenului de declarare a apelului.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea restituirii cererii de
apel ca fiind depusă cu omiterea termenului legal de declarare, justă.
În acest context, Colegiul reiterează prevederile art. 362 alin. (1) Cod de
procedură civilă, care statuează că, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile
de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs relevă că, dispozitivul hotărârii
instanței de fond a fost pronunțat la 26 aprilie 2018 (f.d. 42).
Concomitent, din materialele dosarului Colegiul reține că, cererea de apel depusă
de către Manciu Anatolie, prin intermediul avocatului Cotruță Sergiu împotriva
hotărârii, a fost înregistrată la 26 aprilie 2019 (f.d.76).
Aici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție consideră oportun de a menționa și prevederile art. 110 Cod de procedură
civilă, care indică că, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de
judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces
și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de
procedură ori să încheie un ansamblu de acte.
Totodată, conform art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, termenul de
procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei
calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii
evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.
Prin urmare, în speță, termenul de declarare a apelului și-a început curgerea la
26 aprilie 2018, ziua imediat următoare datei emiterii dispozitivului hotărârii
contestate și a expirat la 28 mai 2018, aceasta fiind ultima zi de declarare a apelului,
cu toate acestea, apelul a fost declarat abia la 26 aprilie 2019, fapt ce denotă
încălcarea termenului legal în interiorul căruia apelantul putea să-și exercite dreptul
de a contesta hotărârea instanței de fond.
Cât privesc argumentele recurentului Manciu Anatolie, prin intermediul
avocatului Cotruță Sergiu precum că, a omis întemeiat termenul de declarare a
3
apelului pe motiv că nu a participat la ședința de judecată când a fost pronunțat
dispozitivul hotărârii și a luat cunoștință de hotărârea instanței de fond la 08 aprilie
2019, instanța de recurs le consideră neîntemeiate și care urmează a fi respinse. Or,
potrivit modificărilor operate prin Legea nr.155 din 05 iulie 2012, în vigoare din
30 noiembrie 2012, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii și nu din momentul primirii copiei hotărârii sau a
dispozitivului acesteia, cum prevedea anterior norma procesuală.
Aici se menționează că, recurentul prin lege era obligat să respecte termenul de
contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, condiție
ce nu se atestă în prezenta speță.
Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme
de Justiție remarcă că, apelantul urma să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și
asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat cu desăvârșire de către
ultimul.
Alte circumstanțe în motivarea repunerii în termen a apelului nu au fost invocate.
În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, persoanele
care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură
pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se
anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea,
să fie prezentate documentele respective etc.).
În conformitate cu art. 369 alin.(1) lit.b), instanța de apel restituie, printr-o
încheiere, cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu
solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în
termen.
În astfel de circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel întemeiat a
respins cererea de repunere în termen a apelului și corect a restituit cererea de apel ca
fiind depusă cu omiterea termenului de declarare, având în vedere că argumentele
invocate în susținerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate.
În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la
proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În
cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se
aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Articolul 61 alin. (1) Cod de procedură civilă expres prevede că participanții la
proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.
Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța
de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din
Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația
părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.
Or, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului declarat de Manciu Anatolie,
prin intermediul avocatului Cotruță Sergiu pe rol, se va încălca principiul securității
raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
4
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că
ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale
de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din
11 septembrie 2007).
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra
Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că
prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către
pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile
reclamanților la un proces echitabil.
În conformitate cu art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă, sancțiunile
procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în
recurs sânt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea
încheierii instanței de apel.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art.428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,
comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se respinge recursul declarat de către Manciu Anatolie, prin intermediul
avocatului Cotruță Sergiu.
Se menține încheierea din 20 iunie 2019 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Manciu Anastasia împotriva lui
Manciu Anatolie, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor
Copilului sect. Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea
domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și
compensarea cheltuielilor de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Oleg Sternioală
Judecătorii Victor Burduh
Galina Stratulat
5