2ra-1255/18 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor s.a.

2ra-1255/18 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2018)

Dosarul nr.2ra-1255/18

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani: C. Guzun

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău: I. Țurcan, Iu. Cotruță, N. Simciuc

Î N C H E I E R E

05 septembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Zghibarța

Andrei,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Zghibarța Tatiana

împotriva lui Zghibarța Andrei, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Rîșcani, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor,

încasarea pensiei pentru întreținerea ei ocupată cu îngrijirea copilului minor comun în

sumă bănească fixă până la atingerea copilului a vârstei de 3 ani, permisiunea perfectării

actelor, ieșirii și intrării în țară fără acordul tatălui,

împotriva deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Zghibarța Tatiana, admis apelul declarat de către Zghibarța

Andrei și modificată hotărârea din 28 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în

partea încasării pensiei pentru întreținerea Tatianei Zghibarța ocupată cu îngrijirea

copilului comun până la atingerea acestuia a vârstei de 3 ani, prin micșorarea cuantumului

respectivei pensii, în rest hotărârea a fost menținută

c o n s t a t ă:

La data de 03 februarie 2017, Zghibarța Tatiana a depus cerere de chemare în

judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva lui Zghibarța Andrei, intervenient

accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, mun. Chișinău cu

privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei

pentru întreținerea copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea ei ocupată cu

îngrijirea copilului minor comun în sumă bănească fixă până la atingerea copilului a

vârstei de 3 ani, permisiunea perfectării actelor, ieșirii și intrării în țară fără acordul tatălui.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 29 aprilie 2014 la Primăria or.

Cricova, mun. Chișinău a încheiat căsătoria cu Zghibarța Andrei, înregistrată sub nr. 38,

fapt ce rezultă din certificatul de căsătorie seria XXXX nr. XXXXX din XXXXX, eliberat

de Primăria or. Cricova, mun. Chișinău.

1

Din căsătoria cu pârâtul s-a născut copilul minor XXXXX, a.n. XXXXX, ce se

confirmă prin certificatul de naștere seria XXXXX nr. XXXXX din XXXXX, eliberat de

Primăria or. Cricova, mun. Chișinău.

A susținut că de la începutul vieții conjugale au apărut conflicte ce au dus în

consecință la agresiuni verbale și fizice în privința ei.

A considerat că violența în familie constituie un motiv justificativ de desfacere a

căsătoriei a cărei continuare nu mai este posibilă.

Prin urmare, în situația creată este inoportun de a menține familia, eșuând toate căile

de împăcare, din care considerente la momentul dat desfacerea căsătoriei este unica

soluție.

Totodată, a invocat reclamanta că copilul minor XXXXX, a.n. XXXXX, este nou

născut, fiind alăptat de către ea, iar despărțirea de ea poate să influențeze asupra

dezvoltării lui psihice și fizice, din care motive consideră ca domiciliul fiului său să fie

stabilit împreună cu ea, care poate să-i ofere toate condițiile necesare pentru creșterea,

educare și dezvoltarea lui corespunzătoare.

A menționat că potrivit art. 75 alin. (1) Codul familiei, instanța de judecată stabilește

cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor ce urmează să fie încasată din

salariul și alte venituri ale părinților, astfel pentru un copil mărimea acesteia constituind

1/4 din toate sursele de venit.

La fel, art. 83 lit. b) Codul familiei, prevede dreptul fostului soț/soție de a pretinde

întreținerea de la fostul soț pe cale judecătorească, care necesită sprijin material, ocupat cu

îngrijirea copilului comun timp de 3 ani după naștere.

În acest sens a indicat Zghibarța Tatiana că dânsa împreună cu copilul locuiesc în

afara orașului, prețurile la produsele strict-necesare pentru creșterea și îngrijirea copilului,

în special scutece, alimentația copilului, îmbrăcăminte, precum și alte costuri, influențează

semnificativ asupra situației sale materiale, și având în vedere că la moment nu activează

în legătură cu nașterea copilului, consideră că din contul lui Zghibarța Andrei urmează să

fie încasată în beneficiul ei pensia pentru întreținerea fiului minor XXXXX, a.n. XXXXX,

în mărime de 1/4 din toate sursele de venit pe care pârâtul le are, până la atingerea

majoratului copilului, precum și a pensiei pentru întreținerea ei ocupată cu îngrijirea

copilului minor comun în sumă bănească fixă de 3.000 de lei până la atingerea copilului a

vârstei de 3 ani.

În contextul expus, a cerut Zghibarța Tatiana desfacerea căsătoriei încheiată la 29

aprilie 2014 între ea și Zghibarța Andrei la Primăria or. Cricova, mun. Chișinău; stabilirea

domiciliului copilului minor XXXXX, a.n. XXXXX, împreună cu ea; încasarea din contul

lui Zghibarța Andrei în beneficiul ei pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX,

a.n. XXXXX, în mărime de 1/4 din veniturile pe care le are pârâtul; încasarea din contul

lui Zghibarța Andrei în beneficiul ei pensiei pentru întreținerea ei ocupată cu îngrijirea

copilului comun în sumă bănească fixă de 3.000 de lei până la atingerea copilului XXXXX

a vârstei de 3 ani; permisiunea de a perfecta actele copilului minor XXXXX, precum și

ieșirea și intrarea în țară a copilului, fără acordul tatălui Zghibarța Andrei.

Prin hotărârea din 28 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea a

fost admisă în parte, fiind desfăcută căsătoria încheiată la 29 aprilie 2014 între Zghibarța

Tatiana și Zghibarța Andrei la Primăria or. Cricova, mun. Chișinău. A fost stabilit

domiciliul copilului minor XXXXX, a.n. XXXXX, împreună cu mama Zghibarța Tatiana.

A fost încasată din contul lui Zghibarța Andrei în beneficiul Tatianei Zghibarța pensia

pentru întreținerea copilului minor XXXXX, a.n. XXXXX, în sumă bănească fixă în

2

mărime de 776,60 de lei, până la atingerea majoratului copilului. A fost încasată din contul

lui Zghibarța Andrei în beneficiul Tatianei Zghibarța pensia pentru întreținerea ei ocupată

cu îngrijirea copilului minor comun XXXXX, a.n. XXXXX, în sumă bănească fixă de

3.000 de lei până la atingerea copilului vârstei de 3 ani, în rest acțiunea a fost respinsă ca

neîntemeiată. A fost încasată din contul lui Zghibarța Andrei în beneficiul Tatianei

Zghibarța suma de 40 de lei taxa de stat și 2.000 de lei cheltuieli de asistență juridică. A

fost încasată din contul lui Zghibarța Andrei în beneficiul statului suma de 1.359,58 de lei

taxa de stat.

Prima instanță și-a motivat soluția prin faptul că Zghibarța Tatiana și Zghibarța

Andrei nu mai duc o viață în comun, locuiesc separat, conviețuirea cărora împreună nu

mai este posibilă, cu atît mai mult, că ambele părți în proces sunt de acord cu desfacerea

căsătoriei, fără acordarea vreunui termen de împăcare.

La stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, a.n. XXXXX, prima instanță s-a

călăuzit de prevederile art. 63 alin. (1) și (2) Codul familiei, precum și a ținut cont de

opinia pârâtului Zghibarța Andrei, care a fost de acord ca fiul comun să locuiască

împreună cu mama Zghibarța Tatiana.

La stabilirea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX,

precum și a pensiei pentru întreținerea Tatianei Zghibarța, ocupată cu îngrijirea fiului

minor comun XXXXX, a.n. XXXXX, până la atingerea vârstei de 3 ani a copilului, prima

instanța a ținut cont de faptul că la actele cauzei nu se atestă probe că pârâtul Zghibarța

Andrei are surse stabile de venit, din care motive sumele respectivelor pensii au fost

determinate în sumă bănească fixă de 776,60 de lei și de 3.000 de lei, reieșind din datele

Biroului Național de Statistică, potrivit cărora minimul de existență pentru un copil minor

de vârsta de până la 1 an pentru semestrul I al anului 2017 a constituit suma de 684,40 de

lei, iar pentru o femeie în vârstă aptă de muncă în mărime de 1.803,80 de lei.

Referitor la pretențiile privind permisiunea de a perfecta actele copilului minor

XXXXX, a.n. XXXXX, precum și ieșirea și intrarea în țară a copilului, fără acordul tatălui

Zghibarța Andrei, prima instanță a notat că nu au fost prezentate probe, prin care s-ar

demonstra faptul că pârâtul creează impedimente reclamantei Zghibarța Tatiana la

perfectarea actelor copilului sau la ieșirea sau intrarea în țară al acestuia.

Cu atît mai mul că, în cadrul ședinței de judecată pârâtul Zghibarța Andrei a declarat

că este disponibil de a permite plecarea copilului peste hotarele țării în limitele odihnei sau

vizitelor, la necesitate și pe termen scurt.

Prin decizia din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Zghibarța Tatiana, admis apelul declarat de către Zghibarța Andrei și

modificată hotărârea din 28 iunie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea

încasării din contul lui Zghibarța Andrei în beneficiul Tatianei Zghibarța pensiei pentru

întreținere ei ocupată cu îngrijirea copilului minor comun XXXXX, a.n. XXXXX, în sumă

bănească fixă de 3.000 de lei, până la atingerea copilului vârstei de 3 ani, prin micșorarea

cuantumului respectivei pensii până la 2.000 de lei, în rest hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

Instanța de apel și-a motivat soluția prin faptul că potrivit informației de pe site-ul

oficial al Biroului Național de Statistică, valoarea minimului de existență în semestrul I al

anului 2017, pentru o femeie în vârstă aptă de muncă este în sumă de 1803,80 de lei, iar

potrivit avizului Direcției pentru protecția drepturilor copilului sect. Rîșcani, mun.

Chișinău privind examinarea condițiilor de trai din 25 februarie 2017, Zghibarța Tatiana

beneficiază și primește lunar o indemnizație în mărime de 1.200 de lei.

3

În contextul expus, instanța de apel a considerat oportun de a micșora cuantumul

pensiei pentru întreținere Tatianei Zghibarța, ocupată cu îngrijirea copilului minor comun

XXXXX, a.n. XXXXX, până la atingerea copilului vârstei de 3 ani, de la 3.000 de lei până

la 2.000 de lei.

La 25 aprilie 2018, Zghibarța Andrei a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitînd admiterea acestuia, casarea deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău, în partea încasării din contul lui în beneficiul Tatianei Zghibarța pensiei pentru

întreținerea ei ocupată cu îngrijirea copilului minor comun XXXXX, a.n. XXXXX, în

sumă bănească fixă de 2.000 de lei, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii ca neîntemeiată.

În susținerea recursului Zghibarța Andrei a invocat ilegalitatea și netemeinicia

deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial

prezenta speță, cu interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Materialele dosarului atestă că copia deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel

Chișinău a fost expediată în adresa lui Zghibarța Andrei la 27 martie 2018 (f.d. 100), însă

lipsesc date când a fost recepționată de către recurent.

Totodată, din textul cererii de recurs rezultă că Zghibarța Andrei a făcut cunoștință cu

decizia recurată la 22 martie 2018, accesând pagina web al instanței de apel.

În circumstanțele relevate, recursul declarat de către Zghibarța Andrei la 25 aprilie

2018, se consideră depus în termenul prevăzut de lege.

La data de 28 mai 2018, în adresa intimaților Zghibarța Tatiana și Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani, mun. Chișinău au fost expediate copiile

recursului declarat de către Zghibarța Andrei, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referințelor.

La 04 septembrie 2018, Zghibarța Tatiana a depus referință, solicitând să fie

considerat recursul declarat de către Zghibarța Andrei ca inadmisibil, cu menținerea

deciziei din 21 februarie 2018 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 iunie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, pe care le consideră legale și întemeiate, invocând

că instanțele de judecată ierarhic inferioare au verificat minuțios toate circumstanțele, care

au importanță pentru soluționarea justă a prezentei spețe, dând o apreciere corectă

suportului probatoriu al cauzei.

Alte referințe nu au fost depuse.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile și obiecțiile din

referința depusă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Zghibarța Andrei este

inadmisibil, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform prevederilor art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă, se

consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care

instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

4

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de către Zghibarța Andrei nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Or, argumentele invocate în recurs se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau de drept procedural, respectiv nu constituie temei de casare

a deciziei recurate și urmează a fi respinse.

Nu poate fi reținut drept temei al admisibilității recursului argumentul Zghibarța

Andrei precum că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, cu

interpretarea și aplicarea eronată a normelor de drept material, deoarece fără specificarea

prin ce s-a manifestat aceste încălcări și din care circumstanțe acestea rezultă, nu permite

încadrarea în temeiurile prevăzute la art. 400 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Alte argumente invocate în recursul declarat nu au relevanță, deoarece nu denotă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau de drept

procedural, respectiv nu constituie temei pentru casarea deciziei recurate și urmează a fi

respinse.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din Codul

de procedură civilă are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

de drept procedural, verificându-se exclusiv legalitatea deciziei adoptate, dar nu și

temeinicia în fapt a acesteia.

Distinct de cele relatate, se reiterează că conform jurisprudenței degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, recursurile trebuie să fie efective, adică să dispună de

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (speța Purcell c. Irlandei, decizia cu

privire la admisibilitate din 16 aprilie 1991), însă motivele recursului invocate în speță

sunt similare celor indicate în procesul judecării cauzei asupra cărora instanța de apel s-a

pronunțat deja în modul corespunzător.

5

Astfel, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Zghibarța

Andrei ca inadmisibil.

În conformitate cu prevederile art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) și art. 440 Cod

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul declarat de către Zghibarța Andrei se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Galina Stratulat

Victor Burduh

6