2ra-2110/19 — repararea prejudiciului moral

Dosarul nr. 2ra-2110/19 Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – E. Cojocari Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Pahopol, L. Bulgac DECIZIE 27 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh Maria Ghervas examinând recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de Patrulare, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală) și lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și aplicarea unei sancțiuni, repararea prejudiciului moral, împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, s-a casat hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre, constată: La 23 aprilie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare, prin care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală),

încălcarea principiului prezumției nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6.1 din Convenția Europeană, încălcare comisă prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 717002 din 13 aprilie 2017 și aplicarea unei sancțiuni vădit ilegale, prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional (penal) din 13 aprilie 2017, încasarea din contul Inspectoratului Național de Patrulare a sumei de 12 500 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional din 13 aprilie 2017 și aplicarea ilegală în privința reclamantului a unei sancțiuni contravenționale (penale).

1 În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că la data de 13 aprilie 2017, agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare, Iurie Gratii, fără careva temei, a întocmit în privința reclamantului procesul- verbal nr. MAI03 717002 cu privire la contravenție, fără ca reclamantul să comită careva încălcări ale Regulamentului Circulației Rutiere, astfel procesul- verbal cu privire la contravenție conține date false, eronate, inventate. Ofițerul de poliție Iurie Gratii a fabricat în privința reclamantului un dosar contravențional (penal) și i-a aplicat ilegal amendă contravențională în mărime de 1 500 lei, cu aplicarea a 5 (cinci) puncte de penalizare.

Faptul fabricării, falsificării de către ofițerul de poliție Iurie Gratii a dosarului contravențional din data de 13 aprilie 2017 a fost constatat prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 08 decembrie 2017 și decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din data de 20 martie 2018. Astfel, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, s-a stabilit că Străisteanu Gheorghe a fost tras la răspundere contravențională (penală) și sancționat vădit ilegal, contrar prevederilor Codului contravențional, prin falsificarea unui proces-verbal cu privire la contravenție și alte decizii de sancționare. Ca urmare, a fost încălcat grav dreptul reclamantului de a nu fi tras la răspundere contravențională (penală), adică un drept fundamental prevăzut de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană, fiind încălcat și principiul prezumției nevinovăției, încălcare care cade sub incidența art. 6.1 din Convenția Europeană.

Reclamantul a menționat că prin întocmirea procesului-verbal nr. MAI03 849000 din 26 iulie 2017 cu privire la contravenție, cu date eronate, false, el a fost lipsit de dreptul de a fi apărat de un avocat, de a prezenta probe, cereri, plângere, declarații, i-au fost încălcate grav drepturile prevăzute de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană, nu a avut parte de un proces echitabil în conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenție, fapt confirmat și prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 08 decembrie 2017 și decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2018. Drept rezultat, reclamantul a fost tras ilegal la răspundere contravențională (penală).

Aceste acțiuni ilegale i-au provocat frustrare, emoții negative, suferințe psihice, stresuri, nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare. A mai opinat că prejudiciul moral și material este în directă legătură cu acțiunea ilegală a Inspectoratului National de Patrulare, angajații căruia au acționat vădit ilegal, ignorând intenționat prevederile legislației în vigoare, falsificând în privința reclamantului procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 717002 din 13 aprilie 2017 și trăgându-l la răspundere contravențională (penală) contrar legislației în vigoare, vădit ilegal, pentru o faptă pe care nu a comis-o.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 3, 7,11,13 din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și art. 1398, 1405, 1422 Cod civil Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu.

S-a constatat încălcarea dreptului 2 lui Gheorghe Străisteanu de a nu fi tras la răspundere contravențională, precum și lezarea dreptului acestuia la prezumția de nevinovăție admise prin întocmirea în privința acestuia la 13 aprilie 2017 a deciziei agentului constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare și sancționarea cu amendă în cuantum de 30 u.c. și 5 p.p.. S-a încasat din contul Inspectoratului Național de Patrulare în beneficiul lui Gheorghe Străisteanu cu titlu de prejudiciu moral suma de 2000 lei. În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 75, 83-91, vol. I) Prin decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, s-a casat hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a remis dosarul spre rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată.

(f.d. 136, 137-142, vol. I) Prin încheierea din 12 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost introdus în proces din oficiu în calitate de intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne. (f.d. 147-149, vol. I) Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu. S-a dispus constatarea încălcării dreptului lui Gheorghe Străisteanu de a nu fi atras la răspundere contravențională, precum și lezarea dreptului acestuia la prezumția nevinovăției, admise prin întocmirea în privința lui Gheorghe Străisteanu, la data de 13 aprilie 2017, a procesului-verbal cu privire la contravenție, întocmit de agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare.

S-a dispus încasarea din contul Inspectoratului Național de Patrulare a prejudiciului moral în sumă de 2 000 lei. În rest, acțiunea înaintată de Gheorghe Străisteanu a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 168, 171-181, vol. I) Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 19 martie 2019, a declarat apel Inspectoratul Național de Patrulare, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii integral ca neîntemeiată. (f.d.

189, 203-207, vol. I) Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, s-a casat hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre, prin care s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de Patrulare, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală) și lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și aplicarea unei sancțiuni, repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată.

(f.d. 217, 218-228, vol. I) La 16 septembrie 2019 Gheorghe Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d.

3-17, vol. II) În motivarea recursului recurentul a invocat că constatările instanței de apel sunt eronate, or, în cazul dat se aplică prevederile art. 1405 Cod Civil, și anume, răspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile organelor de urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată și Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire 3 penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie 1998. A menționat că instanța urmează să determine că prin tragerea la răspundere contravențională ilegală i-a fost încălcat dreptul prevăzut de art. 53 din Constituție, iar suferințele psihice provocate trebuie compensate cu acordarea unor despăgubiri.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 08 august 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 18 septembrie 2019. În aceste circumstanțe recursul depus de către Gheorghe Străisteanu la data de 16 septembrie 2019 este în termen. Analizând materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile atacate cu recurs.

În speță, la 23 aprilie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare, prin care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală), încălcarea principiului prezumției nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6.1 din Convenția Europeană, încălcare comisă prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 717002 din 13 aprilie 2017 și aplicarea unei sancțiuni vădit ilegale, prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional (penal) din 13 aprilie 2017, încasarea din contul Inspectoratului Național de Patrulare a sumei de 12 500 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional din 13 aprilie 2017 și aplicarea ilegală în privința reclamantului a unei sancțiuni contravenționale (penale).

Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu. S-a dispus constatarea încălcării dreptului lui Gheorghe Străisteanu de a nu fi atras la răspundere contravențională, precum și lezarea dreptului acestuia la prezumția nevinovăției, admise prin întocmirea în privința lui Gheorghe Străisteanu, la data de 13 aprilie 2017, a procesului-verbal cu privire la contravenție, de către agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare. S-a dispus încasarea din contul Inspectoratului Național de Patrulare a prejudiciului moral în sumă de 2 000 lei. În rest, acțiunea înaintată de Gheorghe Străisteanu a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și emisă o nouă hotărâre, prin care s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu ca fiind neîntemeiată. Gheorghe Străisteanu, considerând că este ilegală decizia instanței de apel, a contestat-o cu recurs. 4 Colegiul lărgit consideră că concluziile instanței de apel, expuse în decizie, sunt întemeiate, argumentate și legale și nu constituie temei de casare a acesteia. În susținerea acestei opinii Colegiul lărgit reține următoarele constatări.

La 13 aprilie 2017 de către agentul constatator al Inspectoratului Național de Patrulare în privința lui Gheorghe Străisteanu a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 228 alin. (7), art. 238 alin. (2) Cod Contravențional, iar prin decizia agentului constatator i-a fost aplicată o amendă în mărime de 30 unități contravenționale și 5 puncte de penalizare. Pedeapsa nu a fost executată, ori Gheorghe Străisteanu a beneficiat de dreptul său legal de a contesta actele emise de agentul constatator. Astfel, Gheorghe Străisteanu a contestat în instanța penală procesul-verbal privind constatarea contravenției și decizia de sancționare.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani a fost anulată decizia agentului constatator din 13 aprilie 2017, prin care Gheorghe Străisteanu a fost sancționat cu amendă în mărime de 30 unități contravenționale și 5 puncte de penalizare pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 228 alin. (7), art. 238 alin. (2) Cod Contravențional, în temeiul procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 03717002 din 13 aprilie 2017, fiind încetat procesul contravențional din lipsa faptei contravenției. (f.d. 16-23, vol. I) Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 20 martie 2018 a menținut hotărârea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d.

24-32, vol. I) Ulterior, Gheorghe Străisteanu s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare, solicitând constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală) și lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 717002 din 13 aprilie 2017 și aplicarea unei sancțiuni vădit ilegale, fabricarea, falsificarea dosarului contravențional din 13 aprilie 2017, încasarea din contul Inspectoratului Național de Patrulare a sumei de 12 500 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional și aplicarea în privința lui a unei sancțiuni contravenționale intenționat ilegale, pretenții respinse de către instanța de apel.

Cu referire la pretenția reclamantului privind constarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională și lezarea prezumției de nevinovăție instanța de recurs reține că acest drept este asigurat fiecărei persoane prin art. 21 din Constituție, care stabilește că orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile necesare apărării sale. Respectiv, acest drept a fost efectiv restabilit în cadrul judecării contestației depuse de Străisteanu Gheorghe împotriva procesului-verbal cu privire la contravenție, întocmit de agentul constatator.

Potrivit art. 7 din Codul Contravențional persoana poate fi sancționată numai pentru contravenția în a cărei privință este dovedită vinovăția sa, cu respectarea normelor prezentului cod. Instanța de judecată penală, examinând contestația lui Gheorghe Străisteanu asupra procesului-verbal cu privire la contravenție, a încetat procesul contravențional, reabilitându-l astfel pe recurent. 5 Dreptul la un proces echitabil a fost garantat și asigurat lui Gheorghe Străisteanu prin examinarea în mod public, cu respectarea tuturor garanțiilor necesare apărării sale, cu participarea nemijlocită a acestuia, fiind ascultate toate argumentele lui cu privire la nevinovăție, care în final au condiționat încetarea procesului contravențional.

Totodată, argumentul recurentului privind constatarea faptului privind fabricarea, falsificarea dosarului contravențional din 13 aprilie 2017 nu ține de competența unei instanțe de drept civil. Gheorghe Străsteanu, în legătură cu tragerea ilegală la răspundere contravențională, a mai solicitat compensarea prejudiciului moral de către Inspectoratul Național de Patrulare prin prisma Legii nr. 1545 din 25.02.1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești . Instanța de recurs reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind neaplicabilitatea legii respective la speța lui Gheorghe Străisteanu.

Art. 3 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 a stabilit expres că în conformitate cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice sau juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau țara, tragerii ilegale la răspundere penală, b) condamnării ilegale, confiscării ilegale a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității, c) efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice, d) supunerii ilegale la arest contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii contravenționale de către instanța de judecată, e) efectuării măsurilor speciale de investigații cu încălcarea prevederilor legislației, f) ridicării ilegale a documentelor contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării conturilor bancare.

Pentru alte situații, distincte de cele indicate în art. 3, Legea nr. 1545 din 25.02.1998 nu este aplicabilă. Acest fapt a fost concretizat în propoziția a doua din alin. (1) art. 13 al Legii sus menționate: „Prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară de către aceste organe”. Totodată, urmează de reținut că potrivit alin. (2) lit. u) art. 384 Cod contravențional persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

Alin. (31) indică că dreptul prevăzut la alin. (2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională. La caz, contravenția a fost constatată de către agentul constatator al Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției. Acest drept i-a fost atribuit agentului constatatorprin alin. (2) art. 400 al Codului contravențional, potrivit căruia sunt în drept să examineze cauze contravenționale 6 și să aplice sancțiuni în limitele competenței: a) agentul constatator din rândul angajaților Inspectoratului național de patrulare și ai Inspectoratului național de investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției, precum și din rândul altor subdiviziuni subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuțiile poliției.

Gheorghe Străisteanu a formulat pretențiile sale privind repararea prejudiciului moral față de Inspectoratul Național de Patrulare. Aici, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată nu către pârâtul corespunzător. Potrivit art. 12 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27.12.2012 unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova este Inspectoratul General al Poliției În conformitate cu art. 14 al Legii 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției, prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne, la propunerea șefului Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Astfel, în subordinea IGP sunt: Inspectoratul Național de Investigații, Inspectoratul Național de Patrulare, Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău, Direcția Generală Urmărire Penală, Brigada cu Destinație Specială „Fulger”, Centrul Chinologic, Centrul tehnico-criminalistic și expertize judiciare, Centrul pentru cooperarea polițienească internațională (Interpol) și 42 de inspectorate ale poliției la nivel raional. Conform regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 283 din 24.04.2013, între subdiviziunile subordonate și Inspectoratului General se stabilesc relații de subordonare, care reflectă transmiterea sarcinilor și raportarea modului de realizare a acestora pe poziție ierarhică.

Inspectoratul Național de Patrulare, fiind o subdiviziune a Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi desinestătător subiect în raportul obligațional de răspundere delictuală civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova. În acest sens, instanța de recurs subliniază că în conformitate cu prevederile art. 27 Cod de procedură civilă disponibilitatea în drepturi îi aparține reclamantului și anume lui Gheorghe Străisteanu de a înainta acțiune față de pârâții corespunzători, astfel alegerea pârâtului aparține reclamantului, iar instanțele de judecată sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de pârâții atrași.

Ca urmare a faptului că reclamantul Gheorghe Străisteanu a formulat pretenții față de un pârât necorespunzător, totodată a invocat un temei legal neaplicabil speței, instanța de apel corect a respins acțiunea și această soluție urmează să fie menținută de către instanța de recurs. În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu privire la ilegalitatea deciziei instanței de apel, deoarece sunt nejustificate și se combat prin constatările relatate, mai mult că decizia atacată au fost adoptată cu respectarea și aplicarea corectă a legislației procedurale și materiale. 7 Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu. Se menține decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de Patrulare, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală) și lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și aplicarea unei sancțiuni, repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Nina Vascan Iurie Bejenaru Victor Burduh Maria Ghervas 8