2ra-2110/19 — repararea prejudiciului moral

2ra-2110/19 — repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 2ra-2110/19

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – E. Cojocari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Pahopol, L. Bulgac

DECIZIE

27 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de Patrulare,

intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la constatarea

încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală) și

lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un proces

echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și aplicarea

unei sancțiuni, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

admis apelul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, s-a casat

hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o

nouă hotărâre,

constată:

La 23 aprilie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare, prin care a

solicitat constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului de a nu fi tras ilegal

la răspundere contravențională (penală), încălcarea principiului prezumției

nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.

6.1 din Convenția Europeană, încălcare comisă prin întocmirea procesului-verbal

cu privire la contravenție nr. MAI03 717002 din 13 aprilie 2017 și aplicarea unei

sancțiuni vădit ilegale, prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional

(penal) din 13 aprilie 2017, încasarea din contul Inspectoratului Național de

Patrulare a sumei de 12 500 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin fabricarea,

falsificarea dosarului contravențional din 13 aprilie 2017 și aplicarea ilegală în

privința reclamantului a unei sancțiuni contravenționale (penale).

1

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că la data de

13 aprilie 2017, agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de

Patrulare, Iurie Gratii, fără careva temei, a întocmit în privința reclamantului

procesul- verbal nr. MAI03 717002 cu privire la contravenție, fără ca reclamantul

să comită careva încălcări ale Regulamentului Circulației Rutiere, astfel procesul-

verbal cu privire la contravenție conține date false, eronate, inventate. Ofițerul de

poliție Iurie Gratii a fabricat în privința reclamantului un dosar contravențional

(penal) și i-a aplicat ilegal amendă contravențională în mărime de 1 500 lei, cu

aplicarea a 5 (cinci) puncte de penalizare. Faptul fabricării, falsificării de către

ofițerul de poliție Iurie Gratii a dosarului contravențional din data de 13 aprilie

2017 a fost constatat prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 08

decembrie 2017 și decizia irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din data de 20

martie 2018. Astfel, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, s-a stabilit că

Străisteanu Gheorghe a fost tras la răspundere contravențională (penală) și

sancționat vădit ilegal, contrar prevederilor Codului contravențional, prin

falsificarea unui proces-verbal cu privire la contravenție și alte decizii de

sancționare. Ca urmare, a fost încălcat grav dreptul reclamantului de a nu fi tras la

răspundere contravențională (penală), adică un drept fundamental prevăzut de

Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană, fiind încălcat și principiul

prezumției nevinovăției, încălcare care cade sub incidența art. 6.1 din Convenția

Europeană.

Reclamantul a menționat că prin întocmirea procesului-verbal nr. MAI03

849000 din 26 iulie 2017 cu privire la contravenție, cu date eronate, false, el a fost

lipsit de dreptul de a fi apărat de un avocat, de a prezenta probe, cereri, plângere,

declarații, i-au fost încălcate grav drepturile prevăzute de Constituția Republicii

Moldova și Convenția Europeană, nu a avut parte de un proces echitabil în

conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenție, fapt confirmat și prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 08 decembrie 2017 și decizia

irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2018. Drept rezultat,

reclamantul a fost tras ilegal la răspundere contravențională (penală). Aceste

acțiuni ilegale i-au provocat frustrare, emoții negative, suferințe psihice, stresuri,

nervi, griji, afectare sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare,

descurajare.

A mai opinat că prejudiciul moral și material este în directă legătură cu

acțiunea ilegală a Inspectoratului National de Patrulare, angajații căruia au acționat

vădit ilegal, ignorând intenționat prevederile legislației în vigoare, falsificând în

privința reclamantului procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 717002

din 13 aprilie 2017 și trăgându-l la răspundere contravențională (penală) contrar

legislației în vigoare, vădit ilegal, pentru o faptă pe care nu a comis-o.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 3, 7,11,13 din Legea

nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești și art. 1398, 1405, 1422 Cod civil

Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în

temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești s-a admis parțial cererea de chemare în

judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu. S-a constatat încălcarea dreptului

2

lui Gheorghe Străisteanu de a nu fi tras la răspundere contravențională, precum și

lezarea dreptului acestuia la prezumția de nevinovăție admise prin întocmirea în

privința acestuia la 13 aprilie 2017 a deciziei agentului constatator din cadrul

Inspectoratului Național de Patrulare și sancționarea cu amendă în cuantum de 30

u.c. și 5 p.p.. S-a încasat din contul Inspectoratului Național de Patrulare în

beneficiul lui Gheorghe Străisteanu cu titlu de prejudiciu moral suma de 2000 lei.

În rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 75, 83-91, vol. I)

Prin decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, s-a casat hotărârea din 18

iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a remis dosarul spre

rejudecare în aceiași instanță, în alt complet de judecată. (f.d. 136, 137-142, vol. I)

Prin încheierea din 12 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

a fost introdus în proces din oficiu în calitate de intervenient accesoriu Ministerul

Afacerilor Interne. (f.d. 147-149, vol. I)

Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu.

S-a dispus constatarea încălcării dreptului lui Gheorghe Străisteanu de a nu fi atras

la răspundere contravențională, precum și lezarea dreptului acestuia la prezumția

nevinovăției, admise prin întocmirea în privința lui Gheorghe Străisteanu, la data

de 13 aprilie 2017, a procesului-verbal cu privire la contravenție, întocmit de

agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare. S-a dispus

încasarea din contul Inspectoratului Național de Patrulare a prejudiciului moral în

sumă de 2 000 lei. În rest, acțiunea înaintată de Gheorghe Străisteanu a fost

respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 168, 171-181, vol. I)

Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 19 martie 2019, a declarat apel

Inspectoratul Național de Patrulare, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii integral ca neîntemeiată. (f.d. 189, 203-207, vol. I)

Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, s-a casat hotărârea din 13

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre,

prin care s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de

Patrulare, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la

constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională

(penală) și lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un

proces echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și

aplicarea unei sancțiuni, repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată. (f.d.

217, 218-228, vol. I)

La 16 septembrie 2019 Gheorghe Străisteanu a declarat recurs împotriva

deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea

deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 13 martie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 3-17, vol. II)

În motivarea recursului recurentul a invocat că constatările instanței de apel

sunt eronate, or, în cazul dat se aplică prevederile art. 1405 Cod Civil, și anume,

răspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile organelor de urmărire

penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată și Legea privind modul de

reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

3

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545 din 25 februarie

1998.

A menționat că instanța urmează să determine că prin tragerea la răspundere

contravențională ilegală i-a fost încălcat dreptul prevăzut de art. 53 din Constituție,

iar suferințele psihice provocate trebuie compensate cu acordarea unor despăgubiri.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

08 august 2019, publicată pe site-ul Curții de Apel Chișinău la 18 septembrie 2019.

În aceste circumstanțe recursul depus de către Gheorghe Străisteanu la data de

16 septembrie 2019 este în termen.

Analizând materialele dosarului prin prisma temeiurilor invocate în cererea de

recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul declarat de către

Gheorghe Străisteanu, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 445 alin. (1), lit. a) Cod de procedură civilă instanța,

după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia

instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe, precum și încheierile

atacate cu recurs.

În speță, la 23 aprilie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare,

prin care a solicitat constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului de a nu fi

tras ilegal la răspundere contravențională (penală), încălcarea principiului

prezumției nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil

prevăzut de art. 6.1 din Convenția Europeană, încălcare comisă prin întocmirea

procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 717002 din 13 aprilie 2017

și aplicarea unei sancțiuni vădit ilegale, prin fabricarea, falsificarea dosarului

contravențional (penal) din 13 aprilie 2017, încasarea din contul Inspectoratului

Național de Patrulare a sumei de 12 500 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

fabricarea, falsificarea dosarului contravențional din 13 aprilie 2017 și aplicarea

ilegală în privința reclamantului a unei sancțiuni contravenționale (penale).

Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu.

S-a dispus constatarea încălcării dreptului lui Gheorghe Străisteanu de a nu fi atras

la răspundere contravențională, precum și lezarea dreptului acestuia la prezumția

nevinovăției, admise prin întocmirea în privința lui Gheorghe Străisteanu, la data

de 13 aprilie 2017, a procesului-verbal cu privire la contravenție, de către agentul

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare. S-a dispus încasarea

din contul Inspectoratului Național de Patrulare a prejudiciului moral în sumă de

2 000 lei. În rest, acțiunea înaintată de Gheorghe Străisteanu a fost respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost casată

hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și emisă o

nouă hotărâre, prin care s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă

de către Gheorghe Străisteanu ca fiind neîntemeiată.

Gheorghe Străisteanu, considerând că este ilegală decizia instanței de apel, a

contestat-o cu recurs.

4

Colegiul lărgit consideră că concluziile instanței de apel, expuse în decizie,

sunt întemeiate, argumentate și legale și nu constituie temei de casare a acesteia.

În susținerea acestei opinii Colegiul lărgit reține următoarele constatări.

La 13 aprilie 2017 de către agentul constatator al Inspectoratului Național de

Patrulare în privința lui Gheorghe Străisteanu a fost întocmit procesul-verbal cu

privire la contravenție pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 228 alin.

(7), art. 238 alin. (2) Cod Contravențional, iar prin decizia agentului constatator i-a

fost aplicată o amendă în mărime de 30 unități contravenționale și 5 puncte de

penalizare. Pedeapsa nu a fost executată, ori Gheorghe Străisteanu a beneficiat de

dreptul său legal de a contesta actele emise de agentul constatator.

Astfel, Gheorghe Străisteanu a contestat în instanța penală procesul-verbal

privind constatarea contravenției și decizia de sancționare.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost anulată decizia agentului constatator din 13 aprilie 2017, prin care Gheorghe

Străisteanu a fost sancționat cu amendă în mărime de 30 unități contravenționale și

5 puncte de penalizare pentru comiterea contravenției prevăzute de art. 228 alin.

(7), art. 238 alin. (2) Cod Contravențional, în temeiul procesului-verbal cu privire

la contravenție nr. MAI 03717002 din 13 aprilie 2017, fiind încetat procesul

contravențional din lipsa faptei contravenției. (f.d. 16-23, vol. I)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 20 martie 2018 a menținut hotărârea

din 08 decembrie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (f.d. 24-32, vol. I)

Ulterior, Gheorghe Străisteanu s-a adresat în instanța de judecată cu acțiune

împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare, solicitând

constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională

(penală) și lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un

proces echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție nr.

MAI03 717002 din 13 aprilie 2017 și aplicarea unei sancțiuni vădit ilegale,

fabricarea, falsificarea dosarului contravențional din 13 aprilie 2017, încasarea din

contul Inspectoratului Național de Patrulare a sumei de 12 500 lei cu titlu de

prejudiciu moral cauzat prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional și

aplicarea în privința lui a unei sancțiuni contravenționale intenționat ilegale,

pretenții respinse de către instanța de apel.

Cu referire la pretenția reclamantului privind constarea încălcării dreptului de

a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională și lezarea prezumției de

nevinovăție instanța de recurs reține că acest drept este asigurat fiecărei persoane

prin art. 21 din Constituție, care stabilește că orice persoană acuzată de un delict

este prezumată nevinovată până când vinovăția sa va fi dovedită în mod legal, în

cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanțiile

necesare apărării sale.

Respectiv, acest drept a fost efectiv restabilit în cadrul judecării contestației

depuse de Străisteanu Gheorghe împotriva procesului-verbal cu privire la

contravenție, întocmit de agentul constatator.

Potrivit art. 7 din Codul Contravențional persoana poate fi sancționată numai

pentru contravenția în a cărei privință este dovedită vinovăția sa, cu respectarea

normelor prezentului cod.

Instanța de judecată penală, examinând contestația lui Gheorghe Străisteanu

asupra procesului-verbal cu privire la contravenție, a încetat procesul

contravențional, reabilitându-l astfel pe recurent.

5

Dreptul la un proces echitabil a fost garantat și asigurat lui Gheorghe

Străisteanu prin examinarea în mod public, cu respectarea tuturor garanțiilor

necesare apărării sale, cu participarea nemijlocită a acestuia, fiind ascultate toate

argumentele lui cu privire la nevinovăție, care în final au condiționat încetarea

procesului contravențional.

Totodată, argumentul recurentului privind constatarea faptului privind

fabricarea, falsificarea dosarului contravențional din 13 aprilie 2017 nu ține de

competența unei instanțe de drept civil.

Gheorghe Străsteanu, în legătură cu tragerea ilegală la răspundere

contravențională, a mai solicitat compensarea prejudiciului moral de către

Inspectoratul Național de Patrulare prin prisma Legii nr. 1545 din 25.02.1998

privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor

de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești .

Instanța de recurs reține ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind

neaplicabilitatea legii respective la speța lui Gheorghe Străisteanu.

Art. 3 din Legea nr. 1545 din 25.02.1998 a stabilit expres că în conformitate

cu prevederile prezentei legi, este reparabil prejudiciul material și moral cauzat

persoanei fizice sau juridice în urma: a) reținerii ilegale, aplicării ilegale a

măsurilor preventive sub formă de arest, de declarație de a nu părăsi localitatea sau

țara, tragerii ilegale la răspundere penală, b) condamnării ilegale, confiscării ilegale

a averii, supunerii ilegale la muncă neremunerată în folosul comunității, c)

efectuării ilegale, în cazul urmăririi penale ori judecării cauzei penale, a

percheziției, ridicării, punerii ilegale sub sechestru a averii, eliberării sau

suspendării ilegale din lucru (funcție), precum și în urma altor acțiuni de procedură

care limitează drepturile persoanelor fizice sau juridice, d) supunerii ilegale la arest

contravențional, reținerii contravenționale ilegale sau aplicării ilegale a amenzii

contravenționale de către instanța de judecată, e) efectuării măsurilor speciale de

investigații cu încălcarea prevederilor legislației, f) ridicării ilegale a documentelor

contabile, a altor documente, a banilor, a ștampilelor, precum și în urma blocării

conturilor bancare.

Pentru alte situații, distincte de cele indicate în art. 3, Legea nr. 1545 din

25.02.1998 nu este aplicabilă.

Acest fapt a fost concretizat în propoziția a doua din alin. (1) art. 13 al Legii

sus menționate: „Prejudiciul material și moral cauzat prin aplicarea ilicită a

amenzilor contravenționale de către alte organe decât instanța de judecată se repară

de către aceste organe”.

Totodată, urmează de reținut că potrivit alin. (2) lit. u) art. 384 Cod

contravențional persoana în a cărei privință a fost pornit proces contravențional

are dreptul să ceară și să primească despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin

acțiunile sau inacțiunile ilicite ale autorității competente să constate contravenția

sau să soluționeze cauza contravențională. Alin. (31) indică că dreptul prevăzut la

alin. (2) lit. u) se oferă doar în cazul în care prin hotărâre judecătorească definitivă

s-a constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente

să constate contravenția sau să soluționeze cauza contravențională.

La caz, contravenția a fost constatată de către agentul constatator al

Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției. Acest

drept i-a fost atribuit agentului constatatorprin alin. (2) art. 400 al Codului

contravențional, potrivit căruia sunt în drept să examineze cauze contravenționale

6

și să aplice sancțiuni în limitele competenței: a) agentul constatator din rândul

angajaților Inspectoratului național de patrulare și ai Inspectoratului național de

investigații din cadrul Inspectoratului General al Poliției, precum și din rândul altor

subdiviziuni subordonate Ministerului Afacerilor Interne care exercită atribuțiile

poliției.

Gheorghe Străisteanu a formulat pretențiile sale privind repararea

prejudiciului moral față de Inspectoratul Național de Patrulare.

Aici, instanța de recurs constată că acțiunea a fost îndreptată nu către pârâtul

corespunzător.

Potrivit art. 12 din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului

nr. 320 din 27.12.2012 unitatea centrală de administrare și control a Poliției, cu

statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii Moldova

este Inspectoratul General al Poliției

În conformitate cu art. 14 al Legii 320 din 27.12.2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului, în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice Poliției,

prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne, la propunerea șefului Inspectoratului

General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate. Astfel, în subordinea

IGP sunt: Inspectoratul Național de Investigații, Inspectoratul Național de

Patrulare, Direcția de Poliție a Municipiului Chișinău, Direcția Generală Urmărire

Penală, Brigada cu Destinație Specială „Fulger”, Centrul Chinologic, Centrul

tehnico-criminalistic și expertize judiciare, Centrul pentru cooperarea

polițienească internațională (Interpol) și 42 de inspectorate ale poliției la nivel

raional.

Conform regulamentului privind organizarea și funcționarea Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea

Guvernului nr. 283 din 24.04.2013, între subdiviziunile subordonate și

Inspectoratului General se stabilesc relații de subordonare, care reflectă

transmiterea sarcinilor și raportarea modului de realizare a acestora pe poziție

ierarhică.

Inspectoratul Național de Patrulare, fiind o subdiviziune a Inspectoratului

General al Poliției, nu poate fi desinestătător subiect în raportul obligațional de

răspundere delictuală civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității

centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

În acest sens, instanța de recurs subliniază că în conformitate cu prevederile art.

27 Cod de procedură civilă disponibilitatea în drepturi îi aparține reclamantului și

anume lui Gheorghe Străisteanu de a înainta acțiune față de pârâții corespunzători,

astfel alegerea pârâtului aparține reclamantului, iar instanțele de judecată sunt

obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor formulate față de

pârâții atrași.

Ca urmare a faptului că reclamantul Gheorghe Străisteanu a formulat pretenții

față de un pârât necorespunzător, totodată a invocat un temei legal neaplicabil

speței, instanța de apel corect a respins acțiunea și această soluție urmează să fie

menținută de către instanța de recurs.

În astfel de circumstanțe, nu pot fi reținute criticile formulate în recurs cu

privire la ilegalitatea deciziei instanței de apel, deoarece sunt nejustificate și se

combat prin constatările relatate, mai mult că decizia atacată au fost adoptată cu

respectarea și aplicarea corectă a legislației procedurale și materiale.

7

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că

argumentele invocate de către recurent sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respinge recursul și a menține decizia din 08 august 2019 a Curții de

Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu.

Se menține decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în

cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de Patrulare,

intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la constatarea

încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală) și

lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un proces

echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și aplicarea

unei sancțiuni, repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Nina Vascan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Maria Ghervas

8