2rh-11/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de a nu fi tras la raspundere contraventionala

2rh-11/20 — cu privire la constatarea incalcarii dreptului de a nu fi tras la raspundere contraventionala (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rh-11/20

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani – E. Cojocari

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – G. Dașchevici, A. Pahopol, L. Bulgac

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție – Dm. Mardari, N. Vascan, Iu. Bejenaru, V. Burduh, M. Ghervas

ÎNCHEIERE

12 februarie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

examinând cererea de revizuire depusă de către Gheorghe Străisteanu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de Patrulare,

intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la constatarea

încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală) și

lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un proces

echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și aplicarea

unei sancțiuni, repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 27 noiembrie 2019 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

constată:

La 23 aprilie 2018 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției și Inspectoratului Național de Patrulare, prin care a

solicitat constatarea faptului încălcării dreptului reclamantului de a nu fi tras ilegal

la răspundere contravențională (penală), încălcarea principiului prezumției

nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prevăzut de art.

6.1 din Convenția Europeană, încălcare comisă prin întocmirea procesului-verbal cu

privire la contravenție nr. MAI03 717002 din 13 aprilie 2017 și aplicarea unei

sancțiuni vădit ilegale, prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional (penal)

din 13 aprilie 2017, încasarea din contul Inspectoratului Național de Patrulare a

sumei de 12 500 lei cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin fabricarea, falsificarea

dosarului contravențional din 13 aprilie 2017 și aplicarea ilegală în privința

reclamantului a unei sancțiuni contravenționale (penale).

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamantul a invocat că la data de

13 aprilie 2017, agentul constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare,

Iurie Gratii, fără careva temei, a întocmit în privința reclamantului procesul- verbal

nr. MAI03 717002 cu privire la contravenție, fără ca reclamantul să comită careva

încălcări ale Regulamentului Circulației Rutiere, astfel procesul-verbal cu privire la

1

contravenție conține date false, eronate, inventate. Ofițerul de poliție Iurie Gratii a

fabricat în privința reclamantului un dosar contravențional (penal) și i-a aplicat ilegal

amendă contravențională în mărime de 1 500 lei, cu aplicarea a 5 (cinci) puncte de

penalizare. Faptul fabricării, falsificării de către ofițerul de poliție Iurie Gratii a

dosarului contravențional din data de 13 aprilie 2017 a fost constatat prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 08 decembrie 2017 și decizia irevocabilă a

Curții de Apel Chișinău din data de 20 martie 2018. Astfel, printr-o hotărâre

judecătorească irevocabilă, s-a stabilit că Străisteanu Gheorghe a fost tras la

răspundere contravențională (penală) și sancționat vădit ilegal, contrar prevederilor

Codului contravențional, prin falsificarea unui proces-verbal cu privire la

contravenție și alte decizii de sancționare. Ca urmare, a fost încălcat grav dreptul

reclamantului de a nu fi tras la răspundere contravențională (penală), adică un drept

fundamental prevăzut de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană,

fiind încălcat și principiul prezumției nevinovăției, încălcare care cade sub incidența

art. 6.1 din Convenția Europeană.

Reclamantul a menționat că prin întocmirea procesului-verbal nr. MAI03

849000 din 26 iulie 2017 cu privire la contravenție, cu date eronate, false, el a fost

lipsit de dreptul de a fi apărat de un avocat, de a prezenta probe, cereri, plângere,

declarații, i-au fost încălcate grav drepturile prevăzute de Constituția Republicii

Moldova și Convenția Europeană, nu a avut parte de un proces echitabil în

conformitate cu articolul 6 § 1 din Convenție, fapt confirmat și prin hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 08 decembrie 2017 și decizia

irevocabilă a Curții de Apel Chișinău din 20 martie 2018. Drept rezultat, reclamantul

a fost tras ilegal la răspundere contravențională (penală). Aceste acțiuni ilegale i-au

provocat frustrare, emoții negative, suferințe psihice, stresuri, nervi, griji, afectare

sufletească și spirituală, oboseală, dificultăți, demoralizare, descurajare.

A mai opinat că prejudiciul moral și material este în directă legătură cu acțiunea

ilegală a Inspectoratului National de Patrulare, angajații căruia au acționat vădit

ilegal, ignorând intenționat prevederile legislației în vigoare, falsificând în privința

reclamantului procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI03 717002 din 13

aprilie 2017 și trăgându-l la răspundere contravențională (penală) contrar legislației

în vigoare, vădit ilegal, pentru o faptă pe care nu a comis-o.

Reclamantul și-a întemeiat pretențiile pe prevederile art. 3, 7,11,13 din Legea

nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești și art. 1398, 1405, 1422 Cod civil

Prin hotărârea din 18 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani în

temeiul Legii nr. 1545 din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale

procuraturii și ale instanțelor judecătorești s-a admis parțial cererea de chemare în

judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu. S-a constatat încălcarea dreptului lui

Gheorghe Străisteanu de a nu fi tras la răspundere contravențională, precum și

lezarea dreptului acestuia la prezumția de nevinovăție admise prin întocmirea în

privința acestuia la 13 aprilie 2017 a deciziei agentului constatator din cadrul

Inspectoratului Național de Patrulare și sancționarea cu amendă în cuantum de 30

u.c. și 5 p.p.. S-a încasat din contul Inspectoratului Național de Patrulare în

beneficiul lui Gheorghe Străisteanu cu titlu de prejudiciu moral suma de 2000 lei. În

rest acțiunea s-a respins ca neîntemeiată. (f.d. 75, 83-91, vol. I)

2

Prin decizia din 01 noiembrie 2018 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, s-a casat hotărârea din 18 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a remis dosarul spre rejudecare în

aceiași instanță, în alt complet de judecată. (f.d. 136, 137-142, vol. I)

Prin încheierea din 12 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani

a fost introdus în proces din oficiu în calitate de intervenient accesoriu Ministerul

Afacerilor Interne. (f.d. 147-149, vol. I)

Prin hotărârea din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu.

S-a dispus constatarea încălcării dreptului lui Gheorghe Străisteanu de a nu fi atras

la răspundere contravențională, precum și lezarea dreptului acestuia la prezumția

nevinovăției, admise prin întocmirea în privința lui Gheorghe Străisteanu, la data de

13 aprilie 2017, a procesului-verbal cu privire la contravenție, întocmit de agentul

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare. S-a dispus încasarea din

contul Inspectoratului Național de Patrulare a prejudiciului moral în sumă de 2 000

lei. În rest, acțiunea înaintată de Gheorghe Străisteanu a fost respinsă ca

neîntemeiată. (f.d. 168, 171-181, vol. I)

Împotriva hotărârii instanței de fond, la data de 19 martie 2019, a declarat apel

Inspectoratul Național de Patrulare, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei noi

hotărâri de respingere a acțiunii integral ca neîntemeiată. (f.d. 189, 203-207, vol. I)

Prin decizia din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare, s-a casat hotărârea din 13

martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și s-a emis o nouă hotărâre,

prin care s-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de către

Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției, Inspectoratului Național de

Patrulare, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor Interne, cu privire la

constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională

(penală) și lezarea prezumției de nevinovăție, constatarea încălcării dreptului la un

proces echitabil prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și

aplicarea unei sancțiuni, repararea prejudiciului moral ca fiind neîntemeiată. (f.d.

217, 218-228, vol. I)

La 16 septembrie 2019 Gheorghe Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei

din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei

instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Buiucani. (f.d. 3-17, vol. II)

Prin decizia din 27 februarie 2019 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu și s-a menținut decizia din 08 august

2019 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției,

Inspectoratului Național de Patrulare, intervenient accesoriu Ministerul Afacerilor

Interne, cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la

răspundere contravențională (penală) și lezarea prezumției de nevinovăție,

constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil prin întocmirea procesului-

verbal cu privire la contravenție și aplicarea unei sancțiuni, repararea prejudiciului

moral.

La 09 decembrie 2019 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de revizuire,

solicitând casarea deciziei din 27 noiembrie 2019 a Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, cu rejudecarea cauzei,

3

casarea deciziei din 08 august 2019 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii

din 13 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani. (f.d. 65-75, vol. II)

Drept temei de revizuire Gheorghe Străisteanu a invocat prevederile art. 449

lit. a, b), c) și e) Cod procedură civilă.

A indicat că la moment sunt decizii irevocabile emise de Curtea Supremă de

Justiție, prin care acțiuni identice cu speța dată se examinează în baza Legii nr. 1545

din 25.02.1998, iar pârât este Inspectoratul Național de Patrulare, însă în decizia care

solicită revizuirea s-a indicat că în calitate de pârât nu poate fi Inspectoratul Național

de Patrulare.

Consideră că principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii este

grav afectat dacă în aplicarea unei și aceleiași legi, soluțiile instanțelor judecătorești

sunt diferite și chiar contradictorii.

Verificând argumentele revizuentului, examinând materialele cauzei în raport

cu temeiurile de revizuire prevăzute de art. 449 lit. a, b), c) și e) Cod procedură civilă

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit consideră că cererea

de revizuire este inadmisibilă și urmează a fi respinsă din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

Din textul cererii de revizuire, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit constată că revizuentul solicită revizuirea deciziei din 27

noiembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, invocând temei de revizuire lit. a), b),

c) și e) art. 449 Cod de procedură civilă, și anume că s-a constatat, prin sentință

penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în legătură cu cauza care se judecă; b)

au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care nu au

fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei; c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor

care nu au fost implicate în proces; e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința

sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii

sau deciziei a căror revizuire se cere.

Revizuentul a invocat existența unor decizii irevocabile emise de Curtea

Supremă de Justiție, prin care acțiuni identice cu speța dată s-au examinat în baza

Legii nr. 1545 din 25.02.1998 având ca pârât Inspectoratul Național de Patrulare, iar

prin decizia, cărei revizuire se solicită, s-a indicat că în calitate de pârât nu poate fi

Inspectoratul Național de Patrulare. Consideră că principiul constituțional al

egalității cetățenilor în fața legii este grav afectat dacă în aplicarea unei și aceleiași

legi, soluțiile instanțelor judecătorești sunt diferite și chiar contradictorii.

Instanța de revizuire accentuează că revizuentul nu a invocat în cererea sa un

careva motiv plauzibil prevăzut la art. 449 alin. a), b), c) și e) Cod de procedură

civilă, care ar influența soluția adoptată.

În consecință, sub aspectul analizat, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit conchide că circumstanțele invocate de revizuent drept temei de

revizuire, nu se încadrează în cele exhaustiv prevăzute la art. 449 Cod de procedură

civilă.

Circumstanțele sau faptele prezentate ca temei de revizuire trebuie sa

influiențeze esențial soluția dată inițial de instanță, în sensul că nu orice circumstanțe

sau fapte necunoscute anterior pot servi temei de revizuire, ci doar atunci când sunt

4

determinante pentru judecarea justă a cauzei, or aceste noi circumstanțe conduc după

sine la apariția, modificarea sau încetarea raporturilor juridice dintre părțile în litigiu

și deci sunt determinante pentru judecarea justă a cauzei.

Posibilitatea reinițierii procesului de judecată urmează să fie examinată în

lumina Preambulului Convenției, care declară preeminența dreptului o parte a

moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul din aspectele fundamentale ale

preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere,

printre altele, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (Brumărescu v.

Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata

(ibid., § 62), adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v. Moldova,

citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova). Colegiu consideră că prezenta cerere

de revizuire nu poate fi admisă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că temeiurile revizuirii

invocate de revizuent nu se încadrează în prevederile art. 449 lit. a, b), c) și e) Cod

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire

depusă de către Gheorghe Străisteanu ca fiind inadmisibilă

Reieșind din cele expuse, în baza art. 449 lit. a), b), c), e) art. 453 alin. (1) lit.

a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

dispune :

Se respinge ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de către Gheorghe

Străisteanu.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nina Vascan

Sveatoslav Moldovan

Nicolae Craiu

Maria Ghervas

5