2rh-190/18 — constatarea faptului de a nu fi tras ilegal la raspundere contraventionala

Dosarul nr. 2rh-190/18

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. A. Negru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, G. Dașchevici, V. Sîrbu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. Iu. Sîrcu, V. Burduh, M. Pitic)

ÎNCHEIERE

07 noiembrie 2018 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de către Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Inspectoratului

Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției cu privire la constatarea

încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contravențională (penală),

prezumția nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil și

repararea prejudiciului moral,

împotriva încheierii din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, prin care a

fost considerat inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției,

constată:

La data de 05 decembrie 2016 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare

în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova și Inspectoratului

Național de Patrulare cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegală

la răspundere contravențională (penală), prezumția nevinovăției, constatarea încălcării

dreptului la un proces echitabil și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la data de 01 iunie 2016 agentul

constatator al Inspectoratului Național de Patrulare, Vasile Grosu a întocmit în privința

sa un proces-verbal cu privire la contravenție, în care au fost incluse date eronate, false,

prin care a fost recunoscut vinovat în comiterea contravenției prevăzute de art. 238 alin.

(3) din Codul contravențional, fiindu-i aplicată o sancțiune sub formă de amendă

contravențională în mărime de 10 unități contravenționale și 2 puncte de penalizare.

A menționat că, prin hotărârea din 27 septembrie 2016 a Judecătoriei Rîșcani,

mun. Chișinău, menținută prin decizia din 25 octombrie 2016 a Curții de Apel

Chișinău, a fost anulat procesul-verbal cu privire la contravenție din 01 iunie 2016 ca

fiind ilegal, pe motiv că, fapta contravențională nu a fost comisă de către el.

1

A afirmat că, fiind stabilit printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă faptul

atragerii sale la răspundere contravențională contrar prevederilor Codului

contravențional, prin falsificarea unui proces-verbal cu privire la contravenție, întocmit

în lipsa sa sau a unui avocat, fără explicarea drepturilor și obligațiilor.

A considerat că, i-a fost încălcat grav dreptul fundamental prevăzut de Constituția

RM și Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, drept de a nu fi tras la răspundere contravențională (penală) contrar

prevederilor legislației în vigoare, prezumția nevinovăției, încălcare care cade sub

incidența art. 6 §1 din Convenție.

A relevat că, la întocmirea procesului-verbal menționat nu a avut parte de un

proces echitabil, iar ca rezultat, a fost tras ilegal la răspundere contravențională

(penală), a fost frustrat puternic, a avut emoții negative, a suportat cheltuieli aferente

contestării acțiunilor ilegale ale agentului constatator și participării la ședințele de

judecată.

A solicitat constatarea încălcării dreptului său de a nu fi tras ilegal la răspundere

contravențională (penală), prezumția nevinovăției, constatarea încălcării dreptului său

la un proces echitabil prevăzut de art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încălcare comisă prin întocmirea

procesului-verbal cu privire la contravenție din 01 iunie 2016 și aplicarea unei sancțiuni

în lipsa sa, în lipsa unui avocat, cu încălcarea dreptului la apărare și încasarea de la

Inspectoratul Național de Patrulare în beneficiul său a sumei de 5000 de lei, cu titlu de

prejudiciul moral cauzat prin aplicarea ilegală în privința sa a unei sancțiuni

contravenționale.

Prin hotărârea din 14 martie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost

admisă parțial acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu, a fost constatată

încălcarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu de a nu fi tras eronat la răspundere

contravențională, precum și lezarea dreptului acestuia la prezumția de nevinovăție,

admise prin întocmirea în privința acestuia la data de 01 iunie 2016 a deciziei agentului

constatator din cadrul Inspectoratului Național de Patrulare și sancționarea cu amendă

în cuantum de 10 unități convenționale și 2 puncte de penalizare (decizie anulată

ulterior cu încetarea procesului contravențional din motivul lipsei faptei contravenției)

și a fost încasată din contul Inspectoratului Național de Patrulare în beneficiul lui

Gheorghe Străisteanu suma de 800 de lei, cu titlu de prejudiciu moral cauzat prin

tragerea eronată a acestuia la răspundere contravențională, precum și lezarea dreptului

acestuia la prezumția de nevinovăție, admise prin întocmirea în privința acestuia la data

de 01 iunie 2016 a deciziei agentului constatator din cadrul Inspectoratului Național de

Patrulare și sancționarea cu amendă în cuantum de 10 unități convenționale și 2 puncte

de penalizare. În rest acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Prin decizia din 21 septembrie 2017 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare și a fost menținută hotărârea

primei instanțe.

Prin încheierea din 06 iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost considerat

inadmisibil recursul declarat de către Inspectoratul Național de Patrulare al

Inspectoratului General al Poliției fiind înaintat de o persoană, care nu este în drept să-l

declare.

La data de 30 iulie 2018 Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului

General al Poliției a depus cerere de revizuire împotriva încheierii instanței de recurs,

solicitând admiterea acesteia și casarea integrală a încheierii instanței de recurs.

2

În motivarea cererii de revizuire a indicat că, încheierea instanței de recurs este

neîntemeiată și ilegală.

A menționat că, Inspectoratul Național de Patrulare, fiind reprezentat de către

Serghei Teleba în baza unei procuri cu nr. INP/55 din 05 ianuarie 2017, valabilă până

la data de 31 decembrie 2017, a înregistrat recursul la data de 06 decembrie 2017, în

termenul de valabilitate a procurii anexate la materialele dosarului.

În conformitate cu 452 alin. (11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de

apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Examinând materialele dosarului, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire

depusă de Inspectoratul Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției,

urmează a fi respinsă, din următoarele considerente.

În conformitate cu prevederile art.3 al Codului de procedură civilă, instanțele

judecătorești aplică legile procedurale civile în vigoare la data judecării cauzei civile,

efectuării actelor de procedură sau executării actelor instanței judecătorești (hotărâri,

încheieri, decizii, ordonanțe), precum și a actelor unor alte autorități în cazurile

prevăzute de lege.

Noua lege procedurală nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse ca

rezultat al aplicării legii abrogate și nu le desființează. De la data intrării în vigoare a

noii legi procedurale, efectele vechii legi încetează dacă noua lege nu prevede altfel.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi, anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

Prin Legea nr.17 din 05 aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, s-a stabilit

categoriile de încheieri care pot fi separat supuse revizuirii.

Astfel, prevederile art.446 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stabilesc

că pot fi supuse revizuirii hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale

tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

Încheierile de încetare a procesului conform art.265 lit.c) și d) precum și cele prin

care se respinge acțiunea ca fiind tardivă conform art.1861 pot fi supuse revizuirii.

Încheierile judecătorești care nu se referă la fondul cauzei, precum și deciziile emise în

privința acestora nu se supun revizuirii.

Materialele dosarului atestă că prin încheierea din 06 iunie 2018 a Curții Supreme

de Justiție, s-a declarat inadmisibil recursul depus de Inspectoratul Național de Patrulare

al Inspectoratului General al Poliției împotriva deciziei din 21 septembrie 2017 a Curții

de Apel Chișinău.

Colegiul menționează că încheierile de inadmisibilitate se emit conform

prevederilor art. 270 Cod de procedură civilă și nu conțin nici o referire cu privire la

fondul recursului.

Așadar, ținând cont de faptul că prin modificările operate prin Legea nr.17 din 05

aprilie 2018, în vigoare din 01 iunie 2018, încheierile de inadmisibilitate a Curții

Supreme de Justiție nu pot fi suspuse revizuirii, Colegiul ajunge la concluzia de a

respinge ca drept inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Inspectoratul Național de

Patrulare al Inspectoratului General al Poliției împotriva încheierii din 06 iunie 2018 a

Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 270, art. 446 Codul de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

3

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Inspectoratul

Național de Patrulare al Inspectoratului General al Poliției împotriva încheierii din 06

iunie 2018 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în

judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova și Inspectoratului Național de Patrulare al Inspectoratului General

al Poliției cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere

contravențională (penală), prezumția nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la

un proces echitabil și repararea prejudiciului moral.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Iulia Sîrcu

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

4