2ra-1291/21 — constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contraventională, prezumtia nevinovătiei si a dreptului la un proces echitabil, repararea prejudiciului moral

2ra-1291/21 — constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras ilegal la răspundere contraventională, prezumtia nevinovătiei si a dreptului la un proces echitabil, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1291/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z. Tălpălaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)

DECIZIE

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe

Străisteanu împotriva Inspectoratului național de securitate publică, intervenient

accesoriu Ministerul Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi

tras la răspundere contravențională ilegal, prezumția nevinovăției, constatarea

încălcării dreptului la un proces echitabil și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Inspectoratul național de securitate publică, a fost

casată hotărârea din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și a

fost emisă o nouă hotărâre de respingere a acțiunii,

constată:

La 10 iunie 2019 Gheorghe Străisteanu a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Inspectoratului național de securitate publică cu privire la constatarea

faptului încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională (penală)

ilegală, prezumția nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil

și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că, la 19 decembrie 2019 agentul

constatator din cadrul Inspectoratului național de securitate publică, Ion Oprea a

fabricat în privința sa procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI 04967923

și i-a aplicat o amendă în mărime de 800 de lei conform art. 240 din Codul

administrativ.

A susținut că, la 20 decembrie 2019 a depus o contestație împotriva

procesului-verbal fabricat de către Ion Oprea, iar la 27 februarie 2020 Judecătoria

1

Chișinău, sediul Ciocana a emis o hotărâre, prin care a admis contestația și a anulat

actele juridice întocmite ilegal de agentul constatator din cadrul Inspectoratului

național de patrulare, Ion Oprea.

A menționat că, faptul fabricării, falsificării de către ofițerul de poliție, Ion

Oprea a dosarului contravențional din 19 decembrie 2019 a fost constatat prin

hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

A considerat că, i-a fost încălcat grav dreptul fundamental prevăzut de

Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și, anume, dreptul de a nu fi tras

la răspundere contravențională (penală) contrar prevederilor legislației în vigoare,

prezumția nevinovăției.

A afirmat că, procesul-verbal cu privire la contravenție din 19 decembrie 2019

a fost întocmit, cu date eronate, false, lipsindu-l intenționat de dreptul de a fi apărat

de un avocat, de a prezenta probe, cereri, plângere, declarații, i-au fost încălcate grav

drepturile prevăzute de Constituția Republicii Moldova și Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, nu a avut parte

de un proces echitabil în conformitate cu art. 6 § 1 din Convenție la întocmirea

procesului-verbal nominalizat, fapt confirmat și prin hotărârea din 27 februarie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana.

A subliniat că, a fost tras la răspundere contravențională (penală) ilegal, a fost

frustrat puternic, a avut emoții negative, a suportat cheltuieli, contestând acțiunile

ilegale ale agentului constatator Ion Oprea, participând în ședințele de judecată.

A solicitat constatarea faptului încălcării dreptului său de a nu fi tras la

răspundere contravențională (penală) ilegală, prezumția nevinovăției, constatarea

încălcării dreptului său la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție,

încălcarea comisă prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție

nr.MAI04967923 din 19 decembrie 2019 și aplicarea unei sancțiuni vădit ilegale,

prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional (penal) din 19 decembrie 2019

și încasarea din contul Inspectoratului național de securitate publică a sumei de 5500

de lei, cu titlu de prejudiciul moral.

Prin încheierea protocolară din 28 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atras în proces Ministerul Justiției în calitate de intervenient accesoriu.

Prin hotărârea din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu, a fost constatată

încălcarea dreptului lui Gheorghe Străisteanu la un proces echitabil, de a nu fi tras

eronat la răspundere contravențională (penală), prezumția nevinovăției, admise prin

întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04967923 din 19

decembrie 2019 și adoptarea deciziei de sancționare, anulată ulterior cu încetarea

procesului contravențional din lipsa faptului contravenției și a fost încasată de la

Inspectoratul național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției în beneficiul

lui Gheorghe Străisteanu suma de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral. În rest

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 octombrie 2020 Inspectoratul național de securitate publică a declarat

apel nemotivat, iar la 18 ianuarie 2012, prin intermediul poștei electronice, a declarat

2

apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia,

casarea integrală a hotărârii primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri de

respingere a acțiunii.

Prin decizia din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de către Inspectoratul național de securitate publică, a fost casată hotărârea

primei instanțe și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată.

La 07 iulie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Gheorghe Străisteanu a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este ilegală, fiind

emisă contrar prevederilor legislației naționale și celei internaționale.

A menționat că, conform recomandărilor Curții Europene pentru Drepturile

Omului în hotărârea pe cauza Ziliberberg versus Moldova, caracterul general al

Codului contravențional și scopul pedepsei, care este atât de a pedepsi, cât și a

preveni, sunt suficiente pentru a arăta, în sensul articolului 6 al Convenției, că

reclamantul a fost acuzat de o abatere penală, procedurile administrative

(contravenționale) cad sub incidența caracterului penal al procedurilor și acestora li

se aplică același principiu precum și la examinarea procedurilor penale.

A susținut că, în cazul dat se aplică prevederile art. 2007 din Codul civil,

răspunderea statului pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile organelor de urmărire

penală, ale procuraturii sau instanțelor de judecată și ale Legii nr. 1545-XIII din 25

februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite

ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Prin urmare, a afirmat că, instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată și a interpretat în mod eronat legea.

A notat că, instanța de apel a ignorant intenționat toate probele, toate

prevederile legislației în vigoare, inclusive recomandările Curții Supreme de Justiție

și ale CtEDO pe astfel de cauze.

A declarat că, decizia instanței de apel nu corespunde cerințelor art. 241

alin.(5) din Codul de procedură civilă.

Prin referința depusă la 04 august 2021 Inspectoratul național de securitate

publică a solicitat declararea recursului ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 27 octombrie 2021 a considerat recursul admisibil și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 444 CPC, recursul se examinează fără

înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la respingerea acțiunii din

următoarele considerente.

3

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral sau parțial decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe, pronunțând o nouă hotărâre.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la 19 decembrie 2019

Inspectoratul național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției, agentul

constatator Ion Oprea a întocmit în privința lui Gheorghe Străisteanu procesul-verbal

cu privire la contravenție nr. MAI04967923 în baza art. 240 alin. (1) din Codul

contravențional și sancționat cu amendă în mărime de 16 unități contravenționale,

adică 800 de lei.

Prin hotărârea din 27 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana,

a fost admisă contestația depusă de către Gheorghe Străisteanu și a fost anulat

procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04967923 și decizia agentului

constatator al Inspectoratului național de patrulare al Inspectoratului General al

Poliției, Ion Oprea din 19 decembrie 2019, cu încetarea procesului contravențional

din lipsa faptului contravenției.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Gheorghe Străisteanu a

solicitat constatarea încălcării dreptului său de a nu fi tras la răspundere

contravențională (penală) ilegală, prezumția nevinovăției, constatarea încălcării

dreptului său la un proces echitabil prevăzut de art. 6 § 1 din Convenție, încălcare

comisă prin întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție

nr.MAI04967923 din 19 decembrie 2019 și aplicarea unei sancțiuni vădit ilegale,

prin fabricarea, falsificarea dosarului contravențional (penal) din 19 decembrie 2019

și încasarea din contul Inspectoratului național de securitate publică a sumei de 5500

de lei, cu titlu de prejudiciul moral.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei parțiale a acțiunii, constatând încălcarea dreptului lui

Gheorghe Străisteanu la un proces echitabil, de a nu fi tras eronat la răspundere

contravențională (penală), prezumția nevinovăției, admise prin întocmirea

procesului-verbal cu privire la contravenție nr. MAI04967923 din 19 decembrie

2019 și adoptarea deciziei de sancționare, anulată ulterior cu încetarea procesului

contravențional din lipsa faptului contravenției și încasând de la Inspectoratul

național de patrulare al Inspectoratului General al Poliției în beneficiul lui Gheorghe

Străisteanu suma de 1000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, în rest respingând

acțiunea ca neîntemeiată.

Ajungând la această soluție, prima instanță, ținând cont de faptul că,

întocmirea procesului-verbal cu privire la contravenție și sancționarea prin decizia

agentului constatator au adus atingere principiului general, potrivit căruia nici o

persoană nevinovată nu poate fi trasă la răspundere, cît și de faptul că, în speță, sunt

întrunite condițiile stabilite de art. 3 alin. (1) lit. b) și art. 6 lit. a) și b) din Legea

nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești, a conchis că, Gheorghe Străisteanu are dreptul de a fi

reabilitat prin recunoașterea acestor erori, inclusiv prin compensarea prejudiciului

4

suportat.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Inspectoratul național de securitate publică, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia,

casând hotărârea primei instanțe și pronunțând o nouă hotărâre, prin care a respins

acțiunea ca fiind neîntemeiată.

În susținerea soluției sale, instanța de apel a relevat că, în cadrul examinării

cauzei nu a fost constatată temeinicia motivelor, ce-i acordă intimatului posibilitatea

de a-și valorifica dreptul său la acțiune în temeiul prevăzut de Legea privind modul

de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998 și de art. 1405, 1422 alin. (1) și (3) și 1423 alin. (1) și (2) din Codul civil, or,

prejudiciul material și moral cauzat persoanei fizice și juridice este reparabil doar în

urma supunerii ilegale la arest administrativ, reținerii ilegale sau aplicării ilegale a

amenzii administrative de către instanța de judecată.

Totodată, instanța de apel a reținut că, acțiunea a fost înaintată față de un pârât

necorespunzător, deoarece conform art. 5 alin. (1) din Legea enunțată, cauzele cu

privire la repararea prejudiciului material și moral se examinează în conformitate cu

normele de procedură civilă în vigoare, iar organul care reprezintă statul în instanța

de judecată pe această categorie de cauze este Ministerul Justiției.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții de

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, concluziile

instanțelor judecătorești sunt greșite.

Din materialele dosarului rezultă că, Gheorghe Străisteanu, prin prisma art.45,

383, 384 și 441 din Codul contravențional, a înaintat prezenta cerere de chemare în

judecată împotriva Inspectoratului național de securitate publică.

Conform pct. 3 din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

Hotărârea Guvernului RM nr. 547 din 12 noiembrie 2019, Inspectoratul reprezintă

unitatea centrală de administrare și control al Poliției, cu statut de persoană juridică

de drept public, având competență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, are sediul

în municipiul Chișinău, dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea

în limba de stat, precum și de cont trezorerial și alte atribute specifice, în modul

stabilit.

Conform pct. 15-17 din Regulamentul enunțat, Inspectoratul are în subordinea

sa: subdiviziuni specializate și subdiviziuni teritoriale. În vederea îndeplinirii

atribuțiilor specifice Poliției, la propunerea șefului Inspectoratului, prin ordin al

ministrului afacerilor interne, se înființează subdiviziuni specializate, inclusiv

subdiviziunea care va avea calitatea de organ de urmărire penală. Subdiviziunile

specializate reprezintă entități ale Poliției de competență teritorială generală, cu sau

fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.

Art. 12 din Legea nr. 320 din 27 decembrie 2012 cu privire la activitatea

Poliției și statutul polițistului prevede că, unitatea centrală de administrare și control

5

a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii

Moldova este Inspectoratul General al Poliției.

Conform art. 14 din Legea enunțată, în vederea îndeplinirii atribuțiilor

specifice Poliției, prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne, la propunerea șefului

Inspectoratului General al Poliției, se înființează subdiviziuni specializate.

Inspectoratul național de securitate publică, fiind o subdiviziune a

Inspectoratului General al Poliției, nu poate fi desinestătător subiect în raportul

obligațional de răspundere civilă, această obligație fiind atribuită prin lege unității

centrale de administrare și control a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu

competență pe tot teritoriul Republicii Moldova.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, Gheorghe Străisteanu incorect și-a îndreptat

acțiunea doar față de Inspectoratul național de securitate publică, care, prin efectul

legii, nu poate fi subiect desinestătător în raportul obligațional de răspundere civilă.

Totodată, instanța de recurs subliniază că, în conformitate cu prevederile

art.27 Cod de procedură civilă, disponibilitatea în drepturi îi aparține reclamantului

și, anume, lui Gheorghe Străisteanu de a înainta acțiune față de pârâții

corespunzători, astfel, alegerea pârâtului aparține reclamantului, iar instanțele de

judecată sunt obligate să se expună pe acțiunea depusă în limitele cerințelor

formulate față de pârâții atrași.

În contextul celor expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge

acțiunea înaintată de către Gheorghe Străisteanu.

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe și de a pronunța o nouă hotărâre, prin care acțiunea depusă de către

Gheorghe Străisteanu împotriva Inspectoratului național de securitate publică,

intervenient accesoriu Ministerul Justiției cu privire la constatarea încălcării

dreptului de a nu fi tras la răspundere contravențională ilegal, prezumția

nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la un proces echitabil și repararea

prejudiciului moral de respins.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. b) Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Gheorghe Străisteanu.

Se casează integral decizia din 20 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 02 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Gheorghe Străisteanu

împotriva Inspectoratului național de securitate publică, intervenient accesoriu

Ministerul Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la

răspundere contravențională ilegal, prezumția nevinovăției, constatarea încălcării

6

dreptului la un proces echitabil și repararea prejudiciului moral și se pronunță o nouă

hotărâre, prin care:

Se respinge acțiunea depusă de către Gheorghe Străisteanu împotriva

Inspectoratului național de securitate publică, intervenient accesoriu Ministerul

Justiției cu privire la constatarea încălcării dreptului de a nu fi tras la răspundere

contravențională ilegal, prezumția nevinovăției, constatarea încălcării dreptului la

un proces echitabil și repararea prejudiciului moral.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Mariana Pitic

7