3ra-923/19 — anularea dispozitiei, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 3ra-923/19 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L.Bulgac, A.Danilov, Gr. Dașchevici) D E C I Z I E 20 noiembrie 2019 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva Judecătorii: Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Victor Burduh Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Galina Bostan, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Galina Bostan împotriva Primarului General interimar al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea de apel declarată de către Galina Bostan și a fost menținută hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, c o n s t a t ă: La data de 16 august 2018, Galina Bostan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primarului General interimar al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția Primarului General al municipiului Chișinău nr. 445-dc din 11 octombrie 2007 a fost numită în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, cu exercitarea atribuțiilor de serviciu din data desemnării în condițiile art. 59 din Legea nr. 436-XVI din 28 decembrie 2016 privind administrația publică locală. Galina Bostan a menționat că, din data desemnării în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău și pe tot parcursul activității în funcția executivă deținută, și-a exercitat atribuțiile de serviciu în limitele competenței, în mod conștiincios și în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare, Regulamentului de organizare și funcționare a preturii și cele delegate/încredințate de autoritatea reprezentativă și executivă publică locală și alte acte normative.

1 Prin urmare, pe parcursul activității, începând cu 11 octombrie 2007 în privința sa nu au fost aplicate careva sancțiuni în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău. Reclamanta a specificat că, la data de 15 martie 2018 Primarul General interimar al municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 129-dc, prin care a dispus eliberarea sa din funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău din data emiterii actului, conform prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 158 din 4 iulie 2006 cu privire la funcția și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) din Codul muncii, și obligarea Preturii sectorului Ciocana la calcularea definitivă a salariului, cu achitarea indemnizației în mărime de 2 salarii de funcție.

A explicat că, nefiind de acord cu dispoziția dată a contestat-o în instanța de judecată, dispoziția respectivă fiind contestată și de către Oficiul Teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat. Iar, prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă integral acțiunea, fiind anulată dispoziția nr. 129-dc din 15 martie 2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău, Silvia Radu, și restabilită Galina Bostan la locul de muncă în funcția deținută anterior de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, cu calcularea și achitarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu. La data de 10 august 2018 însă Primarul General interimar al municipiului Chișinău, Ruslan Codreanu a emis dispoziția nr. 230/1-de „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, prin care a dispus eliberarea acesteia din funcția de pretor al sectorului Ciocana mun.

Chișinău din data de 10 august 2018, conform prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 20 alin. (1), (4) din Legea nr. 136 din 14 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău. Galina Bostan a notat că nu este de acord cu dispoziția dată, o consideră neîntemeiată, pasibilă de a fi anulată, deoarece este ilegală în fond, ca fiind emisă contrar prevederilor legii.

A afirmat că, Primarul General al municipiului Chișinău a indicat în dispoziția nr. 230/1-de din 10 august 2018 drept temei de concediere din funcția de pretor al sectorului Ciocana prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20 alin. (1), (4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău, art. 119 din Codul muncii, și art. 29 alin. (1), art. 34 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală. A invocat că art. 20 alin. (4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău indicat în dispoziția contestată se referă la faptul că încetarea înainte de termen a mandatului pretorului și vicepretorului are loc în conformitate cu art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Reclamanta a susținut că norma legală respectivă nu este temei de concediere, ci o normă de reglementare a competenței organului care este în drept să emită actul administrativ privind încetarea înainte de termen a mandatului prin eliberarea din funcție a demnitarului. Or, art. 22 alin. (2) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, reglementează competența încetării înainte de termen a mandatului în cazul demnitarului ales. 2 În opinia reclamantei, celelalte norme legale se referă doar la competența Primarului General interimar al municipiului Chișinău de a emite dispoziții de eliberare din funcție, dar nu la temeiuri de eliberare din funcție. Prin urmare, a conchis că, Primarul General interimar al municipiului Chișinău nu a întemeiat dispoziția nr. 230/1-de din 10 august 2018 pe careva reglementări legale referitor la încetarea exercitării mandatului de pretor al sectorului Ciocana mun.

Chișinău. A comunicat că încetarea mandatului persoanelor cu funcție de demnitate publică poate avea loc exclusiv în temeiurile exhaustiv stabilite de art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, pe când în dispoziția contestată nu a fost indicat nici un temei de încetare a mandatului demnitarului. A mai adăugat că, prin concedierea ilegală din funcția deținută i-au fost cauzate suferințe psihice și morale ce justifică repararea prejudiciului moral. Este notoriu că concedierea sa din funcția deținută a fost mediatizată într-un mod intens la știrile din mass-media, inclusiv la toate posturile de televiziune și în internet. De asemenea, prin concedierea ilegală, i s-au cauzat atingeri grave și reputației pe care a acumulat-o pe parcursul anilor, inclusiv din 11 octombrie 2007, când prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău a fost numită în funcția de pretor al sectorului Ciocana.

Reclamanta a solicitat anularea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu data eliberării și până la data restabilirii în funcție, repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost respinsă ca nefondată acțiunea depusă de către Galina Bostan. Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel declarată de către Galina Bostan și a fost menținută hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 5 iunie 2019, Galina Bostan a depus recurs împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău. În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia contestată, o consideră ilegală și neîntemeiată, emisă contrar circumstanțelor reale ale cauzei, cu încălcarea directă a normelor de drept material și procedural. A menționat că în actul administrativ contestat nu sunt indicate normele legale care se referă la temeiul eliberării din funcția deținută. Cu toate acestea, instanța de apel a reținut că argumentele Galinei Bostan se combat prin prevederile art. 20 alin. (4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău și art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

A relatat că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt bazate pe interpretarea arbitrară a normelor de drept, ce a și dus la aplicarea greșită și neuniformă a legislației, care este contrară și practicii judiciare deja formate. Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii. 3 Prin referința depusă la 23 iulie 2019, Primarul General interimar al municipiului Chișinău a solicitat respingerea recursului depus de către Galina Bostan. Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale. Instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare al recursului urmează fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de procedură civilă. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 martie 2019, dar date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la dosar lipsesc.

Prin urmare, recursul declarat la 5 iunie 2019, este în termen. În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, din considerentele ce urmează. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se constată cu certitudine că, prin dispoziția Primarului General al municipiului Chișinău nr. 445-dc din 11 octombrie 2007 „cu privire la numirea Galinei Bostan în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun.

Chișinău” a fost numită de la 12 octombrie 2007 Galina Bostan în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, în baza contractului individual de muncă (f.d.18). Ulterior, prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău nr. 129-dc din 15 martie 2018 „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana” Galina Bostan a fost eliberată din funcție, conform prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 158 –XVI din 4 iulie 2006 privind funcția publică și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) din Codul muncii (f.d.20). 4 Prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care a devenit irevocabilă prin neatacare a fost anulată dispoziția nr. 129-dc din 15 martie 2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău, Silvia Radu, și a fost restabilită Galina Bostan la locul de muncă în funcția deținută anterior de pretor al sectorului Ciocana mun.

Chișinău, cu calcularea și achitarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu pe perioada 16 martie 2018 – 6 iunie 2018 (f.d.21-22). Ca urmare, prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău nr. 317/1-de din 25 iulie 2018 „cu privire la numirea Galinei Bostan, prin transfer”, Galina Bostan a fost numită în funcția de pretor al sectorului Ciocana, cu statutul funcției de demnitate publică, începând cu data de 27 iulie 2018, conform prevederilor art. 2 alin. (2) și art. 6 alin. (1), (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 3 alin. (3) lit. a), art. 44 alin.(1) lit. d), art. 48 alin.(1), art. 2 alin.(3) din Legea cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, art. 20 din Legea privind statutul municipiului Chișinău (f.d.50).

Iar, la data de 10 august 2018 prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău nr. 230/1-de „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana” Galina Bostan a fost eliberată din funcția de pretor al sectorului Ciocana (f.d.49). La data de 16 august 2018, Galina Bostan nefiind de acord cu dispoziția dată, a depus la Primăria municipiului Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea acesteia, însă până la înaintarea acțiunii în instanța de judecată răspuns nu a recepționat (f.d.10-11).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție precizează că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1 aprilie 2019). În temeiul art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

În conformitate cu prevederile art.16 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios 5 administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și repararea pagubei cauzate. Conform art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în cazul în care legea nu dispune altfel.

Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă.

Astfel, la data de 18 august 2018 Galina Bostan a înaintat în instanța de judecată prezenta acțiune, solicitând anularea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, restabilirea în funcția deținută anterior, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu data eliberării și până la data restabilirii în funcție, repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei, precum și compensarea cheltuielilor de judecată. Instanțele ierarhic inferioare fiind investite cu judecarea prezentei cauze au concluzionat asupra netemeinicei acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele judecătorești este greșită. În favoarea concluziei date se menționează următoarele.

În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1) pct. 1) lit. b) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, Primarul general exercită următoarele atribuții de bază în domeniul conducerii activității executive: numește, modifică, suspendă și încetează raporturile de serviciu sau de muncă, în condițiile legii, cu personalul primăriei, pretorii, vicepretorii și secretarii preturilor de sector, conducătorii subdiviziunilor administrației publice municipale (direcții generale, direcții, servicii etc.), conducătorii de servicii publice, conducătorii instituțiilor publice municipale, conducătorii întreprinderilor municipale; stabilește atribuțiile de bază ale acestora; conduce și controlează activitatea acestora, contribuie la formarea profesională continuă.

Art. 20 din aceeași Lege prevede că, pretorul este persoană cu funcție de demnitate publică, numit și eliberat din funcție de către primarul general, în condițiile Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică. Pretorul este reprezentant al primarului general în sector și se conduce în activitatea sa de legislația în vigoare, dispozițiile primarului general și regulamentul de organizare și funcționare a preturii. Pretorul este asistat de către vicepretori, care sunt persoane cu funcții de demnitate publică, numiți și eliberați din funcție de către primarul general la propunerea pretorului. Încetarea înainte de termen a mandatului pretorului și vicepretorului are loc în conformitate cu 6 prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

În speță, Primarul General interimar al municipiului Chișinău prin dispoziția nr. 230/1-de din 10 august 2018 a dispus eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana, conform prevederilor art. 22 alin.(3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 20 alin. (1), (4) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău (f.d.49).

Conform art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, exercitarea mandatului încetează în caz de: a) expirare a termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de termen; b) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese; c) nedepunere a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art. 27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională de Integritate; d) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate.

Alin. (3) al aceluiași articol statuează expres că în cazul demnitarului numit, încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz, eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității care l-a numit în funcție. Din norma dată, se implică că, demiterea/eliberarea din funcție a pretorului se face prin act administrativ. Iar, la acest segment instanța de recurs apreciază critic concluzia instanțelor ierarhic inferioare precum că pentru demiterea/eliberarea din funcție este suficient invocarea temeiului conform Legii nr. 199 indicată supra fără careva temei material(de fond), or, de fapt regula valabilității actului administrativ, stabilește contrariul.

Tot, în contextul dat, se precizează că pentru funcția de demnitate publică – pretor, cadrul normativ nu stabilește criterii de numire sau destituire. Art. 23 alin. (3) din Legea enunțată prevede că, neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către persoana cu funcție de demnitate publică a obligațiilor, prerogativelor și competențelor sale, indiferent de prezența culpei, poate atrage după sine revocarea sau eliberarea din funcție. Temeiul și cauzele revocării sau eliberării din funcție din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ corespunzător.

Însă, art.24 din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică stabilește expres că, dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legilor ce reglementează activitatea persoanei cu funcție de demnitate publică. Aceasta implicând posibilitatea aprecierii legalității actelor administrative emise în privința demnitarilor și prin prisma normelor codului muncii. Prin urmare, acestea implică necesitatea existenței temeiurilor materiale, de fond, pentru emiterea actului de concediere/demitere. 7 Or, legislația muncii în acest sens notează că, ordinul (dispoziția, decizia, hotărârea) angajatorului cu privire la încetarea contractului individual de muncă trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din lege (art. 81 alin. (3) din Codul muncii).

La caz, se constată cu certitudine că, actul administrativ contestat de către reclamantă/recurentă este emis fără o motivare de drept, materială. Iar, faptul dat implică necorespunderea rigorilor legale și necesitatea aplicării consecințelor pentru aceasta de anularea a lui. În baza art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, actul administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite. Cu toate acestea, în speță, contrar prevederilor legale sus enunțate pârâtul/intimatul s-a limitat doar la enumerarea normelor de drept ce dă posibilitatea și confirmă atribuția de a acționa în acest sens, fără să se indice temeiurile de fapt pentru aceasta.

Conform art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, la examinarea în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este pusă pe seama pârâtului. În conformitate cu art.224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre în baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale. În condițiile date, se constată temeinicia cerinței reclamantei/recurentei de anulare a dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”.

Or, înainte de toate persoana cu demnitate publică care poate fi demisă conform modului din actul administrativ contestat la caz, este un angajat care are anumite garanții, de care nu se poate folosi, ceea ce este inadmisibil. Mai mult, chiar și Curtea Constituțională a notat în pct. 62 din hotărârea nr. 22 din 22 iulie 2016 că persoanele respective sunt antrenate în raporturi speciale de muncă. Ca urmare, deși acestea sunt numite și revocate din funcție prin Hotărâre de Guvern în lipsa unor criterii strict determinate, ele beneficiază de drepturi și garanții speciale de muncă, ce decurg din normele generale ale legislației muncii și ținând cont de particularitățile contractelor administrative.

În continuare, conform art. 89 din Codul muncii, se menționează că salariatul transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu - prin hotărâre a instanței de judecată. La examinarea litigiului individual de muncă de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța de judecată va solicita acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului) sindical privind concedierea salariatului respectiv.

Imediat după pronunțarea hotărârii instanței de judecată privind restabilirea salariatului la locul de muncă, 8 angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii. Respectiv, prin prisma art. 89 din Codul muncii și dat fiind că, a fost constatată ilegalitatea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău, prin care Galina Bostan a fost eliberată din funcția de pretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău, instanța de recurs consideră necesar de a o restabili pe Galina Bostan în funcția deținută anterior concedierii. Subsidiar, se invocă prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii conform căruia, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.

Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau transfer ilegal la o altă muncă. Tot, la acest capitol se reține și art. 90 alin. (1) și (2) lit. a), care prevede că, în cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata obligatorie a unei despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă. La caz, s-a stabilit că, Galina Bostan a fost privată abuziv de posibilitatea de a munci, ca urmare a concedierii ilegale din 10 august 2018. Circumstanță în care aceasta este în drept de a solicita compensarea salariului pentru toată perioada respectivă, în mărime nu mai mică decât salariul mediu.

Raportând prevederile legale citate la circumstanțele reținute, Colegiul judiciar consideră necesar de a admite și cerința prin încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la serviciu din data de 10 august 2018 până la restabilirea în funcție. În acest context, se va obliga Primăria municipiului Chișinău să achite Galinei Bostan, salariul mediu/lunar pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 10 august 2018 – 20 noiembrie 2019. Consecință de drept a răspunderii angajatorului față de angajat conform art.90 din Codul muncii este stabilită și repararea prejudiciului moral, cu mențiunea că, mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată, ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică decât un salariu mediu lunar al salariatului.

În conformitate cu art. 329 alin. (1) și (2) din Codul muncii, angajatorul este obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel. Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea prejudiciului material ce urmează a fi reparat. Deci, atât legislația muncii, cât și jurisprudența reglementează obligația angajatorului la repararea prejudiciului moral în caz de privare ilegală de posibilitatea de a munci, care nu poate fi mai mic decât un salariu mediu lunar al salariatului.

9 Dat fiind că, Galina Bostan a fost eliberată din funcția de pretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău ilegal, și astfel i s-a îngrădit dreptul de a munci, Colegiul lărgit va admite parțial pretenția dată. Or, de fapt, suma prejudiciului moral solicitată de către Galina Bostan în mărime de 200 000 de lei este vădit excesivă. Drept urmare, instanța de recurs va dispune încasarea din contul Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul Galinei Bostan a prejudiciului moral în mărime de un salariu mediu/lunar (conform certificatului anexat la materialele cauzei f.d.48), ceea ce constituie – 7 700 de lei, sumă care este echitabilă și proporțională, ce corespunde criteriului stabilit de norma idem de asigurare a minimului cuantumului prejudiciului moral.

Referitor la pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată, instanța de recurs notează următoarele. Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169– 171. În conformitate cu dispozițiile art. 82 din Codul de procedură civilă, cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și cheltuielile de judecare a pricinii. Conform art. 90 lit. i) din Codul de procedură civilă, din cheltuielile de judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de asistență juridică; În temeiul art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

Dacă acțiunea reclamantului a fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile reclamantului. Din suportul probatoriu anexat la materialele dosarului se atestă că, Galina Bostan în instanța de fond a fost asistată de avocat, iar pentru serviciile juridice acordate de către acesta, reclamanta/recurenta a achitat suma de 3 000 de lei. Având în vedere că, circumstanțele date sunt probate prin ordinul de plată nr. 259074 din 16 august 2018 (f.d.26) cât și prestația avocatului la soluționarea litigiului, timpul și munca depus de acesta, Colegiul conchide că cheltuielile în sumă de 3 000 de lei, suportate pentru asistența juridică sunt reale, necesare și rezonabile.

Reieșind din cele expuse și ținând cont faptul că, circumstanțele cauzei au fost constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, însă normele de drept procedural au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de dovezi, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către Galina Bostan, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii. Totodată, în temeiul art.256 din Codul de procedură civilă, instanța judecătorească, în partea restabilirii Galinei Bostan în funcție, cu achitarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, va dispune executarea imediată.

10 În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de către Galina Bostan. Se casează decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Bostan împotriva Primarului General interimar al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată și se emite o nouă decizie prin care: se admite parțial acțiunea depusă de către Galina Bostan.

Se anulează dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău nr. 230/1-de din 10 august 2018 „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”. Se restabilește Galina Bostan în funcția de pretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău. Se obligă Primăria municipiului Chișinău să achite Galinei Bostan salariul pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 10 august 2018–20 noiembrie 2019, cu reținerile corespunzătoare. Se încasează din contul Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul Galinei Bostan prejudiciul moral în sumă de 7 700 (șapte mii șapte sute) lei. Se încasează din contul Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul Galinei Bostan cheltuielile de judecată formate din cheltuielile de asistență juridică în mărime de 3 000 (trei mii) lei.

În rest, acțiunea se respinge. Decizia în partea restabilirii Galinei Bostan în funcție și achitarea salariului pentru absență forțată de la muncă, în mărimea unui salariu mediu lunar, se execută imediat. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Sveatoslav Moldovan Iurie Bejenaru Victor Burduh Nicolae Craiu 11