3ra-923/19 — anularea dispozitiei, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea dispozitiei, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3ra-923/19 — anularea dispozitiei, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)
Dosarul nr. 3ra-923/19
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Sîrbu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L.Bulgac, A.Danilov, Gr. Dașchevici)
D E C I Z I E
20 noiembrie 2019 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii: Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
Nicolae Craiu
examinând recursul depus de către Galina Bostan,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de către Galina Bostan împotriva Primarului General interimar al municipiului
Chișinău, intervenient accesoriu Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției,
restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu,
repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost respinsă cererea de apel declarată de către Galina Bostan și a fost menținută
hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
c o n s t a t ă:
La data de 16 august 2018, Galina Bostan a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Primarului General interimar al municipiului Chișinău,
intervenient accesoriu Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției, restabilirea
în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția Primarului
General al municipiului Chișinău nr. 445-dc din 11 octombrie 2007 a fost numită în
funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, cu exercitarea atribuțiilor de
serviciu din data desemnării în condițiile art. 59 din Legea nr. 436-XVI din 28
decembrie 2016 privind administrația publică locală.
Galina Bostan a menționat că, din data desemnării în funcția de pretor al
sectorului Ciocana mun. Chișinău și pe tot parcursul activității în funcția executivă
deținută, și-a exercitat atribuțiile de serviciu în limitele competenței, în mod
conștiincios și în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare,
Regulamentului de organizare și funcționare a preturii și cele delegate/încredințate
de autoritatea reprezentativă și executivă publică locală și alte acte normative.
1
Prin urmare, pe parcursul activității, începând cu 11 octombrie 2007 în privința
sa nu au fost aplicate careva sancțiuni în legătură cu exercitarea atribuțiilor de
serviciu în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău.
Reclamanta a specificat că, la data de 15 martie 2018 Primarul General
interimar al municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 129-dc, prin care a dispus
eliberarea sa din funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău din data
emiterii actului, conform prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 158 din 4 iulie
2006 cu privire la funcția și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) din Codul
muncii, și obligarea Preturii sectorului Ciocana la calcularea definitivă a salariului,
cu achitarea indemnizației în mărime de 2 salarii de funcție.
A explicat că, nefiind de acord cu dispoziția dată a contestat-o în instanța de
judecată, dispoziția respectivă fiind contestată și de către Oficiul Teritorial Chișinău
al Cancelariei de Stat. Iar, prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru a fost admisă integral acțiunea, fiind anulată dispoziția nr. 129-dc din
15 martie 2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău, Silvia
Radu, și restabilită Galina Bostan la locul de muncă în funcția deținută anterior de
pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, cu calcularea și achitarea salariului
pentru lipsa forțată de la serviciu.
La data de 10 august 2018 însă Primarul General interimar al municipiului
Chișinău, Ruslan Codreanu a emis dispoziția nr. 230/1-de „cu privire la eliberarea
Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, prin care a dispus
eliberarea acesteia din funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău din
data de 10 august 2018, conform prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199 din
16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art.
20 alin. (1), (4) din Legea nr. 136 din 14 iunie 2016 privind statutul municipiului
Chișinău.
Galina Bostan a notat că nu este de acord cu dispoziția dată, o consideră
neîntemeiată, pasibilă de a fi anulată, deoarece este ilegală în fond, ca fiind emisă
contrar prevederilor legii.
A afirmat că, Primarul General al municipiului Chișinău a indicat în dispoziția
nr. 230/1-de din 10 august 2018 drept temei de concediere din funcția de pretor al
sectorului Ciocana prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul
persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20
alin. (1), (4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău, art. 119 din Codul
muncii, și art. 29 alin. (1), art. 34 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală.
A invocat că art. 20 alin. (4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău
indicat în dispoziția contestată se referă la faptul că încetarea înainte de termen a
mandatului pretorului și vicepretorului are loc în conformitate cu art. 22 alin. (3)
din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.
Reclamanta a susținut că norma legală respectivă nu este temei de concediere,
ci o normă de reglementare a competenței organului care este în drept să emită actul
administrativ privind încetarea înainte de termen a mandatului prin eliberarea din
funcție a demnitarului. Or, art. 22 alin. (2) din Legea cu privire la statutul
persoanelor cu funcții de demnitate publică, reglementează competența încetării
înainte de termen a mandatului în cazul demnitarului ales.
2
În opinia reclamantei, celelalte norme legale se referă doar la competența
Primarului General interimar al municipiului Chișinău de a emite dispoziții de
eliberare din funcție, dar nu la temeiuri de eliberare din funcție. Prin urmare, a
conchis că, Primarul General interimar al municipiului Chișinău nu a întemeiat
dispoziția nr. 230/1-de din 10 august 2018 pe careva reglementări legale referitor la
încetarea exercitării mandatului de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău.
A comunicat că încetarea mandatului persoanelor cu funcție de demnitate
publică poate avea loc exclusiv în temeiurile exhaustiv stabilite de art. 22 alin. (1)
din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, pe când
în dispoziția contestată nu a fost indicat nici un temei de încetare a mandatului
demnitarului.
A mai adăugat că, prin concedierea ilegală din funcția deținută i-au fost cauzate
suferințe psihice și morale ce justifică repararea prejudiciului moral. Este notoriu că
concedierea sa din funcția deținută a fost mediatizată într-un mod intens la știrile din
mass-media, inclusiv la toate posturile de televiziune și în internet.
De asemenea, prin concedierea ilegală, i s-au cauzat atingeri grave și reputației
pe care a acumulat-o pe parcursul anilor, inclusiv din 11 octombrie 2007, când prin
dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău a fost numită în
funcția de pretor al sectorului Ciocana.
Reclamanta a solicitat anularea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a
Primarului General interimar al municipiului Chișinău „cu privire la eliberarea
Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, restabilirea în funcția
deținută anterior, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la serviciu
începând cu data eliberării și până la data restabilirii în funcție, repararea
prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a
fost respinsă ca nefondată acțiunea depusă de către Galina Bostan.
Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea de apel declarată de către Galina Bostan și a fost menținută hotărârea din 1
octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
La data de 5 iunie 2019, Galina Bostan a depus recurs împotriva deciziei din 14
martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia contestată, o
consideră ilegală și neîntemeiată, emisă contrar circumstanțelor reale ale cauzei, cu
încălcarea directă a normelor de drept material și procedural.
A menționat că în actul administrativ contestat nu sunt indicate normele legale
care se referă la temeiul eliberării din funcția deținută. Cu toate acestea, instanța de
apel a reținut că argumentele Galinei Bostan se combat prin prevederile art. 20 alin.
(4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău și art. 22 alin. (3) din Legea cu
privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.
A relatat că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt bazate pe
interpretarea arbitrară a normelor de drept, ce a și dus la aplicarea greșită și
neuniformă a legislației, care este contrară și practicii judiciare deja formate.
Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de
apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a
acțiunii.
3
Prin referința depusă la 23 iulie 2019, Primarul General interimar al
municipiului Chișinău a solicitat respingerea recursului depus de către Galina
Bostan.
Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al
Republicii Moldova.
În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a
intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.
În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de
contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor
examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform
prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de
acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare
până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor
aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs
a încheierilor judecătorești.
Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat
pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.
Instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată
până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare
al recursului urmează fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în
termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea
nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 martie 2019, dar
date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la dosar lipsesc.
Prin urmare, recursul declarat la 5 iunie 2019, este în termen.
În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând
recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează
integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.
Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se constată cu certitudine
că, prin dispoziția Primarului General al municipiului Chișinău nr. 445-dc din 11
octombrie 2007 „cu privire la numirea Galinei Bostan în funcția de pretor al
sectorului Ciocana mun. Chișinău” a fost numită de la 12 octombrie 2007 Galina
Bostan în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, în baza contractului
individual de muncă (f.d.18).
Ulterior, prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău
nr. 129-dc din 15 martie 2018 „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de
pretor al sectorului Ciocana” Galina Bostan a fost eliberată din funcție, conform
prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 158 –XVI din 4 iulie 2006 privind funcția
publică și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) din Codul muncii (f.d.20).
4
Prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care a
devenit irevocabilă prin neatacare a fost anulată dispoziția nr. 129-dc din 15 martie
2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău, Silvia Radu, și a fost
restabilită Galina Bostan la locul de muncă în funcția deținută anterior de pretor al
sectorului Ciocana mun. Chișinău, cu calcularea și achitarea salariului pentru lipsa
forțată de la serviciu pe perioada 16 martie 2018 – 6 iunie 2018 (f.d.21-22).
Ca urmare, prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului
Chișinău nr. 317/1-de din 25 iulie 2018 „cu privire la numirea Galinei Bostan, prin
transfer”, Galina Bostan a fost numită în funcția de pretor al sectorului Ciocana, cu
statutul funcției de demnitate publică, începând cu data de 27 iulie 2018, conform
prevederilor art. 2 alin. (2) și art. 6 alin. (1), (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010
privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 3 alin. (3) lit. a), art.
44 alin.(1) lit. d), art. 48 alin.(1), art. 2 alin.(3) din Legea cu privire la funcția
publică și statutul funcționarului public, art. 20 din Legea privind statutul
municipiului Chișinău (f.d.50).
Iar, la data de 10 august 2018 prin dispoziția Primarului General interimar al
municipiului Chișinău nr. 230/1-de „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din
funcția de pretor al sectorului Ciocana” Galina Bostan a fost eliberată din funcția de
pretor al sectorului Ciocana (f.d.49).
La data de 16 august 2018, Galina Bostan nefiind de acord cu dispoziția dată, a
depus la Primăria municipiului Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat
anularea acesteia, însă până la înaintarea acțiunii în instanța de judecată răspuns nu a
recepționat (f.d.10-11).
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție precizează că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii
contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1
aprilie 2019).
În temeiul art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV
din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al
său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau
prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de
contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea
dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.
Conform art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10
februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele
administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept
recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile
publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile
autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect
al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal
a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.
În conformitate cu prevederile art.16 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, persoana care se consideră
vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu
este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un
răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios
5
administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și
repararea pagubei cauzate.
Conform art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV
din 10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ
sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în
cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii
răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege
pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei
cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării
termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data
comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura
prealabilă.
Astfel, la data de 18 august 2018 Galina Bostan a înaintat în instanța de
judecată prezenta acțiune, solicitând anularea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august
2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău „cu privire la
eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, restabilirea în
funcția deținută anterior, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la
serviciu începând cu data eliberării și până la data restabilirii în funcție, repararea
prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Instanțele ierarhic inferioare fiind investite cu judecarea prezentei cauze au
concluzionat asupra netemeinicei acțiunii.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare
ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele
judecătorești este greșită.
În favoarea concluziei date se menționează următoarele.
În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1) pct. 1) lit. b) din Legea nr. 136
din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, Primarul general exercită
următoarele atribuții de bază în domeniul conducerii activității executive: numește,
modifică, suspendă și încetează raporturile de serviciu sau de muncă, în condițiile
legii, cu personalul primăriei, pretorii, vicepretorii și secretarii preturilor de sector,
conducătorii subdiviziunilor administrației publice municipale (direcții generale,
direcții, servicii etc.), conducătorii de servicii publice, conducătorii instituțiilor
publice municipale, conducătorii întreprinderilor municipale; stabilește atribuțiile de
bază ale acestora; conduce și controlează activitatea acestora, contribuie la formarea
profesională continuă.
Art. 20 din aceeași Lege prevede că, pretorul este persoană cu funcție de
demnitate publică, numit și eliberat din funcție de către primarul general, în
condițiile Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții
de demnitate publică. Pretorul este reprezentant al primarului general în sector și se
conduce în activitatea sa de legislația în vigoare, dispozițiile primarului general și
regulamentul de organizare și funcționare a preturii. Pretorul este asistat de către
vicepretori, care sunt persoane cu funcții de demnitate publică, numiți și eliberați
din funcție de către primarul general la propunerea pretorului. Încetarea înainte de
termen a mandatului pretorului și vicepretorului are loc în conformitate cu
6
prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de
demnitate publică.
În speță, Primarul General interimar al municipiului Chișinău prin dispoziția
nr. 230/1-de din 10 august 2018 a dispus eliberarea Galinei Bostan din funcția de
pretor al sectorului Ciocana, conform prevederilor art. 22 alin.(3) din Legea nr. 199
din 16 iulie 2010 privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 20
alin. (1), (4) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului
Chișinău (f.d.49).
Conform art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții
de demnitate publică, exercitarea mandatului încetează în caz de: a) expirare a
termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de
termen; b) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau
prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea
unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu
prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese; c) nedepunere
a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art.
27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională
de Integritate; d) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a
confiscării averii nejustificate.
Alin. (3) al aceluiași articol statuează expres că în cazul demnitarului numit,
încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz,
eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității
care l-a numit în funcție.
Din norma dată, se implică că, demiterea/eliberarea din funcție a pretorului se
face prin act administrativ.
Iar, la acest segment instanța de recurs apreciază critic concluzia instanțelor
ierarhic inferioare precum că pentru demiterea/eliberarea din funcție este suficient
invocarea temeiului conform Legii nr. 199 indicată supra fără careva temei
material(de fond), or, de fapt regula valabilității actului administrativ, stabilește
contrariul.
Tot, în contextul dat, se precizează că pentru funcția de demnitate publică –
pretor, cadrul normativ nu stabilește criterii de numire sau destituire.
Art. 23 alin. (3) din Legea enunțată prevede că, neexecutarea sau executarea
necorespunzătoare de către persoana cu funcție de demnitate publică a obligațiilor,
prerogativelor și competențelor sale, indiferent de prezența culpei, poate atrage după
sine revocarea sau eliberarea din funcție. Temeiul și cauzele revocării sau eliberării
din funcție din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ
corespunzător.
Însă, art.24 din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor
cu funcții de demnitate publică stabilește expres că, dispozițiile prezentei legi se
completează cu prevederile legislației muncii, cu reglementările de drept comun
civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legilor ce
reglementează activitatea persoanei cu funcție de demnitate publică. Aceasta
implicând posibilitatea aprecierii legalității actelor administrative emise în privința
demnitarilor și prin prisma normelor codului muncii.
Prin urmare, acestea implică necesitatea existenței temeiurilor materiale, de
fond, pentru emiterea actului de concediere/demitere.
7
Or, legislația muncii în acest sens notează că, ordinul (dispoziția, decizia,
hotărârea) angajatorului cu privire la încetarea contractului individual de muncă
trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din
lege (art. 81 alin. (3) din Codul muncii).
La caz, se constată cu certitudine că, actul administrativ contestat de către
reclamantă/recurentă este emis fără o motivare de drept, materială. Iar, faptul dat
implică necorespunderea rigorilor legale și necesitatea aplicării consecințelor pentru
aceasta de anularea a lui.
În baza art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, actul
administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este
ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu
încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.
Cu toate acestea, în speță, contrar prevederilor legale sus enunțate
pârâtul/intimatul s-a limitat doar la enumerarea normelor de drept ce dă posibilitatea
și confirmă atribuția de a acționa în acest sens, fără să se indice temeiurile de fapt
pentru aceasta.
Conform art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, la examinarea
în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este
pusă pe seama pârâtului.
În conformitate cu art.224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând
acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre în
baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ
individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă
acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.
În condițiile date, se constată temeinicia cerinței reclamantei/recurentei de
anulare a dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a Primarului General interimar
al municipiului Chișinău „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de
pretor al sectorului Ciocana”.
Or, înainte de toate persoana cu demnitate publică care poate fi demisă
conform modului din actul administrativ contestat la caz, este un angajat care are
anumite garanții, de care nu se poate folosi, ceea ce este inadmisibil.
Mai mult, chiar și Curtea Constituțională a notat în pct. 62 din hotărârea nr. 22
din 22 iulie 2016 că persoanele respective sunt antrenate în raporturi speciale de
muncă. Ca urmare, deși acestea sunt numite și revocate din funcție prin Hotărâre de
Guvern în lipsa unor criterii strict determinate, ele beneficiază de drepturi și garanții
speciale de muncă, ce decurg din normele generale ale legislației muncii și ținând
cont de particularitățile contractelor administrative.
În continuare, conform art. 89 din Codul muncii, se menționează că salariatul
transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi
restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu
- prin hotărâre a instanței de judecată. La examinarea litigiului individual de muncă
de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să
indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul
contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța
de judecată va solicita acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului)
sindical privind concedierea salariatului respectiv. Imediat după pronunțarea
hotărârii instanței de judecată privind restabilirea salariatului la locul de muncă,
8
angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la
cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data
emiterii.
Respectiv, prin prisma art. 89 din Codul muncii și dat fiind că, a fost constatată
ilegalitatea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a Primarului General
interimar al municipiului Chișinău, prin care Galina Bostan a fost eliberată din
funcția de pretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău, instanța de recurs consideră
necesar de a o restabili pe Galina Bostan în funcția deținută anterior concedierii.
Subsidiar, se invocă prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii
conform căruia, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care
aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.
Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau
transfer ilegal la o altă muncă.
Tot, la acest capitol se reține și art. 90 alin. (1) și (2) lit. a), care prevede că, în
cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din
serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de
către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata obligatorie a unei
despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime
nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.
La caz, s-a stabilit că, Galina Bostan a fost privată abuziv de posibilitatea de a
munci, ca urmare a concedierii ilegale din 10 august 2018. Circumstanță în care
aceasta este în drept de a solicita compensarea salariului pentru toată perioada
respectivă, în mărime nu mai mică decât salariul mediu.
Raportând prevederile legale citate la circumstanțele reținute, Colegiul judiciar
consideră necesar de a admite și cerința prin încasarea salariului mediu pentru lipsa
forțată de la serviciu din data de 10 august 2018 până la restabilirea în funcție.
În acest context, se va obliga Primăria municipiului Chișinău să achite Galinei
Bostan, salariul mediu/lunar pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 10
august 2018 – 20 noiembrie 2019.
Consecință de drept a răspunderii angajatorului față de angajat conform art.90
din Codul muncii este stabilită și repararea prejudiciului moral, cu mențiunea că,
mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată,
ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică
decât un salariu mediu lunar al salariatului.
În conformitate cu art. 329 alin. (1) și (2) din Codul muncii, angajatorul este
obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în
legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul
discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de
posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.
Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială
determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea
prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea
prejudiciului material ce urmează a fi reparat.
Deci, atât legislația muncii, cât și jurisprudența reglementează obligația
angajatorului la repararea prejudiciului moral în caz de privare ilegală de
posibilitatea de a munci, care nu poate fi mai mic decât un salariu mediu lunar al
salariatului.
9
Dat fiind că, Galina Bostan a fost eliberată din funcția de pretor al sectorului
Ciocana, mun. Chișinău ilegal, și astfel i s-a îngrădit dreptul de a munci, Colegiul
lărgit va admite parțial pretenția dată.
Or, de fapt, suma prejudiciului moral solicitată de către Galina Bostan în
mărime de 200 000 de lei este vădit excesivă.
Drept urmare, instanța de recurs va dispune încasarea din contul Primăriei
municipiului Chișinău în beneficiul Galinei Bostan a prejudiciului moral în mărime
de un salariu mediu/lunar (conform certificatului anexat la materialele cauzei
f.d.48), ceea ce constituie – 7 700 de lei, sumă care este echitabilă și proporțională,
ce corespunde criteriului stabilit de norma idem de asigurare a minimului
cuantumului prejudiciului moral.
Referitor la pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată, instanța de recurs
notează următoarele.
Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul
administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se
aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–
171.
În conformitate cu dispozițiile art. 82 din Codul de procedură civilă,
cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și cheltuielile de judecare a
pricinii.
Conform art. 90 lit. i) din Codul de procedură civilă, din cheltuielile de
judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de asistență juridică;
În temeiul art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții
care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a
fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional
părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile
reclamantului.
Din suportul probatoriu anexat la materialele dosarului se atestă că, Galina
Bostan în instanța de fond a fost asistată de avocat, iar pentru serviciile juridice
acordate de către acesta, reclamanta/recurenta a achitat suma de 3 000 de lei.
Având în vedere că, circumstanțele date sunt probate prin ordinul de plată nr.
259074 din 16 august 2018 (f.d.26) cât și prestația avocatului la soluționarea
litigiului, timpul și munca depus de acesta, Colegiul conchide că cheltuielile în sumă
de 3 000 de lei, suportate pentru asistența juridică sunt reale, necesare și rezonabile.
Reieșind din cele expuse și ținând cont faptul că, circumstanțele cauzei au fost
constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, însă normele de drept
procedural au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de
dovezi, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către
Galina Bostan, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.
Totodată, în temeiul art.256 din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească, în partea restabilirii Galinei Bostan în funcție, cu achitarea salariului
pentru absența forțată de la serviciu, va dispune executarea imediată.
10
În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) din Codul
administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul depus de către Galina Bostan.
Se casează decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios
administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Bostan împotriva
Primarului General interimar al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu
Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea
salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și
compensarea cheltuielilor de judecată și se emite o nouă decizie prin care: se admite
parțial acțiunea depusă de către Galina Bostan.
Se anulează dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău
nr. 230/1-de din 10 august 2018 „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția
de pretor al sectorului Ciocana”.
Se restabilește Galina Bostan în funcția de pretor al sectorului Ciocana, mun.
Chișinău.
Se obligă Primăria municipiului Chișinău să achite Galinei Bostan salariul
pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 10 august 2018–20 noiembrie
2019, cu reținerile corespunzătoare.
Se încasează din contul Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul Galinei
Bostan prejudiciul moral în sumă de 7 700 (șapte mii șapte sute) lei.
Se încasează din contul Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul Galinei
Bostan cheltuielile de judecată formate din cheltuielile de asistență juridică în
mărime de 3 000 (trei mii) lei.
În rest, acțiunea se respinge.
Decizia în partea restabilirii Galinei Bostan în funcție și achitarea salariului
pentru absență forțată de la muncă, în mărimea unui salariu mediu lunar, se execută
imediat.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Tamara Chișca-Doneva
Judecătorii Sveatoslav Moldovan
Iurie Bejenaru
Victor Burduh
Nicolae Craiu
11