3ra-923/19 — anularea dispozitiei, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

3ra-923/19 — anularea dispozitiei, restabilirea în functie, încasarea salariului pentru lipsa fortată de la lucru, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2019)

Dosarul nr. 3ra-923/19

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Sîrbu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L.Bulgac, A.Danilov, Gr. Dașchevici)

D E C I Z I E

20 noiembrie 2019 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul: Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii: Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Galina Bostan,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de către Galina Bostan împotriva Primarului General interimar al municipiului

Chișinău, intervenient accesoriu Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel declarată de către Galina Bostan și a fost menținută

hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La data de 16 august 2018, Galina Bostan a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Primarului General interimar al municipiului Chișinău,

intervenient accesoriu Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției, restabilirea

în funcție, încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea

prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin dispoziția Primarului

General al municipiului Chișinău nr. 445-dc din 11 octombrie 2007 a fost numită în

funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, cu exercitarea atribuțiilor de

serviciu din data desemnării în condițiile art. 59 din Legea nr. 436-XVI din 28

decembrie 2016 privind administrația publică locală.

Galina Bostan a menționat că, din data desemnării în funcția de pretor al

sectorului Ciocana mun. Chișinău și pe tot parcursul activității în funcția executivă

deținută, și-a exercitat atribuțiile de serviciu în limitele competenței, în mod

conștiincios și în strictă conformitate cu prevederile legislației în vigoare,

Regulamentului de organizare și funcționare a preturii și cele delegate/încredințate

de autoritatea reprezentativă și executivă publică locală și alte acte normative.

1

Prin urmare, pe parcursul activității, începând cu 11 octombrie 2007 în privința

sa nu au fost aplicate careva sancțiuni în legătură cu exercitarea atribuțiilor de

serviciu în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău.

Reclamanta a specificat că, la data de 15 martie 2018 Primarul General

interimar al municipiului Chișinău a emis dispoziția nr. 129-dc, prin care a dispus

eliberarea sa din funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău din data

emiterii actului, conform prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 158 din 4 iulie

2006 cu privire la funcția și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) din Codul

muncii, și obligarea Preturii sectorului Ciocana la calcularea definitivă a salariului,

cu achitarea indemnizației în mărime de 2 salarii de funcție.

A explicat că, nefiind de acord cu dispoziția dată a contestat-o în instanța de

judecată, dispoziția respectivă fiind contestată și de către Oficiul Teritorial Chișinău

al Cancelariei de Stat. Iar, prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru a fost admisă integral acțiunea, fiind anulată dispoziția nr. 129-dc din

15 martie 2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău, Silvia

Radu, și restabilită Galina Bostan la locul de muncă în funcția deținută anterior de

pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, cu calcularea și achitarea salariului

pentru lipsa forțată de la serviciu.

La data de 10 august 2018 însă Primarul General interimar al municipiului

Chișinău, Ruslan Codreanu a emis dispoziția nr. 230/1-de „cu privire la eliberarea

Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, prin care a dispus

eliberarea acesteia din funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău din

data de 10 august 2018, conform prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 199 din

16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art.

20 alin. (1), (4) din Legea nr. 136 din 14 iunie 2016 privind statutul municipiului

Chișinău.

Galina Bostan a notat că nu este de acord cu dispoziția dată, o consideră

neîntemeiată, pasibilă de a fi anulată, deoarece este ilegală în fond, ca fiind emisă

contrar prevederilor legii.

A afirmat că, Primarul General al municipiului Chișinău a indicat în dispoziția

nr. 230/1-de din 10 august 2018 drept temei de concediere din funcția de pretor al

sectorului Ciocana prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 20

alin. (1), (4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău, art. 119 din Codul

muncii, și art. 29 alin. (1), art. 34 alin. (1) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006

privind administrația publică locală.

A invocat că art. 20 alin. (4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău

indicat în dispoziția contestată se referă la faptul că încetarea înainte de termen a

mandatului pretorului și vicepretorului are loc în conformitate cu art. 22 alin. (3)

din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

Reclamanta a susținut că norma legală respectivă nu este temei de concediere,

ci o normă de reglementare a competenței organului care este în drept să emită actul

administrativ privind încetarea înainte de termen a mandatului prin eliberarea din

funcție a demnitarului. Or, art. 22 alin. (2) din Legea cu privire la statutul

persoanelor cu funcții de demnitate publică, reglementează competența încetării

înainte de termen a mandatului în cazul demnitarului ales.

2

În opinia reclamantei, celelalte norme legale se referă doar la competența

Primarului General interimar al municipiului Chișinău de a emite dispoziții de

eliberare din funcție, dar nu la temeiuri de eliberare din funcție. Prin urmare, a

conchis că, Primarul General interimar al municipiului Chișinău nu a întemeiat

dispoziția nr. 230/1-de din 10 august 2018 pe careva reglementări legale referitor la

încetarea exercitării mandatului de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău.

A comunicat că încetarea mandatului persoanelor cu funcție de demnitate

publică poate avea loc exclusiv în temeiurile exhaustiv stabilite de art. 22 alin. (1)

din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, pe când

în dispoziția contestată nu a fost indicat nici un temei de încetare a mandatului

demnitarului.

A mai adăugat că, prin concedierea ilegală din funcția deținută i-au fost cauzate

suferințe psihice și morale ce justifică repararea prejudiciului moral. Este notoriu că

concedierea sa din funcția deținută a fost mediatizată într-un mod intens la știrile din

mass-media, inclusiv la toate posturile de televiziune și în internet.

De asemenea, prin concedierea ilegală, i s-au cauzat atingeri grave și reputației

pe care a acumulat-o pe parcursul anilor, inclusiv din 11 octombrie 2007, când prin

dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău a fost numită în

funcția de pretor al sectorului Ciocana.

Reclamanta a solicitat anularea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a

Primarului General interimar al municipiului Chișinău „cu privire la eliberarea

Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, restabilirea în funcția

deținută anterior, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la serviciu

începând cu data eliberării și până la data restabilirii în funcție, repararea

prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost respinsă ca nefondată acțiunea depusă de către Galina Bostan.

Prin decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel declarată de către Galina Bostan și a fost menținută hotărârea din 1

octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 5 iunie 2019, Galina Bostan a depus recurs împotriva deciziei din 14

martie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia contestată, o

consideră ilegală și neîntemeiată, emisă contrar circumstanțelor reale ale cauzei, cu

încălcarea directă a normelor de drept material și procedural.

A menționat că în actul administrativ contestat nu sunt indicate normele legale

care se referă la temeiul eliberării din funcția deținută. Cu toate acestea, instanța de

apel a reținut că argumentele Galinei Bostan se combat prin prevederile art. 20 alin.

(4) din Legea privind statutul municipiului Chișinău și art. 22 alin. (3) din Legea cu

privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică.

A relatat că concluziile instanțelor ierarhic inferioare sunt bazate pe

interpretarea arbitrară a normelor de drept, ce a și dus la aplicarea greșită și

neuniformă a legislației, care este contrară și practicii judiciare deja formate.

Recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de

apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a

acțiunii.

3

Prin referința depusă la 23 iulie 2019, Primarul General interimar al

municipiului Chișinău a solicitat respingerea recursului depus de către Galina

Bostan.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018 a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova.

În conformitate cu art. 257 alin. (1) din Codul administrativ, prezentul cod a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod. Prin derogare, admisibilitatea unei astfel de acțiuni de

acțiuni în contenciosul administrativ se va face conform prevederilor în vigoare

până la intrarea în vigoare a prezentului cod. Prevederile prezentului alineat se vor

aplica corespunzător pentru procedurile de apel, de recurs și de contestare cu recurs

a încheierilor judecătorești.

Astfel, din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat

pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Instanța de recurs menționează că decizia instanței de apel a fost pronunțată

până la intrarea în vigoare a Codului administrativ. Respectiv, termenul de declarare

al recursului urmează fi calculat conform dispozițiilor instituite de Codul de

procedură civilă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 14 martie 2019, dar

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurentă, la dosar lipsesc.

Prin urmare, recursul declarat la 5 iunie 2019, este în termen.

În conformitate cu prevederile art. 247 din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din suportul probatoriu anexat la materialele cauzei se constată cu certitudine

că, prin dispoziția Primarului General al municipiului Chișinău nr. 445-dc din 11

octombrie 2007 „cu privire la numirea Galinei Bostan în funcția de pretor al

sectorului Ciocana mun. Chișinău” a fost numită de la 12 octombrie 2007 Galina

Bostan în funcția de pretor al sectorului Ciocana mun. Chișinău, în baza contractului

individual de muncă (f.d.18).

Ulterior, prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău

nr. 129-dc din 15 martie 2018 „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de

pretor al sectorului Ciocana” Galina Bostan a fost eliberată din funcție, conform

prevederilor art. 63 alin. (1) din Legea nr. 158 –XVI din 4 iulie 2006 privind funcția

publică și statutul funcționarului public, art. 86 alin. (1) din Codul muncii (f.d.20).

4

Prin hotărârea din 5 iunie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, care a

devenit irevocabilă prin neatacare a fost anulată dispoziția nr. 129-dc din 15 martie

2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău, Silvia Radu, și a fost

restabilită Galina Bostan la locul de muncă în funcția deținută anterior de pretor al

sectorului Ciocana mun. Chișinău, cu calcularea și achitarea salariului pentru lipsa

forțată de la serviciu pe perioada 16 martie 2018 – 6 iunie 2018 (f.d.21-22).

Ca urmare, prin dispoziția Primarului General interimar al municipiului

Chișinău nr. 317/1-de din 25 iulie 2018 „cu privire la numirea Galinei Bostan, prin

transfer”, Galina Bostan a fost numită în funcția de pretor al sectorului Ciocana, cu

statutul funcției de demnitate publică, începând cu data de 27 iulie 2018, conform

prevederilor art. 2 alin. (2) și art. 6 alin. (1), (3) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010

privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 3 alin. (3) lit. a), art.

44 alin.(1) lit. d), art. 48 alin.(1), art. 2 alin.(3) din Legea cu privire la funcția

publică și statutul funcționarului public, art. 20 din Legea privind statutul

municipiului Chișinău (f.d.50).

Iar, la data de 10 august 2018 prin dispoziția Primarului General interimar al

municipiului Chișinău nr. 230/1-de „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din

funcția de pretor al sectorului Ciocana” Galina Bostan a fost eliberată din funcția de

pretor al sectorului Ciocana (f.d.49).

La data de 16 august 2018, Galina Bostan nefiind de acord cu dispoziția dată, a

depus la Primăria municipiului Chișinău cerere prealabilă, prin care a solicitat

anularea acesteia, însă până la înaintarea acțiunii în instanța de judecată răspuns nu a

recepționat (f.d.10-11).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție precizează că prezentul litigiu este guvernat de prevederile Legii

contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000 (în vigoare până la 1

aprilie 2019).

În temeiul art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000, orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al

său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau

prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de

contencios administrativ competente pentru a obține anularea actului, recunoașterea

dreptului pretins și repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Conform art. 3 din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10

februarie 2000, obiect al acțiunii în contenciosul administrativ îl constituie actele

administrative, cu caracter normativ și individual, prin care este vătămat un drept

recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al unui terț, emise de: a) autoritățile

publice și autoritățile asimilate acestora în sensul prezentei legi; b) subdiviziunile

autorităților publice; c) funcționarii din structurile specificate la lit. a) și b). Obiect

al acțiunii în contenciosul administrativ poate fi și nesoluționarea în termenul legal

a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

În conformitate cu prevederile art.16 alin. (1) din Legea contenciosului

administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie 2000, persoana care se consideră

vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ și nu

este mulțumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un

răspuns în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanța de contencios

5

administrativ competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv și

repararea pagubei cauzate.

Conform art. 17 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV

din 10 februarie 2000, cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ

sau recunoașterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile, în

cazul în care legea nu dispune altfel. Acest termen curge de la: a) data primirii

răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege

pentru soluționarea acesteia; b) data comunicării refuzului de soluționare a unei

cereri prin care se solicită recunoașterea dreptului pretins sau data expirării

termenului prevăzut de lege pentru soluționarea unei astfel de cereri; c) data

comunicării actului administrativ, în cazul în care legea nu prevede procedura

prealabilă.

Astfel, la data de 18 august 2018 Galina Bostan a înaintat în instanța de

judecată prezenta acțiune, solicitând anularea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august

2018 a Primarului General interimar al municipiului Chișinău „cu privire la

eliberarea Galinei Bostan din funcția de pretor al sectorului Ciocana”, restabilirea în

funcția deținută anterior, încasarea salariului mediu pentru lipsa forțată de la

serviciu începând cu data eliberării și până la data restabilirii în funcție, repararea

prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Instanțele ierarhic inferioare fiind investite cu judecarea prezentei cauze au

concluzionat asupra netemeinicei acțiunii.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

judecătorești este greșită.

În favoarea concluziei date se menționează următoarele.

În conformitate cu dispozițiile art. 15 alin. (1) pct. 1) lit. b) din Legea nr. 136

din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului Chișinău, Primarul general exercită

următoarele atribuții de bază în domeniul conducerii activității executive: numește,

modifică, suspendă și încetează raporturile de serviciu sau de muncă, în condițiile

legii, cu personalul primăriei, pretorii, vicepretorii și secretarii preturilor de sector,

conducătorii subdiviziunilor administrației publice municipale (direcții generale,

direcții, servicii etc.), conducătorii de servicii publice, conducătorii instituțiilor

publice municipale, conducătorii întreprinderilor municipale; stabilește atribuțiile de

bază ale acestora; conduce și controlează activitatea acestora, contribuie la formarea

profesională continuă.

Art. 20 din aceeași Lege prevede că, pretorul este persoană cu funcție de

demnitate publică, numit și eliberat din funcție de către primarul general, în

condițiile Legii nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică. Pretorul este reprezentant al primarului general în sector și se

conduce în activitatea sa de legislația în vigoare, dispozițiile primarului general și

regulamentul de organizare și funcționare a preturii. Pretorul este asistat de către

vicepretori, care sunt persoane cu funcții de demnitate publică, numiți și eliberați

din funcție de către primarul general la propunerea pretorului. Încetarea înainte de

termen a mandatului pretorului și vicepretorului are loc în conformitate cu

6

prevederile art. 22 alin. (3) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții de

demnitate publică.

În speță, Primarul General interimar al municipiului Chișinău prin dispoziția

nr. 230/1-de din 10 august 2018 a dispus eliberarea Galinei Bostan din funcția de

pretor al sectorului Ciocana, conform prevederilor art. 22 alin.(3) din Legea nr. 199

din 16 iulie 2010 privind statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, art. 20

alin. (1), (4) din Legea nr. 136 din 17 iunie 2016 privind statutul municipiului

Chișinău (f.d.49).

Conform art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la statutul persoanelor cu funcții

de demnitate publică, exercitarea mandatului încetează în caz de: a) expirare a

termenului, dacă mandatul nu este prelungit în modul stabilit de lege, sau înainte de

termen; b) stabilire, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau

prin intermediul unei persoane terțe a unui act juridic, luării sau participării la luarea

unei decizii fără soluționarea conflictului de interese real în conformitate cu

prevederile legislației privind reglementarea conflictului de interese; c) nedepunere

a declarației de avere și interese personale sau refuz de a o depune, în condițiile art.

27 alin. (8) din Legea nr. 132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Națională

de Integritate; d) dispunere de către instanța de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a

confiscării averii nejustificate.

Alin. (3) al aceluiași articol statuează expres că în cazul demnitarului numit,

încetarea înainte de termen a mandatului are loc prin revocarea sau, după caz,

eliberarea din funcție a demnitarului în temeiul actului administrativ al autorității

care l-a numit în funcție.

Din norma dată, se implică că, demiterea/eliberarea din funcție a pretorului se

face prin act administrativ.

Iar, la acest segment instanța de recurs apreciază critic concluzia instanțelor

ierarhic inferioare precum că pentru demiterea/eliberarea din funcție este suficient

invocarea temeiului conform Legii nr. 199 indicată supra fără careva temei

material(de fond), or, de fapt regula valabilității actului administrativ, stabilește

contrariul.

Tot, în contextul dat, se precizează că pentru funcția de demnitate publică –

pretor, cadrul normativ nu stabilește criterii de numire sau destituire.

Art. 23 alin. (3) din Legea enunțată prevede că, neexecutarea sau executarea

necorespunzătoare de către persoana cu funcție de demnitate publică a obligațiilor,

prerogativelor și competențelor sale, indiferent de prezența culpei, poate atrage după

sine revocarea sau eliberarea din funcție. Temeiul și cauzele revocării sau eliberării

din funcție din motive imputabile demnitarului se vor indica în actul administrativ

corespunzător.

Însă, art.24 din Legea nr.199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor

cu funcții de demnitate publică stabilește expres că, dispozițiile prezentei legi se

completează cu prevederile legislației muncii, cu reglementările de drept comun

civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legilor ce

reglementează activitatea persoanei cu funcție de demnitate publică. Aceasta

implicând posibilitatea aprecierii legalității actelor administrative emise în privința

demnitarilor și prin prisma normelor codului muncii.

Prin urmare, acestea implică necesitatea existenței temeiurilor materiale, de

fond, pentru emiterea actului de concediere/demitere.

7

Or, legislația muncii în acest sens notează că, ordinul (dispoziția, decizia,

hotărârea) angajatorului cu privire la încetarea contractului individual de muncă

trebuie să conțină referire la articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din

lege (art. 81 alin. (3) din Codul muncii).

La caz, se constată cu certitudine că, actul administrativ contestat de către

reclamantă/recurentă este emis fără o motivare de drept, materială. Iar, faptul dat

implică necorespunderea rigorilor legale și necesitatea aplicării consecințelor pentru

aceasta de anularea a lui.

În baza art. 26 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ, actul

administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este

ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii; b) este ilegal ca fiind emis cu

încălcarea competenței; c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite.

Cu toate acestea, în speță, contrar prevederilor legale sus enunțate

pârâtul/intimatul s-a limitat doar la enumerarea normelor de drept ce dă posibilitatea

și confirmă atribuția de a acționa în acest sens, fără să se indice temeiurile de fapt

pentru aceasta.

Conform art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ, la examinarea

în instanța de contencios administrativ a cererii în anulare, sarcina probațiunii este

pusă pe seama pârâtului.

În conformitate cu art.224 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă hotărâre în

baza unei acțiuni în contestare, anulează în tot sau în parte actul administrativ

individual, precum și o eventuală decizie de soluționare a cererii prealabile, dacă

acestea sunt ilegale și prin ele reclamantul este vătămat în drepturile sale.

În condițiile date, se constată temeinicia cerinței reclamantei/recurentei de

anulare a dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a Primarului General interimar

al municipiului Chișinău „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția de

pretor al sectorului Ciocana”.

Or, înainte de toate persoana cu demnitate publică care poate fi demisă

conform modului din actul administrativ contestat la caz, este un angajat care are

anumite garanții, de care nu se poate folosi, ceea ce este inadmisibil.

Mai mult, chiar și Curtea Constituțională a notat în pct. 62 din hotărârea nr. 22

din 22 iulie 2016 că persoanele respective sunt antrenate în raporturi speciale de

muncă. Ca urmare, deși acestea sunt numite și revocate din funcție prin Hotărâre de

Guvern în lipsa unor criterii strict determinate, ele beneficiază de drepturi și garanții

speciale de muncă, ce decurg din normele generale ale legislației muncii și ținând

cont de particularitățile contractelor administrative.

În continuare, conform art. 89 din Codul muncii, se menționează că salariatul

transferat nelegitim la o altă muncă sau eliberat nelegitim din serviciu poate fi

restabilit la locul de muncă prin negocieri directe cu angajatorul, iar în caz de litigiu

- prin hotărâre a instanței de judecată. La examinarea litigiului individual de muncă

de către instanța de judecată, angajatorul este obligat să dovedească legalitatea și să

indice temeiurile transferării sau eliberării din serviciu a salariatului. În cazul

contestării de către salariatul membru de sindicat a ordinului de concediere, instanța

de judecată va solicita acordul (opinia consultativă) al organului (organizatorului)

sindical privind concedierea salariatului respectiv. Imediat după pronunțarea

hotărârii instanței de judecată privind restabilirea salariatului la locul de muncă,

8

angajatorul este obligat să emită un ordin de restabilire, pe care îl aduce la

cunoștința salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data

emiterii.

Respectiv, prin prisma art. 89 din Codul muncii și dat fiind că, a fost constatată

ilegalitatea dispoziției nr. 230/1-de din 10 august 2018 a Primarului General

interimar al municipiului Chișinău, prin care Galina Bostan a fost eliberată din

funcția de pretor al sectorului Ciocana, mun. Chișinău, instanța de recurs consideră

necesar de a o restabili pe Galina Bostan în funcția deținută anterior concedierii.

Subsidiar, se invocă prevederile art. 330 alin. (1) lit. b) din Codul muncii

conform căruia, angajatorul este obligat să compenseze persoanei salariul pe care

aceasta nu l-a primit, în toate cazurile privării ilegale de posibilitatea de a munci.

Această obligație survine, în particular, în caz de eliberare ilegală din serviciu sau

transfer ilegal la o altă muncă.

Tot, la acest capitol se reține și art. 90 alin. (1) și (2) lit. a), care prevede că, în

cazul restabilirii la locul de muncă a salariatului transferat sau eliberat nelegitim din

serviciu, angajatorul este obligat să repare prejudiciul cauzat acestuia. Repararea de

către angajator a prejudiciului cauzat salariatului constă în: plata obligatorie a unei

despăgubiri pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă într-o mărime

nu mai mică decât salariul mediu al salariatului pentru această perioadă.

La caz, s-a stabilit că, Galina Bostan a fost privată abuziv de posibilitatea de a

munci, ca urmare a concedierii ilegale din 10 august 2018. Circumstanță în care

aceasta este în drept de a solicita compensarea salariului pentru toată perioada

respectivă, în mărime nu mai mică decât salariul mediu.

Raportând prevederile legale citate la circumstanțele reținute, Colegiul judiciar

consideră necesar de a admite și cerința prin încasarea salariului mediu pentru lipsa

forțată de la serviciu din data de 10 august 2018 până la restabilirea în funcție.

În acest context, se va obliga Primăria municipiului Chișinău să achite Galinei

Bostan, salariul mediu/lunar pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 10

august 2018 – 20 noiembrie 2019.

Consecință de drept a răspunderii angajatorului față de angajat conform art.90

din Codul muncii este stabilită și repararea prejudiciului moral, cu mențiunea că,

mărimea reparării prejudiciului moral se determină de către instanța de judecată,

ținându-se cont de aprecierea dată acțiunilor angajatorului, dar nu poate fi mai mică

decât un salariu mediu lunar al salariatului.

În conformitate cu art. 329 alin. (1) și (2) din Codul muncii, angajatorul este

obligat să repare integral prejudiciul material și cel moral cauzat salariatului în

legătură cu îndeplinirea de către acesta a obligațiilor de muncă, în cazul

discriminării salariatului la locul de muncă sau ca rezultat al privării ilegale de

posibilitatea de a munci, dacă prezentul cod sau alte acte normative nu prevăd altfel.

Prejudiciul moral se repară în formă bănească sau într-o altă formă materială

determinată de părți. Litigiile și conflictele apărute în legătură cu repararea

prejudiciului moral se soluționează de instanța de judecată, indiferent de mărimea

prejudiciului material ce urmează a fi reparat.

Deci, atât legislația muncii, cât și jurisprudența reglementează obligația

angajatorului la repararea prejudiciului moral în caz de privare ilegală de

posibilitatea de a munci, care nu poate fi mai mic decât un salariu mediu lunar al

salariatului.

9

Dat fiind că, Galina Bostan a fost eliberată din funcția de pretor al sectorului

Ciocana, mun. Chișinău ilegal, și astfel i s-a îngrădit dreptul de a munci, Colegiul

lărgit va admite parțial pretenția dată.

Or, de fapt, suma prejudiciului moral solicitată de către Galina Bostan în

mărime de 200 000 de lei este vădit excesivă.

Drept urmare, instanța de recurs va dispune încasarea din contul Primăriei

municipiului Chișinău în beneficiul Galinei Bostan a prejudiciului moral în mărime

de un salariu mediu/lunar (conform certificatului anexat la materialele cauzei

f.d.48), ceea ce constituie – 7 700 de lei, sumă care este echitabilă și proporțională,

ce corespunde criteriului stabilit de norma idem de asigurare a minimului

cuantumului prejudiciului moral.

Referitor la pretenția de încasare a cheltuielilor de judecată, instanța de recurs

notează următoarele.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–

171.

În conformitate cu dispozițiile art. 82 din Codul de procedură civilă,

cheltuielile de judecată se compun din taxa de stat și cheltuielile de judecare a

pricinii.

Conform art. 90 lit. i) din Codul de procedură civilă, din cheltuielile de

judecare a cauzei fac parte: cheltuielile de asistență juridică;

În temeiul art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cererea părții

care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a

fost admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional

părții admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Din suportul probatoriu anexat la materialele dosarului se atestă că, Galina

Bostan în instanța de fond a fost asistată de avocat, iar pentru serviciile juridice

acordate de către acesta, reclamanta/recurenta a achitat suma de 3 000 de lei.

Având în vedere că, circumstanțele date sunt probate prin ordinul de plată nr.

259074 din 16 august 2018 (f.d.26) cât și prestația avocatului la soluționarea

litigiului, timpul și munca depus de acesta, Colegiul conchide că cheltuielile în sumă

de 3 000 de lei, suportate pentru asistența juridică sunt reale, necesare și rezonabile.

Reieșind din cele expuse și ținând cont faptul că, circumstanțele cauzei au fost

constatate pe deplin de către prima instanță și instanța de apel, însă normele de drept

procedural au fost aplicate eronat, nefiind necesară verificarea suplimentară de

dovezi, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de către

Galina Bostan, a casa decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu

pronunțarea unei noi hotărâri de admitere parțială a acțiunii.

Totodată, în temeiul art.256 din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească, în partea restabilirii Galinei Bostan în funcție, cu achitarea salariului

pentru absența forțată de la serviciu, va dispune executarea imediată.

10

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) din Codul

administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Galina Bostan.

Se casează decizia din 14 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 1 octombrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Galina Bostan împotriva

Primarului General interimar al municipiului Chișinău, intervenient accesoriu

Sinilga Școlnic cu privire la anularea dispoziției, restabilirea în funcție, încasarea

salariului pentru lipsa forțată de la serviciu, repararea prejudiciului moral și

compensarea cheltuielilor de judecată și se emite o nouă decizie prin care: se admite

parțial acțiunea depusă de către Galina Bostan.

Se anulează dispoziția Primarului General interimar al municipiului Chișinău

nr. 230/1-de din 10 august 2018 „cu privire la eliberarea Galinei Bostan din funcția

de pretor al sectorului Ciocana”.

Se restabilește Galina Bostan în funcția de pretor al sectorului Ciocana, mun.

Chișinău.

Se obligă Primăria municipiului Chișinău să achite Galinei Bostan salariul

pentru absența forțată de la muncă pentru perioada 10 august 2018–20 noiembrie

2019, cu reținerile corespunzătoare.

Se încasează din contul Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul Galinei

Bostan prejudiciul moral în sumă de 7 700 (șapte mii șapte sute) lei.

Se încasează din contul Primăriei municipiului Chișinău în beneficiul Galinei

Bostan cheltuielile de judecată formate din cheltuielile de asistență juridică în

mărime de 3 000 (trei mii) lei.

În rest, acțiunea se respinge.

Decizia în partea restabilirii Galinei Bostan în funcție și achitarea salariului

pentru absență forțată de la muncă, în mărimea unui salariu mediu lunar, se execută

imediat.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Sveatoslav Moldovan

Iurie Bejenaru

Victor Burduh

Nicolae Craiu

11