Engels împotriva Belgiei

Publicat la 26 septembrie 2022 SECȚIUNEA 3 Cerere nr. 38110/18 Raphael Désésé Marie ENGELS împotriva Belgiei introdusă la 3 august 2018 comunicată la 8 septembrie 2022 CU PRIVIRE LA L o procedură penală în urma căreia reclamantul, care era funcționar la Regia Clădirilor, a fost condamnat pentru fapte false, utilizarea unor falsuri, escrocherie, corupție pasivă, tulburarea libertății de a licita sau de a depune oferte, și asocierea infractorilor la o pedeapsă cu închisoarea de 18 luni, precum și la o amendă de 40 de ani. Prin hotărârea din 26 aprilie 2017, Curtea de Casație a respins recursul reclamantului prin hotărârea din 6 februarie 2018. Invocând art. 6 alineatele (1) și (3) litera (d) din Convenție, reclamantul declară că instanța nu a răspuns cererii sale de interogare sau că persoanele care au făcut declarații incriminatoare cu privire la aceasta nu au fost interogate sau interogate în instanță, în timp ce condamnarea sa s-ar baza exclusiv pe acestea.

A beneficiat reclamantul de un proces echitabil în conformitate cu art. 6 alineatul (1) și cu art. 3 din convenție? Mai exact, refuzul implicit de a pune sub semnul întrebării sau de a pune sub semnul întrebării persoanele care au făcut declarații incriminatoare cu privire la acesta și care au întemeiat numai sau într-o măsură decisivă condamnarea sa a adus atingere articolului 6 alineatul (3) litera (d) din convenție (a se vedea în special art. 6 alineatul (3) litera (d) din convenție) Al-Khawaja și Tahery c. Regatul Unit [GC], n 26766/05 și 22228/06, § 119 și s., CEDH 2011, și Schatschwili c. Germania [GC], nr. 9154/10, §§ 100 și s., CEDO 2015)

Publié le 26 septembre 2022

TROISIÈME SECTION

Requête n o 38110/18 Raphaël Désiré Marie ENGELS contre la Belgique introduite le 3 août 2018 communiquée le 8 septembre 2022

OBJET DE L’AFFAIRE

La requête concerne une procédure pénale au terme de laquelle le requérant, qui était fonctionnaire auprès de la Régie des Bâtiments, fut condamné pour des faits de faux, usage de faux, escroquerie, corruption passive, trouble à la liberté des enchères ou des soumissions, et association de malfaiteurs à une peine d’emprisonnement de 18 mois ainsi qu’à une amende de 40 000 euros par un arrêt de la cour d’appel de Bruxelles du 26 avril 2017 rendu sur opposition. Le pourvoi du requérant fut rejeté par la Cour de cassation par un arrêt du 6 février 2018. Invoquant l’article 6 §§ 1 et 3 d) de la Convention, le requérant allègue que la cour d’appel n’a pas répondu à sa demande d’interroger ou de faire interroger à l’audience les personnes ayant fait des déclarations incriminantes à son égard, alors que sa condamnation reposerait exclusivement sur celles ‑ ci.

QUESTION AUX PARTIES

Le requérant a-t-il bénéficié d’un procès équitable conformément à l’article 6 §§ 1 et 3 de la Convention ? Plus précisément, le refus implicite d’interroger ou de faire interroger les personnes ayant fait des déclarations incriminantes à son égard et fondant uniquement ou dans une mesure déterminante sa condamnation a-t-il porté atteinte à l’article 6 § 3 d) de la Convention (voir notamment Al-Khawaja et Tahery c. Royaume-Uni [GC], n os 26766/05 et 22228/06, §§ 119 et s., CEDH 2011, et Schatschaschwili c. Allemagne [GC], no 9154/10, §§ 100 et s., CEDH 2015) ?